Interviu cu E.S. dl. Morteza ABOUTALEBI, Ambasadorul Iranului în România

Vasile SIMILEANU: Excelenţă,

După patruzeci de ani de la victoria Revoluţiei islamice din Iran, cum evaluaţi situaţia economică din această ţară? Care sunt relaţiile internaţionale cu actorii statali regionali şi globali?

Morteza ABOUTALEBI: Revoluţia glorioasă a naţiunii iraniene, cea mai mare şi cea mai populară revoluţie din epoca modernă, este singura revoluţie care şi-a susţinut idealurile sale mândre şi şi-a păstrat demnitatea şi retorica sloganurilor de-a lungul anilor. Republica Islamică Iran, în ciuda tuturor problemelor şi obstacolelor cauzate de impunerea de sancţiuni, înaintează cu paşi mai mari şi mai constanţi pe calea creşterii şi construcţiei economiei şi societăţii iraniene. În acest sens, putem menţiona miile de companii ba-zate pe cunoaştere, miile de proiecte de infrastructură necesare ţării în domeniile ingineriei civile, transportu-rilor, industriei, energiei electrice, mineritului, sănătăţii, agriculturii şi apei etc., milioanele de absolvenţi de universităţi sau studenţi încă angajaţi în procesul academic, zecile de proiecte mari, cum ar fi ciclurile de combustibil nuclear, celulele stem, nanotehnologia, biotehnologia etc., prestigiul tangibil din diverse discipline inginereşti, inclusiv industria de apărare, precum şi strălucitoarele reuşite din câmpuri importante şi sensibile ale medicinii.

V.S.: Domnule Ambasador,

Iran şi SUA au relaţii încordate de 40 de ani, însă niciodată situaţia nu a fost atât de periculoasă ca acum. Care este stadiul tensiunilor şi cum pot fi rezolvate?

Morteza ABOUTALEBI: Am fost la un pas de război de mai multe ori în ultimii 40 de ani. De această dată, este foarte grav, deoarece guvernul american a efectuat o operaţiune teroristă împotriva unui oficial guvernamental iranian. Acest lucru nu s-a întâmplat niciodată înainte. Atacul s-a bazat pe o neînţelegere. Statele Unite credeau că, prin asasinarea Generalului Qassem Soleimani, îşi va îmbunătăţi poziţia în regiune. Dar ceremonia de înmormântare a fost una uriaşă. Statele Unite, Europa şi întreaga comunitate internaţională îi sunt datoare Generalului Soleimani pentru victoria asupra Daesh. Realităţile din regiune nu sunt de înţeles pentru SUA. Ei întotdeauna sprijină grupările proxy, dar Iranul nu are asemenea grupări. Grupările proxy nu ies cu milioanele

în stradă pentru înmormântarea unui general.Ceea ce astăzi lumea şi Orientul Mijlociu au nevoie mai mult decât oricând este un dialog cuprinzător. Trebuie să respingem fără echivoc orice utilizare sau ameninţare cu folosirea forţei sau orice participare într-o coaliţie, unul împotriva celuilalt. Toţi trebuie să fim dedicaţi respectului reciproc, interesului reciproc şi poziţiei egale în toate aspectele relaţiilor şi interacţiunilor noastre. Republica Islamică Iran, înţelegând pericolele pe care le avem înainte, şi conştientă fiind de ameninţările şi provocările din ce în ce mai mari, mai mult ca niciodată simte nevoia realizării unui dialog pentru a salva regiunea de la marginea distrugerii. Asigurarea securităţii regionale este responsabilitatea principală a tuturor ţărilor din regiune, iar securitatea trebuie să fie endogenă şi să nu existe imixtiuni străine.

V.S.: Excelenţă,

Cum au influenţat sancţiunile şi presiunea Occidentului şi SUA economia Iranului?

Morteza ABOUTALEBI: Republica Islamică Iran, de un an şi jumătate, rezistă în faţa celui mai brutal terorism economic, apărându-şi dreptul la independenţă şi la dezvoltarea ştiinţifică şi tehnologică. Guvernul american a încercat să priveze Iranul de avantajele de a face parte din economia mondială, prin impunerea de sancţiuni transfrontaliere şi ameninţarea altor naţiuni. Guvernul şi naţiunea iraniană nu vor negocia niciodată cu inamicul care doreşte să-l oblige să se predea, folosindu-se de armele sărăciei, presiunii şi sancţiunilor împotriva Iranului. Sancţiunile unilaterale şi ilegale sunt în sine o formă de terorism economic şi o încălcare a dreptului la dezvoltare. Războiul economic împotriva Statelor Unite nu numai că a vizat poporul iranian, dar a avut efecte dăunătoare şi asupra oamenilor din alte ţări, şi a perturbat procesul comercial mondial. Naţiunea iraniană a arătat în ultimii patruzeci de ani că, în ciuda greutăţilor şi blocajelor provocate de sancţiuni, este încă rezistentă şi poate depăşi şi această fază dificilă. Mii de ani de istorie ai ţării noastre arată că Iranul şi iranienii nu au cedat niciodată în faţa furtunilor diferitelor evenimente, şi nici nu şi-au plecat capul. Politica Iranului este clară: fără război, fără sancţiuni, fără ameninţări, fără intimidare; doar păstrarea angajamentelor şi respectarea legii. Noi susţinem pacea şi democraţia în Orientul Mijlociu. Considerăm obligatorie ştiinţa în domeniul nuclear, dar armele nucleare sunt interzise.

V.S.: Excelenţa Voastră,

Ţările europene au subliniat în mod repetat angajamentul Iranului faţă de acordul nuclear. Care sunt perspectivele nucleare iraniene? Care sunt aşteptările acordului nuclear?

Morteza ABOUTALEBI: Gândiţi-va la perioada de acum trei ani, adică la luna ianuarie 2017. Totul era bine. Totul era la locul său şi Iranul implementa pe deplin acordul nuclear, lucru pe care AIEA îl confirmase într-o serie de rapoarte, iar lumea era fericită că a rezolvat dosarul nuclear al Iranului prin interacţiune şi diplomaţie, Acest lucru era menţionat ca o realizare diplomatică. Dar ce s-a întâmplat de s-a schimbat totul? Singurul motiv a fost că unui preşedinte nu i-a plăcut moştenirea fostului său preşedinte. Din acest motiv simplu, totul s-a schimbat, iar acum Iranul se confruntă cu politica de presiune maximă a SUA, deşi Teheranul nu are absolut nicio vină în acest joc. Iranul a negociat cu bună intenţie, a agreat şi a pus în aplicare acordul, dar sancţiunile au fost impuse din nou, ba chiar au fost aplicate şi alte noi sancţiuni împotriva Iranului. După ce SUA a părăsit acordul JCPOA, Iranul ar fi putut să se retragă imediat, însă Teheran a răspuns totuşi la solicitarea părţilor rămase în acord, şi şi-a arătat buna-credinţă continuând să rămână de asemenea în JCPOA. Aş dori să vă reamintesc că, după ce SUA s-au retras din acord, UE a făcut unsprezece promisiuni Iranului pentru a compensa efectele negative ale sancţiunilor americane. Iranul a aşteptat un an întreg pentru ca Europa să-şi îndeplinească promisiunile, iar în data de 5 mai am spus că este suficient cât am aşteptat. Nu putem rămâne într-un acord care nu ne avantajează deloc. Însă, încă o dată, am decis să facem acest lucru pas cu pas, în timp. Iranul a lăsat să treacă câte două luni între fiecare etapă de reducere a angajamentelor sale, ca să dea timp diplomaţiei, spunând: „Dar, întrucât soluţia nu a fost găsită şi sancţiunile americane s-au intensificat, este clar că vom continua să facem acest lucru, reducându-ne angajamentele, şi este firesc să ajungem în curând la finalul acestui proces, pentru că nu vor mai exista alte angajamente pe care să le reducem.” Reducerea angajamentelor Iranului nu este o măsură de retorsiune, ci este dreptul Iranului, în baza acordului şi a art. 36 din mecanismul de soluţionare a litigiilor, care afirmă că ne putem suspenda integral sau parţial angajamentele. Teheran a acţionat exact pe baza acestei prevederi a acordului JCPOA. Vă pot spune că politica de presiune maximă a dus doar la o rezistenţă maximă în Iran. Sancţiunile americane împotriva Iranului sunt un „război economic” şi singura cale de a pune capăt tensiunilor actuale este „armistiţiul în acest război economic”. În cazul în care Statele Unite ar inversa toate sancţiunile, Iranul ar fi de asemenea gata să revină la fostul său statut în JCPOA.

V.S.: Domnule Ambasador,

Preşedintele american Donald Trump a promovat un plan de pace în Orientul Mijlociu, care este însă respins de palestinieni şi de majoritatea ţărilor arabe. Care este politica Iranului cu privire la planul de pace din Orientul Mijlociu numit „Deal of the Century”?

Morteza ABOUTALEBI: Schemele americane şi sioniste impuse, cum ar fi „Afacerea secolului”, desemnarea Ierusalimului drept capitală a regimului sionist şi anexarea Înălţimilor Golanului la alte teritorii ocupate, încalcă standardele internaţionale şi reprezintă o manifestare evidentă a apartheidului, fiind condamnată la eşec. Este îngrijorător faptul că, după şapte decenii, problema palestiniană rămâne nesoluţio-nată, iar comunitatea internaţională nu a reuşit să rezolve aceste dileme complexe şi vechi. Ca urmare a continuării politicilor expansioniste, precum şi a actelor ilegale şi inumane ale regimului sionist, oprimatul popor palestinian a fost privat de drepturile sale inalienabile, iar condiţiile sale de viaţă s-au deteriorat zi de zi. Planul de pace din Orientul Mijlociu, numit Afacerea secolului, este, de fapt, o mişcare împotriva poporului palestinian, iar poporul palestinian i se va opune, Republica Islamică şi-a declarat şi înainte politica, aceea că nu va susţine nicio politică care să încalce drepturile poporului palestinian. Republica Islamică Iran consideră că singura soluţie posibilă este organizarea unui referendum naţional cu participarea tuturor palestinienilor, inclusiv a musulmanilor, creştinilor şi evreilor, şi a copiilor lor. Este imperativ ca referendumul să fie organizat în temeiul principiilor şi criteriilor care sunt în conformitate cu faptele istorice, şi de asemenea în conformitate cu principiile democratice şi cu standardele internaţionale. În consecinţă, referendumul ar putea fi o bază solidă pentru soluţionarea problemei Palestinei.

V.S.: În legătură cu Siria: care este miza prezenţei Iranului în Siria? De ce doreşte Iranul să fie prezent în Siria?

Morteza ABOUTALEBI: Acest lucru se datorează faptului că singurele două state a căror prezenţă în Siria este legală, fiind la solicitarea guvernului sirian, sunt Iranul şi Rusia. Celelalte fac zgomot pentru a-şi ascunde prezenţa ilegală, protestând faţă de prezenţa legală a Iranului, care oricum nu este decât la nivel de consiliere. Încă de la începutul crizei siriene, Republica Islamică Iran a avertizat împotriva oricărei imixtiuni în afacerile interne siriene şi a utilizării mijloacelor ilegale, inclusiv sprijinul grupărilor extremiste şi teroriste, în exercitarea de presiuni asupra guvernului sirian, şi a subliniat că această criză va fi soluţionată doar prin dialog între părţile siriene. În acest scop, prezenţa consilierilor noştri militari în Siria s-a realizat la cererea guvernului sirian, în conformitate cu dreptul internaţional, şi pentru sprijinirea luptei împotriva terorismului.

V.S.: Excelenţă,

Cu privire la problema Irakului: Care este miza iraniană în Irak? Ştirea, conform căreia Iranul îşi obligă prietenii irakieni să adopte o lege care impune guvernului irakian să alunge trupele americane, este fake-news?

Morteza ABOUTALEBI: Nu acesta este modul în care ne tratăm prietenii. Noi ne-am exprimat întotdeauna părerile. Ceea ce se întâmplă în Irak astăzi este voinţa poporului irakian, noi nu ne impunem niciodată părerile asupra niciunuia dintre prietenii noştri. Credem că prezenţa trupelor străine oriunde în regiune este periculoasă, dar niciodată nu am spus poporului irakian ce trebuie să facă, niciodată nu am spus poporului afgan ce trebuie să facă; oamenii sunt ei înşişi maturi, sunt raţionali, şi ei înşişi trebuie să-şi decidă viitorul. Motivul succesului Republicii Islamice în regiune a costat în faptul că a fost alături de popor, şi nu şi-a impus părerea asupra poporului.

V.S.: Domnule Ambasador,

Aveţi un plan pentru rezolvarea crizei din Yemen? Cum veţi colabora cu Arabia Saudită?

Morteza ABOUTALEBI: În ultimul an am asistat la situaţia umanitară catastrofală din Yemen, care a avut ca rezultat distrugerea infrastructurii, uciderea şi rănirea a sute de mii de oameni nevinovaţi, imigrarea a milioane de persoane, izbucnirea foametei şi a bolilor cronice. Aceste acte inumane sunt un exemplu clar de crime împotriva umanităţii şi crime de război. Criza yemenită nu poate fi rezolvată decât prin dialogul părţilor yemenite, fără intervenţie străină. În acest sens, suntem pregătiţi pentru orice fel de asistenţă. Şi azi avem o propunere pe care am făcut-o şi acum câţiva ani, pentru a opri războiul din Yemen: încetarea imediată a focului, trimiterea de ajutoare umanitare, instituirea unui guvern care să includă toate grupările, şi organizarea alegerilor în Yemen, prin negocierea între părţile yemenite.

V.S.: Excelenţa Voastră,

Cum comentaţi semnarea recentă a păcii dintre SUA şi talibanii în Afganistan? Care sunt implicaţiile pentru Iran?

Morteza ABOUTALEBI: Republica Islamică Iran consideră că un acord de pace de durată în Afganistan nu va fi realizat decât prin dialogul dintre părţile afgane, cu participarea grupărilor sale politice, inclusiv a talibanilor, şi cu luarea în considerare a opiniilor statelor vecine Afganistanului. Iranul salută orice evoluţie care contribuie la pace şi stabilitate în Afganistan, şi sprijină eforturile depuse în acest sens, care se realizează sub conducerea şi cu participare afgană. Iranul consideră că prezenţa trupelor străine în Afganistan este ilegală şi este una dintre principalele cauze ale războiului şi nesiguranţei din această ţară. Retragerea acestor forţe este esenţială pentru realizarea păcii şi securităţii în Afganistan, iar orice acţiune care ar oferi temeiul retragerii acestor forţe va contribui la instaurarea păcii în această ţară. Republica Islamică Iran, respectând suveranitatea şi integritatea teritorială a Afganistanului, este gata să ofere orice asistenţă pentru instaurarea păcii, stabilităţii şi securităţii în Afganistan, în conformitate cu strategia sa de securitate naţională.

V.S.: Excelenţă,

Cum evaluaţi relaţiile Iranului cu actorii statali din regiunea Golfului Persic, în special cu Arabia Saudită?

Morteza ABOUTALEBI: Iranul nu caută în niciun caz să aibă probleme cu vecinii săi din zona Golfului Persic. Iranul îţi deschide larg braţele faţă de toate statele din Golful Persic. Din păcate, există două-trei state în zona Golfului Persic care au ales o altă cale, credem că această cale pe care au ales-o nu este una eficientă, ci este una periculoasă şi, mai ales, reprezintă un pericol pentru ei înşişi. Nu am dorit niciodată răul acestor ţări şi nici acum nu o facem, credem că suntem vecini şi vom fi mereu vecini, dată fiind poziţia geografică. Atunci când Irakul a atacat Kuweitul, noi am sărit în ajutorul Kuweitului, în ciuda sprijinului pe care Kuweitul îl acordase Irakului. Când Arabia Saudită a asediat Qatarul, am venit în ajutorul Qatarului. Dacă cineva atacă Arabia Saudită astăzi, suntem gata s-o ajutăm. Iranul este gata să negocieze cu toţi vecinii din Golful Persic cu privire la mecanismul de securitate.

V.S.: Domnule Ambasador,

Cum evaluaţi relaţiile dintre Iran şi România?

Morteza ABOUTALEBI: Republica Islamică Iran şi România au menţinut din punct de vedere istoric şi tradiţional relaţii relativ bune, în special în domeniile economic şi comercial. Relaţiile diplomatice dintre cele două ţări sunt mai vechi de 115 ani. Cele două ţări au un potenţial mare de cooperare. Numeroase proiecte au fost definite în sectoarele economice şi comerciale între cele două ţări şi sperăm că, dată fiind voinţa politică a autorităţilor celor două ţări, precum şi implementarea acestor proiecte, vom asista la creşterea şi dezvoltarea ulterioară a acestor relaţii. Iranul şi România au avut întotdeauna puncte de vedere comune asupra multor chestiuni legate de cooperarea regională şi internaţională. Având în vedere voinţa politică a celor două ţări, din ultimii ani, de a consolida relaţiile bilaterale, am fost martorii evoluţiei semnificative a acestor relaţii. Având în vedere legăturile istorice îndelungate dintre Iran şi România, perspectiva unei cooperări stabile între cele două ţări, bazate pe interese comune, este foarte promiţătoare.