Cosmin Gabriel Pacuraru, PhD

Daca stai de vorba cu reprezentantii guvernarii ucrainiene, crezi ca Ucraina de maine va fi parte a Uniunii Europene! Asta este impresia lasata in urma discutiilor cu cativa secretari de stat din patru ministere importante.

Acum cateva saptamani, un grup de cativa jurnalisti romani a fost invitat de catre Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei intr-un turneu de documentare, avand acces la o serie de oficiali si militari, in Kiev si in zona de concflict a Dombasului. Am fost onorat de a ma numara si eu in acest grup. La inapoiere, dupa cateva zile, „la cald”, am scris un articol, laudand initiativa ucrainiana.

Directia vest!

Nu sunt prezente fizic acele indicatoare de directie, „pana la Berlin – atatia kilometrii”, „pana la Paris – atatia kilometrii”, „pana la Bruxelles – atatia kilometrii”, „pana la Washingtom – atatia kilometrii”, dar acestea sunt vizibile in fiecare zi pe agenda guvernamentala. Dupa 2014, incetarea Euronaidanului, inceperea conflicului de catre „omuletii verzi” – separatistii, vorbitori de rusa din Dombas si ocuparea Crimeii, legaturile cu Federatia Rusa au inceput sa se rupa, manifestandu-se un real entuziasm spre adoptarea valorilor occidentale. Este vizibila trecerea acestei perioade de cinci ani de occidentalizare! Chiar si in Dombasul revasit de conflict vedem urmele proiectelor europene derulate, democratizarea si jindul cetateanului catre viata pasnica occidentala. Dar mai vedem si o armata care in aproape fiecare zi are cate un incident soldat uneori cu victime civile sau militare. Sa nu uitam ca dupa cei cinci ani de conflict exista 15.000 de victime, din care 13.000 civili!

Este neasteptata aceasta accelerare a apropierii de vest! Puterea Porosenco a accelerat-o dar nu a fost deajuns! Anul acesta avem un nou Presedinte si un Parlament dominat de partidul noului presedinte, care au castigat tocmai pe accelerarea apropierii de Europa. Discursul simplist dar bine tintit al lui Volodymyr Zelensky a fost despre occident, despre indepartarea de Rusia, despre dezoligarhizare. (Sa nu uitam cine a inventat oligarhii si care este cea mai „valoroasa” marfa de export a Rusiei – coruptia!) A castigat, zdrobind fortele pro-ruse! (Si nu numai.)

Rezultatele Algerilor parlamentare din iulie 2019

Compozitia Parlamentului Ucrainian (date Centre for Eastern Studies) 

De unde se pleaca

Populatia are asteptari imediate! … Este normal! … Dar se pot face imediat schimbarile asteptate – occidentalizare si dezoliharhizare?

Partidul presedintelui Zelensky, Slujitorul Poporului, este nou. Acest lucru inseamna ca structura sa teritoriala nu este dezvoltata, ca nu a facut „o selectie riguroasa a cadrelor” si inca nu stim ce grup de interese va castiga in interior, ca azi nu are un corp profesional pe care sa se bazeze intr-o guvernare eficace. La acestea se adauga o presa controlata de oligarhii, de care, Presedintele Zelensky, afirma ca se desparte, si care poate fi oricand asmutita pe actuala putere.

Principalul obstacol este aparatul birocratic national si local care trebuie dezosificat si in acelasi timp neostilizat.

In politica externa, Presedintele Zelensky face acrobatii diplomatice in occident, prin vizitele dese si declaratiile ostile Federatiei Ruse. Care este impactul? Greu de cuantificat!

Putem aprecia ca Presedintele Frantei, Emmanuel Macron, nu a inteles sau nu vrea sa inteleaga ce s-a petrecut in Ucraina, propunand in august 2019 genul de intalnire „in format Normandia (Rusia, Ucraina, Germania, Franta) in următoarele saptamani” care nu se poate termina decat cu un mare esec. Dovada ca nu a inteles sau nu vrea sa inteleaga este propunerea de a “reinventa o arhitectura de securitate si incredere” între UE și Rusia, neexplicand ce inseamna acest lucru. (Dar noi banuim o reapropiere!)
Germania, celalalt pol de putere al UE, este mai moderata, dezvoltand relatia economica bilaterala cu Rusia, fiind totusi cel mai important importator de gaze rusesti, dar mentinnd o distanta prin politica de continuare a sanctiunilor post-Crimeea.

Cifrele sunt relevante

Comertul Ucrainei cu UE este semnificativ: exporturi – 42% si importuri – 49%.

Uniunea Europeana a acordat sume substantiale ca ajutoare si imprumuturi Ucrainei din 2014 incoace.

Dar sa ne uitam cu atentie la ceea ce inseamna Ucraina in comparatie cu Uniunea Europeana si tarile sale componente.

Daca Ucraina ar fi tara membra ar fi a doua ca marime ca teritoriu, putin mai mica decat Franta si substantiaan mai mare decat Germania, ceea ce ar reprezenta un plus, o mare parte a teritoriului sau fiind reprezentat de teren agricol fertil.

Privitor la populatie ar fi a sasea tara (sau a cincea dupa Brexit), cu o populatie aproape cat a Spaniei, acest lucru insemnand ca ar putea trimite in Parlamentul European 48 de eurodeputati. Ma indoiesc ca vreun membru al UE isi doreste ca un nou stat membru sa influenteze deciziile PE cu un astfel de puternic grup de eurodeputati.

Economic, Ucraina sta prost, avand un PIB apropiat de cel al Cehiei sau Irlandei, clasandu-se pe locul al saisprezecelea, iar la indicatorul PIB/capita clasand-o la aproximativ a treime din ultimile clasate ale UE, Bulgaria si Romania.

Tabelul 1. Cifre semnificative ce despart Ucraina de membrii UE sau vecini (datele sunt prelucrate dupa World Factbook)

Exista vreo sansa ca Ucraina sa devina membru UE? Raspunsul este clar: Nu intr-un viitor apropiat!

Pe langa motivele economice lesne de inteles, se adauga cele geopolitice, acestea fiind  descrise inca din 2007, deci cu sapte ani inainte de anexarea Ucrainei de catre Federatia Rusa si inceperea conflictului din Regiunea Donetk, in Revista NATO, si fiind aceleasi pentru care NATO are retineri fata de o posibila extindere a organizatiei. Rusia a premeditat stoparea inceperii negocierilor de aderare la UE si la Organizatia Nord Atlantica, a Ucrainei si Georgiei, prin conflictele regionale amorsate, ridicand nediplomatic tonul catre toate tarile NATO (si impicit UE).

Figura 2: Tarile Parteneriatului Estic (sursa: site-ul Uniunii Europene)

Si UE si NATO isi continua totusi demersurile de apropiere prin cele doua Parteneriate, avand tot interesul de a avea o zona tampon intre tarile membre si Federatai Rusa. Avem convingerea ca Federatia Rusa va face orice ii sta in putinta ca Ucraina sa nu adere nici la UE, nici la NATO, mai ales dupa ce Rada Ucrainei a introdus in Constitutie un articol ca spune clar: ”orientarea strategica a Ucrainei (este) catre aderarea deplina la UE şi NATO”. Situatia este simplificata de Ucraina, introducerea acestui articol obligand puterile executiva si legislativa sa actioneze în acest sens si interzicand oricarui partid sau persoane sa se opuna acestui curs.

Si daca exista lebede negre?

Daca in cazut aderarii la UE, jocurile politicii bruxelleze si situatia economica a Ucraini sunt definitorii spre o foarte indepartata data, NATO, si in special Statele Unite – principalul contributor al NATO, ar putea sa isi schimbe optiunea cat se poate de curand. Departarea Turciei de organizatie, denuntarea tratatelor nucleare de Rusia si SUA, cresterea actiunilor hibride ale Federatiei Ruse in zona extinsa Marii Negre si tensionarea relatiilor din (si cu) spatiul MENA, poate schimba rapid reorientarea politicilor NATO, Ucraina devenind un stat interesant intr-o noua dispunere de forte in zona Europa de Est – Marea Neagra.

Incheiem amintind o declaratie a lui Jens Stoltenberg, secretarul general al Aliantei Nord Atlantice: „Usa NATO este intotdeauna deschisa!”