Interviu cu E.S. dl. Fuad Karim Saliba KOKALY
Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Palestinei în România

Vasile SIMILEANU: Excelenţă,

Avem preocupări comune privind situaţia internaţională, la nivel global, care a suferit mutaţii ce impun reacţii rapide la nivelurile diplomatic, strategic-militar, politico-social şi geopolitic. Asistăm la formarea de noi alianţe şi demantelarea unor spaţii sub influenţa mişcărilor naţionaliste sau teroriste. Se fac scenarii, se contestă strategii şi lideri, se contestă doctrinele politice şi, de multe ori ordinea de drept a unui actor statal. Cu scuzele de rigoare, vă voi supune la „un foc încrucişat de întrebări”, pentru a aduce la cunoştinţa cititorilor Revistei GeoPolitica unele aspecte necunoscute sau mai puţin cunoscute în România. Cum comentaţi evoluţiile din plan global, cât şi cele din plan regional? Ce presiuni laterale exercită Palestina asupra statelor din regiune?

Fuad KOKALY: Pe plan global evoluţiile au devenit alerte, şi aici mă refer la apariţia mai multor poli de putere, cum sunt China, Rusia, India, Brazilia, UE şi zona Orientului Mijlociu, evoluţii care vor schimba geopolitic lumea în care trăim prin revenirea la o lume multipolară după trei decenii de unipolarism. Părerea mea este că aşa e mai corect pentru că am fost martor la haosul politico-militar care a cuprins lumea în aceste trei decenii. Pe plan regional, şi aici mă refer la Orientul Mijlociu, care face parte din lumea cuprinsă de haosul de care am vorbit, vreau să cred că în viitor puterile de care am pomenit, în frunte cu UE, vor avea interes să contribuie la rezolvarea conflictelor, aceasta, însă, cu condiţia ca UE să revină ca actor în politica globală.

În legătură cu Palestina, nu putem să punem presiuni. Statele arabe şi popoarele arabe sunt cu totul pentru drepturile palestinienilor, este o problema naţională pentru toţi arabii.

V.S.: Domnule Ambasador,

Palestina este percepută precum „cuiul lui Pepelea” în Orientul Mijlociu. În prezent, aveţi proiecte strategice şi de securizare a Orientului Mijlociu în relaţiile cu Statul Israel, Arabia Saudită, Egipt, Siria, Irak, Yemen şi Iran? Putem vorbi şi de proiecte economice şi de investiţii avantajoase Palestinei?

Fuad KOKALY: Orientul Mijlociu este o zonă preponderent arabă, iar în centrul preocupării ţărilor şi popoarelor arabe este rezolvarea justă şi durabilă a cauzei poporului palestinian. Cu Statul Israel nu avem proiecte strategice din simplul motiv că guvernul israelian nu recunoaşte existenţa noastră ca stat şi popor, guvernul israelian nu recunoaşte dreptul palestinienilor la autodeterminare, în politica lor internă şi internaţională ei îi consideră pe palestinieni un popor de terorişti. Cu ţările arabe, în general, avem relaţii frăţeşti, ne sfătuim şi colaborăm în toate problemele care ne privesc ca şi naţiune arabă, iar deşi suntem legaţi economic de ocupaţia israeliană, asta nu împiedică investiţii arabe în Palestina.

V.S.: Excelenţa Voastră,

Palestina are, în prezent, relaţiile diplomatice constructive cu state europene şi din Orientul Mijlociu? Care este proiecţia actuală a Palestinei privind relaţiile strategice şi diplo-matice cu NATO – SUA – UE, Arabia Saudită, Federaţia Rusă şi, bineînţeles, cu România?

Fuad KOKALY: Palestina are relaţii bune cu majoritatea statelor care compun UE, relaţii bune cu Rusia şi cu China. Aş vreau să adaug că Statul Palestina este recunoscut la ora actuală de 137 de state din 193 membri ai ONU, avem calitatea de stat observator în Adunarea Generală a ONU, iar strategia noastră este să dezvoltăm în continuare relaţiile noastre diplomatice cu toate ţările, să îndemnăm ţările care nu au recunoscut Statul Palestina să o facă. Acesta este un impuls pentru realizarea păcii între palestinieni şi israelieni. NATO este o organizaţie politico-militară, iar Palestina nu are forţe militare pentru a avea proiecte strategice cu NATO.

V.S.: Excelenţă,

Situaţia din Orientul Mijlociu Extins este una foarte complexă şi cu evoluţii neaşteptate în timp foarte scurt. Asistăm la schimbări de strategii în Palestina, Siria, Irak şi Afganistan. În acelaşi timp, Siria şi Libanul se confruntă de ceva timp cu o stare de incertitudine, care este resimţită şi de statul palestinian. În marea majoritate a conflictelor sunt implicate state care nu sunt actori geopolitici regionali şi/sau grupări teroriste. Cum percepe Palestina imixtiunea acestora în regiune?

Fuad KOKALY: Haosul din zona Orientului Mijlociu are drept scop, cum am arătat, politica unipolară din lume. Este adevărat, acest haos va afecta negativ lupta palestinienilor pentru drepturile lor, cauza palestiniană a dispărut un timp de pe agenda politicii internaţionale, dar eu sunt sigur că acest haos, care domină zona din 2003, va dispărea odată cu apariţia altor actori în politică globală.

V.S.: Stimate Domnule Ambasador,

O serie de organizaţii palestiniene sunt contestate de către comunitatea internaţională. Au fost „n” poziţii privind finanţarea şi comportamentul acestora în procesul de pace din Orientul Mijlociu. Sunt aceste organizaţii finanţate din exteriorul Palestinei, în scopul de a menţine starea de incertitudine şi a stopa evoluţiile statului dumneavoastră? Care sunt aceste organizaţii? Cum priveşte guvernul Abbas amestecul acestora în treburile interne ale Palestinei?

Fuad KOKALY: Israelul şi SUA nu reprezintă întreagă comunitatea internaţională, doar ei îi consideră pe palestinieni ca fiind un popor de terorişti, indiferent din ce organizaţii fac aceştia parte. Vreau să vă reamintesc că potrivit dreptului internaţional, populaţiile aflate sub ocupaţie militară au dreptul la lupta pentru autodeterminare, inclusiv cea armată. Americanii şi israelienii se aseamănă cu naziştii care calificau toată rezistenţa europeană ca fiind teroristă. Aceste organizaţii nu se amestecă în politica Statului Palestina şi nici în politica preşedintelui Abbas, şi să vă mai spun ceva, noi din OEP (organizaţie prezidată de preşedintele Abbas), cu ocazia semnării acordul de la Oslo, am acceptat să intrăm în clubul internaţional şi am depus armele, iar aceste organizaţii de care pomeniţi au respectat până acum aceste acorduri. La întrebarea ce am obţinut până acum? Nimic! Ocupaţia continuă. Acum această este şi mai sălbatică, iar coloniile ilegale sunt şi ele mai multe, în momentul semnării acordului, în Palestina se aflau doar 100.000 de colonişti israelieni, acum sunt aproape 800.000 de colonişti care împiedică orice încercare de a ajunge la o pace adevărată între palestinieni şi israelienii.

V.S.: Excelenţă,

Palestina face parte din „marea arabă”. Cum vă conservaţi identitatea naţională, în condiţiile în care foarte mulţi palestinieni trăiesc în afară graniţelor naţionale? Sunt aceştia „ambasadori” ai Palestinei sau au uitat ţara care le-a dat viaţă?

Fuad KOKALY: Niciodată un palestinian nu va uita ţara sa, Palestina. Sunt mulţi palestinieni din a treia generaţie care revendică drepturile lor naţionale şi luptă pe toate meridianele lumii pentru drepturile poporului din care provin. Într-adevăr ei sunt adevăraţii ambasadori ai Palestinei.

V.S.: Domnule Ambasador,

În Europa se vorbeşte de faptul că palestinienii au vândut anumite terenuri israelienilor. Ce este fake-news şi care este adevărul? Pot palestinienii să convieţuiască paşnic cu israelienii? Există măcar un licăr de speranţă în acest sens?

Fuad KOKALY: La înfiinţarea Statului Israel, palestinienii deţineau 93% din suprafaţa Palestinei, 7% era deţinută de Agenţia Evreiască, procent obţinut prin cum-părare, dar nu de la deţinătorii palestinieni, ci de la samsari, care la rândul lor au dobândit de la guvernanţii otomani înainte de Primul Război Mondial. Restul este legendă alimentată de propagandă sionistă. Ulterior înfiinţării Statului Israel, guvernul israelian a confiscat pământurile palestinienilor pe baza legii absenţei, cu alte cuvinte, toţi palestinienii erau consideraţi absenţi din punct de vedere funciar, chiar dacă ei se găsesc fizic pe pământul lor, o lege unică în lume, gândită şi dată în scopul de a confisca pământul Palestinei. La ora actuală palestinienii care trăiesc în Israel deţin numai 3% din teritoriu, iar până la 93% a fost confiscat pe baza legii amintite.

V.S.: Excelenţa Voastră,

Am avut ocazia să vizitez o parte din teritoriile palestiniene. Am constatat că există o anumită stare de normalitate în rândul populaţiei civile. Am văzut, însă, şi militari pe străzi şi o stare de încordare. Cum explicaţi aceste percepţii?

Fuad KOKALY: Teritoriile palestiniene sunt formate de oraşe, sate şi tabere de refugiaţi, oamenii de acolo îşi trăiesc normal viaţa de zi cu zi. În oraşele palestiniene veţi vedea o forfotă de viaţă continuă, noi palestinienii preţuim viaţa şi o trăim din plin, inconvenientul pentru populaţia de acolo sunt acei militari israelieni pe care i-aţi văzut, care nu fac altceva decât să întrerupă mersul firesc al lucrurilor, dar nu numai militarii, ci şi coloniştii israelieni implantaţi ilegal (conform dreptului internaţional) de guvernul israelian, care se constituie într-o miliţie paramilitară. Ei sunt mai periculoşi decât armata şi nu sunt puţin la număr, aproape 800.000, ei atacă populaţia civilă palestiniană, distrug plantaţiile acesteia şi ard proprietăţile palestinienilor.

V.S.: Excelenţă,

Am să revin la problema palestiniană, care continuă să fie pe agenda internaţională. După numeroasele formate internaţionale, la care România a fost parte, după „foaia de parcurs” a preşedintelui Clinton, recent a fost respins planul preşedintelui Donald Trump. Care sunt punctele de vedere şi strategiile Palestinei privind medierea şi negocierea conflictului? Există o „foaie de parcurs” ca iniţiativă palestiniană? Beneficiaţi de sprijin internaţional pentru realizarea unui plan concret de pace şi stabilitate regională?

Fuad KOKALY: Strategia noastră constă în crearea Statului Palestinian suveran şi independent în Cisiordania şi Fâşia Gaza, cu capitală la Ierusalimul de Est, aceasta este şi voinţa comunităţii internaţionale, însă guvernul israelian este de altă părere. Politica guvernului israelian se bazează pe nerecunoaşterea dreptului palestinienilor de a înfiinţa un stat independent pe teritoriile ocupate în războiul din 1967. Foi de parcurs au existat, dar toate au fost neglijate de guvernele israeliene, pentru că nu au fost pe placul politicii lor. Până la preşedintele Trump, care a încropit un plan, zis de pace, care numai de pace nu poate fi, care este pe placul şi conform cu politica guvernului israelian, plan care nu asigură minimum din cerinţele poporului palestinian şi la care partea palestiniană nu a participat. De aceea planul a fost respins de palestinieni, dar şi de comunitatea internaţională, care încă sprijină procesul de pace bazat pe soluţia celor două state. Noi palestinienii am iniţiat un plan, anunţat de preşedintele Abbas la Consiliul de Securitate al ONU, o conferinţă de pace la care să participe toţi jucători internaţionali, ONU, SUA, UE, Rusia, China şi Liga Arabă, care să prezinte o referinţă pentru ambele părţi în conflict Pe baza planului lui Trump, SUA nu pot fi considerate un mediator onest, trebuiesc implicate toate puterile actuale de pe scena politică internaţională pentru a garanta punerea în aplicare a unui eventual plan de pace acceptat de toate ţările din regiune.

V.S.: Stimate Domnule Ambasador,

Privind conflictul din Palestina: Preşedintele Mahmoud Abbas are pe agenda de lucru strategii de colaborare cu Egiptul, Iordania, Turcia şi, eventual, cu Arabia Saudită, pentru stabilizarea şi reconstrucţia Palestinei? În ce constau acestea?

Fuad KOKALY: Noi suntem parte a naţiunilor arabe, colaborăm cu toate ţările arabe pentru un sprijin politic şi economic, de altfel sprijinul economic arab este în derulare de la momentul semnării acordurilor de la Oslo.

V.S.: Domnule Ambasador,

Vă rugăm să faceţi câteva referiri la modul în care Palestina îşi proiectează puterea (şi aici mă refer la cea militară şi economică) în regiunile geopolitice ale Mării Roşii, Mării Mediterane şi Orientului Mijlociu?

Fuad KOKALY: Noi nu avem forţă militară, dar noi sprijinim acţiunile arabe în cea ce priveşte zonele strategice, cum v-am spus facem parte din marea familia arabă.

V.S.: Stimate Domnule Ambasador,

Prin aşezarea geografică aveţi unele zone de contact cu Marea Mediterană. Sunteţi implicat în formatele de colaborare politice şi economice cu statele europene membre EUROMED? În ce constau aceste colaborări?

Fuad KOKALY: Statul Palestina este membră EUROMED, colaborăm cu orga-nizaţia şi cu ţările care o alcătuiesc pentru a face din zona mediteraneană zona de dialog continuu între sud-nord şi est-vest, însă în climatul actual în care trăim se pare că interesele economice au prevalat dialogului. Dovadă – conflictele armate care macină zona mediteraneană. Eu cred că este datoria UE să vină cu un plan de pace cuprinzător pentru această zonă, UE este prima afectată de aceste conflicte şi rezultatele negative le-am văzut cu toţi, valuri de imigranţi şi amplificarea fenomenului terorist pe pământul european. Este momentul ca UE să iasă de sub tutela SUA în ceea ce priveşte zona Orientului Mijlociu şi să joace un rol activ în stingerea tuturor conflictelor locale. SUA sunt foarte departe de zona noastră şi nu sunt afectate în mod direct de aceste războaie locale.

V.S.: Excelenţa Voastră,

Cum percepeţi relaţiile cu România? Care este stadiul acestora?

Fuad KOKALY: Relaţiile noastre cu România au fost, sunt şi vă asigur că vor fi, excelente, avem relaţii politice, culturale, economice, turistice şi avem relaţii la nivelul autorităţilor locale. 8 oraşe din România sunt înfrăţite cu tot atâtea oraşe din Palestina, deci colaborăm la nivel central şi la nivel local, avem o comunitate română numeroasă în Palestina, sunt mulţi care au absolvit facultăţi în România şi care participă din plin la construcţia instituţiilor Statului Palestina. Există şi în România o comunitate palestiniană, medici, ingineri, oameni de afaceri, care fac ca relaţiile sociale între palestinieni şi români să se dezvolte în continuare.

Excelenţă,

Vă mulţumim şi vă dorim mult succes în misiunea din România!