Interviu cu domnul Viceamiral dr. Alexandru MÂRŞU
Şeful Statului Major al Forţelor Navale Române

Vasile SIMILEANU: Domnule Amiral,
Pontus Euxin, de la Ovidius încoace, a reprezentat o ţintă şi o provocare pentru diferitele puteri care s-au perindat în acest areal. În acest context istoric, de ce este importantă Marea Neagră pentru statele riverane?

Alexandru MÂRŞU: Securitatea şi stabilitatea sunt două dintre cele mai importante coordonate care definesc pacea şi buna vecinătate în zona Mării Negre. Acestea pot fi atinse doar prin cooperare, folosind toate mijloacele avute la dispoziţie, la nivel bilateral sau regional, cu implicarea tuturor părţilor interesate în dezvoltarea acestei punţi dintre Estul şi Centrul Europei, cu Orientul Mijlociu şi Asia Centrală. La Marea Neagră sunt şase state riverane: Bulgaria, România, Ucraina, Rusia, Georgia şi Turcia, trei sunt membre NATO, trei nu sunt, dar se află şi alte state, în proximitatea acestui spaţiu geografic, precum Republica Moldova, Armenia şi Azerbaidjan, care au interese în această zonă.

La Summit-ul de la Varşovia din anul 2016, şefii de stat şi de guverne au decis să înfiinţeze o „prezenţă înaintată în partea de Sud-Est a Alianţei”. Măsurile de securitate caracte-ristice zonei Mării Negre şi ale iniţiativei României cu privire la înfiinţarea unei brigăzi multinaţionale pentru a îmbunătăţii instruirea integrată a unităţilor Alianţei sub Comanda-mentul Multinaţional de Divizie de Sud-Est vor contribui la întărirea acestui flanc al UE şi NATO, prin descurajare, avertizare şi demon–straţii ale intenţiei NATO de a opera fără constrângeri, pentru securitatea şi apărarea tuturor membrilor săi, în condiţiile deplinei consideraţii faţă de tratatele şi de legile internaţionale în vigoare.

V. S.: Domnule Amiral,
Pentru Marina militară, Marea Neagră a reprezentat o provocare! Vă rugăm să ne daţi câteva detalii despre strategia militară navală a României, în contextul complex NATO şi UE!

Alexandru MÂRŞU: Politica de apărare a României se bazează pe Strategia Naţională de Apărare, Programul de guvernare şi Carta Albă a Apărării. Strategia Naţională de Apărare este elaborată la începutul mandatului de către Preşedintele în exerciţiu, susţinută prin Programul de guvernare şi Carta Albă a Apărării emise de guvern. Actuala Strategie Naţională de Apărare pentru perioada 2015-2019 va fi revizuită de către Preşedinte şi va acoperi perioada 2020-2024.

Din anul 2004, ţara noastră este membru cu drepturi depline al Alianţei Nord-Atlantice şi, conform acestui statut, avem nu numai drepturi şi beneficii, mă refer aici la calitatea de beneficiar al măsurilor de securitate comună, ci avem şi obligaţii.

Forţele Navale Române, ca parte a Armatei României, contribuie activ la executarea şi desfăşurarea misiunilor specifice, atât în zone de operaţii maritime, cât şi în teatre de operaţii terestre, pentru asigurarea securităţii şi a stabilităţii alianţei din care facem parte, în conformitate cu Articolul V al NATO sau alte angajamente internaţionale asumate de ţara noastră.

De asemenea, specialiştii din Forţele Navale Române sunt prezenţi în structurile, în grupurile de lucru şi în agenţiile care lucrează pentru proiectele Uniunii Europene de dezvoltare a securităţii şi siguranţei comunitare. Sunt numeroase exemplele care pot fi date, dar menţionez doar unul singur şi anume participarea fregatei „Regele Ferdinand” la Operaţia UE „Atalanta”, de luptă împotriva pirateriei navale în Oceanul Indian, Golful Aden şi Bazinul Somalez, aceasta fiind o filă din istoria recentă a Marinei Militare Române, în care au fost înscrise numeroase acţiuni realizate în premieră.

V.S.: Excelenţă,
În regiune au funcţionat mai multe formate de colaborare militară, dar şi economică. În ce stadiu de dezvoltare se găsesc acestea? Care sunt contribuţiile statului român? Ce proiecte noi vom promova?

Alexandru MÂRŞU: Prin îndeplinirea tuturor angajamentelor sale în cadrul NATO şi UE, România rămâne un membru credibil şi de încredere, un „aliat loial şi de mare valoare”, aşa cum a declarat recent Secretarul General al NATO la întâlnirea cu prim-ministrul României din luna ianuarie a acestui an. Forţele Navale Române au luat parte la diferite misiuni şi operaţii NATO, precum Operaţia „Active Endeavour”, Operaţia „Sea Guardian”, la grupările navale permanente al NATO, şi vom continua să facem acest lucru pentru a întări postura de descurajare şi de apărare a Alianţei Nord-Atlantice. În acelaşi cadru, trebuie văzută şi participarea infanteriştilor noştri marini la misiunea „Resolute Support”, începând cu luna februarie a acestui an, în Teatrul de Operaţii din Afganistan.

În vederea participării la misiuni şi operaţii NATO, Forţele Navale Române au creat structuri şi capabilităţi necesare îndeplinirii sarcinilor specifice activităţilor forţelor pentru operaţii speciale, de luptă împotriva ameninţărilor subacvatice sau de cunoaştere a situaţiei maritime, toate acestea fiind create în conformitate cu cerinţele şi standardele NATO. Expertiza acumulată pe timpul participării la exerciţiile şi operaţiile aliate ne-au permis îmbunătăţirea nivelului la care aceste sarcini se execută în prezent.

Rămâne în atenţia noastră ca o prioritate menţinerea cooperării cu structurile NATO în scopul îmbunătăţirii interoperabilităţii şi facilitării sprijinului mutual la nivelul mediului maritim al NATO.

În anul 2019, intenţionăm să menţinem un ritm intens al instruirii, prin care structura de forţe să se antreneze pentru desfăşurarea de acţiuni în cadrul operaţiilor întrunite, în context aliat, exersând contracararea acţiunilor de tip hibrid şi acţiunea militară clasică, pentru crearea unei forţe militare credibile, versatile, aptă să-şi îndeplinească misiunile. Anul acesta, Forţele Navale Române au planificat patru exerciţii multinaţionale întrunite: POSEIDON; SEA SHIELD; EP MCM DIVE; FALL STORM, dar vom participa şi la o serie de exerciţii multinaţionale, organizate de partenerii noştri în Marea Neagră şi în zona extinsă a Mării Negre, precum: ARIADNE; BREEZE; SEA BREEZE; NUSRET; DOGU AKDENIZ.

Totodată, eforturile noastre se concentrează şi pe participarea la misiunile, exerciţiile şi la operaţiile NATO. Mă refer la Exerciţiul multinaţional „Baltops”, organizat pe flancul nord-estic al Alianţei, precum şi la exerciţii desfăşurate împreună cu aliaţii şi partenerii noştri în regiunea Mării Negre sub umbrela Combined Joint Exercise Training (CJET), o iniţiativă regională propusă de România.

V.S.: Excelenţa Voastră,
Actualele transformări geostrategice şi geopolitice din regiune impun strategii comune euratlantice pentru contracararea tendinţelor expansioniste ale Federaţiei Ruse. Formatele politico-militare şi strategiile euratlantice oferă confortul necesar României?

Alexandru MÂRŞU: Conform doctrinelor naţionale, Forţele Navale Române conduc numai misiuni şi operaţii cu caracter defensiv, îndeplinind, în principal, sarcini specifice supravegherii maritime şi avertizării timpurii, securităţii maritime sau în sprijinul diplo-maţiei navale. Prin îndeplinirea acestor tipuri de sarcini, Forţele Navale Române rămân un pilon important în apărarea intereselor naţionale şi colective şi în dezvoltarea cooperării în regiunea extinsă a Mării Negre.

Luând în considerare complexitatea şi dinamica mediului de securitate actual, caracterizat şi modelat de acţiuni şi tactici hibride, sporirea capabilităţilor militare şi utilizarea tehnologiilor anti-acces şi interzicerea zonei (A2/AD), sarcinile care permit contracararea riscurilor şi a ameninţărilor generate de aceste tipuri de acţiuni şi capabilităţi capătă o importanţă şi o pondere tot mai mare.

V.S.: Domnule Amiral,
Suntem convinşi că Forţele Navale Naţionale trec printr-un proces amplu de modernizare. Puteţi să ne daţi câteva detalii de interes general?

Alexandru MÂRŞU: Principalele direcţii de dezvoltare se situează în sfera cunoaşterii domeniului maritim (MDA – Maritime Domain Awareness) şi în cea a platformelor de luptă.

Astfel, pentru o mai bună cunoaştere a situaţiei maritime, în prezent are loc conso-lidarea fazei I de dezvoltare a sistemului SCOMAR de observare şi supraveghere al coastei şi frontierei şi se află în pregătire faza a doua de modernizare a sistemului. Un alt proiect important pentru Forţele Navale Române este BRASS (Broadcast and Ship Shore), proiect dezvoltat şi finanţat prin Programul NATO de Investiţii în Securitate (NSIP), cu termenul de finalizare în anul 2019.

Pentru a atinge nivelul de forţă credibilă şi de încredere în regiunea Mării Negre, Forţele Navale Române au iniţiat un proces complex de îmbunătăţire a capabilităţilor proprii prin dotarea cu platforme navale moderne şi versatile, capabile să producă o descurajare reală şi care să fie interoperabile cu capabilităţile aliaţilor noştri.

România se concentrează pe dezvoltarea capabilităţilor Forţelor Navale, prin derularea unor programe pe termen mediu şi lung pentru modernizarea platformelor actuale şi achiziţia unora noi. Programele navale includ construcţia a patru noi corvete, modernizarea fregatelor T22 (ca offset la programul corvete multifuncţionale) şi sistemul de rachete care va înlocui vechiul sistem de provenienţă rusă.

Principala ameninţare la adresa forţelor NATO în Marea Neagră o reprezintă sistemele moderne de rachete instalate la bordul platformelor de suprafaţă şi submarinelor. Având capabilităţi moderne şi eficiente limitate împotriva platformelor navale din toate mediile operaţionale, Forţele Navale Române trebuie să îşi dezvolte acele capabilităţi necesare pentru contracararea tuturor ameninţărilor majore din zona sa de responsabilitate.

Alături de capabilităţile menţionate anterior, Forţele Navale Române au în vedere şi alte programe de înzestrare şi modernizare, cum sunt programele de achiziţionare de vânătoare de mine (pentru înlocuirea navelor din clasa MUSCA) şi a elicopterelor de transport pentru infanteria marină sau programele de modernizare a navelor purtătoare de rachete (clasa TARANTUL) şi a vedetelor blindate fluviale.

Toate aceste programe noi sunt necesare pentru a înlocui capabilităţile considerate învechite, incompatibile cu sistemele NATO sau care vor ajunge la capătul ciclului lor de viaţă şi, chiar dacă ele reprezintă o provocare pentru noi, vor avea un impact major asupra angajamentelor şi sarcinilor viitoare. Toate programele de modernizare sunt destinate înlocuirii capabilităţilor existente, reîmprospătării resursei tehnice sau asigurării cu noi capabilităţi, toate în sprijinul unei structuri noi şi moderne. Acestea includ rachete anti-navă şi anti-aeriene, radare şi sonare noi, echipament de război electronic, centru de comandă moderne şi motorizare mai eficientă.

România a contribuit activ la operaţiile NATO şi a promovat întărirea flancului de est al NATO printr-o prezenţă aliată robustă, previzibilă şi echilibrată. Din perspectivă proprie, aceste activităţi necesită o marină modernă, realizabilă doar prin desfăşurarea unui proces de modernizare şi de achiziţii.

Având aceste noi capabilităţi, Forţele Navale Române vor fi în măsură să crească numărul activităţilor executate împreună cu aliaţii, vecinii noştri sau alte forţe ce tranzitează Marea Neagră şi să crească nivelul de participare la misiunile şi operaţiile NATO.

V.S.: Excelenţă,
În contextul modernizării Forţelor Navale, dar şi a provocărilor şi riscurilor politico-militare regionale, cum vor evolua relaţiile cu NATO, Germania, Franţa şi Olanda? Dar cu Federaţia Rusă şi Turcia?

Alexandru MÂRŞU: Marea Neagră este un spaţiu maritim limitat, aglomerat şi disputat, dar nu este nicidecum o mare închisă, având în vedere conexiunea cu Marea Mediterană prin intermediul strâmtorilor Bosfor şi Dardanele, precum şi cu bazinele mărilor Baltice, Albe şi Caspice prin intermediul unor reţele de fluvii şi canale. Astfel, bazinul Mării Negre este o zonă în care efectele operaţionale la litoral pot fi cu uşurinţă generate de pe mare sau viceversa.

Începând cu anul 2014, am remarcat apariţia unei umbrele anti-acces şi interzicerea zonei (A2/AD) în jurul Crimeii ocupate ilegal de Rusia, creată prin utilizarea aceleiaşi combinaţii de capabilităţi ca în Siria, respectiv cu avioane de bombardament, cu apărare antiaeriană cu rază lungă, cu sistemele de rachete de coastă, nave, submarine şi echipamente de război electronic moderne. Ca un element de noutate, merită menţionată intrarea în serviciul activ a Flotei Mării Negre, pe lângă submarinele şi fregatele echipate cu sistemele de rachete Kalibr, a unor noi corvete şi vedete rapide de patrulare mai mici, dar cu aceeaşi putere de lovire.

Răspunsul NATO a fost proporţional şi de natură defensivă menit a întări postura defensivă şi de descurajare la nivelul regiunii de sud-est a teritoriului NATO printr-o prezenţă avansată adaptată. Având drept nucleu capabilităţile forţelor navale riverane Mării Negre, celelalte naţiuni aliate contribuie cu propriile capabilităţi terestre, navele şi aeriene, contribuind astfel la creşterea nivelului de cunoaştere a situaţiei maritime, interoperabilităţii şi nivelului de răspuns al NATO în general.

Pe uscat, această prezenţă înaintată a fost calibrată pe scheletul brigăzii multinaţionale din Craiova, iar în aer pe contribuţia câtorva naţiuni aliate la întărirea serviciului de poliţie aeriană al României. În domeniul maritim, trebuie să salutăm intensificarea prezenţei Grupărilor Navale Permanente ale NATO şi a navelor aliate în Marea Neagră, iar în acest sens este în puterea noastră să ne asigurăm că Forţele Navale Române sunt în măsură să opereze şi să se antreneze în comun cu aliaţii.

Interoperabilitatea este una din principalele direcţii pe care ne axăm. Procesul de modernizare a capabilităţilor Marinei Militare Române este destinat a fi complet interoperabil cu marinele din NATO, atât în domeniul cunoştinţelor tehnice ale personalului, cât şi în domeniul capabilităţilor tehnice. În acest sens, specificaţiile întocmite pentru achiziţia corvetelor au fost formulate astfel încât corvetele noastre să fie interoperabile cu nave militare similare din NATO şi UE.

V.S.: Excelenţa Voastră,
Cum se vor implica Forţele Navale în susţinerea efortului de modernizarea a structurilor militare din Ucraina şi Georgia?

Alexandru MÂRŞU: Exerciţiile din Marea Neagră sunt deosebit de importante, atât pentru România, pentru UE şi NATO, dar şi pentru partenerii noştri din Republica Moldova, Georgia şi Ucraina. Acestea îmbunătăţesc interoperabilitatea între marine şi furnizează un mediu securizat şi stabil în regiune. Începând cu anul 2014, pentru a răspunde provocărilor, am îmbunătăţit şi am adaptat programul de instruire în ceea ce priveşte exerciţiile multinaţionale. În fiecare an, organizăm două mari exerciţii navale, unul pentru lupta împotriva ameninţărilor de suprafaţă (ASW – anti-surface war) şi unul împotriva ameninţărilor subacvatice (MCM – mine counter-measures), cu participarea grupărilor permanente NATO şi a aliaţilor şi partenerilor. În sprijinul acestui concept, forţele navale participante au contribuit continuu cu fregate, corvete, nave de patrulare, dragoare, scafandri EOD, forţe pentru operaţii speciale, elicoptere şi aeronave. Cel mai important rezultat al acestor exerciţii se vede în creşterea interoperabilităţii între echipaje.

Din perspectiva României, toate activităţile de prezenţă în Marea Neagră vor continua cu aceeaşi abordare, pentru a îmbunătăţi şi pentru a întări apărarea în domeniul maritim. Intenţia noastră este de a creşte numărul de exerciţii cu aliaţii, vecinii sau cu alte forţe aflate în tranzit prin zona noastră de responsabilitate sau de interes. Scopul nostru e de continua programele de instruire, astfel încât eforturile să se canalizeze pe îmbunătăţirea şi pe securizarea climatului din regiune.

Forţele Navale ale României trebuie să devină un instrument credibil al politicii naţionale şi Aliate de securitate la nivel regional şi să contribuie, împreună cu Aliaţii, la securitatea maritimă globală sub deviza „Operativitate, Reacţie, Credibilitate” (Readiness, Responsiveness, Relevance).

Instruirea forţei de răspuns a NATO (NRF – NATO Reaction Force) se va executa în conformitate cu cerinţele identificate după Summit-ul de la Varşovia, forţă care trebuie să contribuie în mod efectiv şi eficient la implementarea măsurilor adoptate pentru creşterea capacităţii operaţionale a Alianţei şi de reasigurare a flancului estic al acesteia.

Totodată, instrucţia şi exerciţiile desfăşurate în comun cu vecinii noştri din Republica Moldova, Ucraina şi Georgia se vor desfăşura în baza angajamentelor asumate şi vor consolida interoperabilitatea dintre noi şi partenerii noştri.

V.S.: Domnule Amiral,
Învăţământul militar de marină a fost unul de top! Ce strategii veţi adopta pentru armonizarea acestuia cu statele partenere euratlantice?

Alexandru MÂRŞU: Resursa umană este foarte importantă pentru noi. Învăţământul militar de Marină românesc are o tradiţie de peste 150 de ani, iar Academia Navală „Mircea cel Bătrân” din Constanţa este cea mai longevivă instituţie de învăţământ superior din Dobrogea. Sistemul de învăţământ al Forţelor Navale este armonizat cu sistemele de învăţământ ale partenerilor noştri din UE şi din NATO şi cuprinde patru instituţii, pe prima dintre acestea am menţionat-o mai devreme şi este cea care asigură formarea ofiţerilor-ingineri de Marină, atât pentru Marina civilă, cât şi pentru domeniul militar. De asemenea, la această prestigioasă instituţie de învăţământ superior tehnic de Marină se formează inginerii atât pentru domeniul Maritim, cât şi pentru domeniul Fluvial şi cel al exploatărilor portuare. Avem programe de licenţă şi de master în numeroase specialităţi, iar Academia Navală „Mircea cel Bătrân” este recunoscută de ARACIS ca o instituţie de învăţământ superior tehnic cu „grad de încredere ridicat”.

Academia are încheiate parteneriate cu academiile navale din Bulgaria, Grecia, Turcia, Polonia, Italia, SUA, prin intermediul cărora se desfăşoară programe Erasmus, stagii de practică şi numeroase schimburi de experienţă. Menţionez aici doar stagiile de practică pe care le oferim studenţilor militari străini la bordul navei-şcoală „Mircea”, în timpul marşurilor de instrucţie pe mările şi oceanele lumii, în cadrul cărora am avut la bordul navei noastre studenţi din Albania, Bulgaria, Ucraina, China, Franţa, Spania, Germania, Turcia, Polonia şi alte ţări. Acest exemplu demonstrează faptul că sistemul nostru de învăţă-mânt superior este recunoscut pe plan internaţional şi este unul competent şi de calitate.

A doua instituţie de învăţământ a Forţelor Navale Române se adresează segmentului de personal tehnic de la bordul navelor, fiind de formare profesională, nivel post-liceal. Şcoala Militară de Maiştri Militari a Forţelor Navale „Amiral Ioan Murgescu” pregăteşte tehnicienii militari în opt domenii de specialitate, punând la dispoziţie locuri şi pentru colegii din Ministerul Administraţiei şi Internelor. Cursurile durează doi ani, iar absolvenţii primesc repartiţie pe navele militare, dar diploma le oferă şi o echivalare a studiilor pentru profesii din domeniul civil.

Cea de-a treia instituţie formează soldaţii profesionişti ai noştri, dar asigură şi formele de pregătire profesională continuă pentru maiştrii militari şi pentru ofiţerii de Marină cu grade inferioare. Şcoala de Aplicaţie a Forţelor Navale „Viceamiral Constantin Bălescu” din Mangalia organizează, de două-trei ori pe an, cursuri cu o durată de patru luni, pentru tinerii care doresc să-şi înceapă cariera de soldat în Forţele Navale. Condiţiile de admitere sunt adaptate la contextul actual al societăţii noastre, pentru a oferi tuturor tinerilor posibilitatea de a-şi găsi un loc de muncă stabil, decent şi cu posibilităţi de dezvoltare personală şi profesională. În plus faţă de aptitudinile medicale, psihologice şi sportive, aceştia trebuie să aibă 18 ani împliniţi şi să facă dovada absolvirii învăţă-mântului obligatoriu de 10 clase. La fel ca şi absolvenţii Academiei Navale sau cei ai Şcolii Militare de Maiştri Militari, absolvenţii Şcolii de Aplicaţie au repartiţia asigurată pe un post în Forţele Navale.

A patra instituţie de învăţământ a noastră se adresează adolescenţilor, elevilor de liceu. Colegiul Naţional Militar „Alexandru Ioan Cuza” a fost reînfiinţat în luna septembrie a anului trecut, după o perioadă de 20 de ani de la desfiinţarea sa controversată din anul 1998. În acest fel, am reuşit să oferim celor care doresc să fie iniţiaţi în tainele Marinăriei încă de la o vârstă fragedă posibilitatea de a urma o formă de pregătire liceală, la standarde ridicate. Aş dori să menţionez faptul că eforturile echipei noastre, care s-a ocupat de aspectele administrative ale înfiinţării de la zero a acestei unităţi de învăţământ, au fost deosebite. Când i-am primit pe cei aproximativ 200 de elevi, în toamna lui 2018, totul era nou, clasele, laboratoarele, dormitoarele. Corpul profesoral s-a implicat foarte mult în pregătirea curriculară şi extra-curriculară a elevilor noştri, iar rezultatele au început să se vadă deja, pentru că, pe parcursul primului an de funcţionare, elevii au obţinut locuri fruntaşe la numeroase concursuri şi olimpiade şcolare.

V.S.: Excelenţă,
România este considerată un furnizor de securitate! În contextul conflictelor asimetrice multimodale şi hibride cum se va acorda securitatea statelor aflate în dificultate, din bazinul riveran al Mării Negre?

Alexandru MÂRŞU: În urma evenimentelor petrecute în ultimii ani în regiunea Mării Negre, cauzate de atitudinea agresivă a Federaţiei Ruse în regiune, contextul de securitate actual a fost afectat puternic de neîncredere reciprocă şi de răcirea relaţiilor de cooperare politică şi militară în plan regional şi internaţional.

În România, Forţele Navale sunt structura destinată promovării şi apărării interesului naţional şi suveranităţii pe mare şi fluviul Dunărea, independent sau în comun cu alte forţe sau în cadrul forţelor multinaţionale. Menţinerea libertăţii de navigaţie pe Marea Neagră şi pe Dunăre reprezintă un interes vital şi strategic, atât pentru România, cât şi pentru Alianţă.

De asemenea, putem îndeplini şi misiuni în sprijinul autorităţilor în lupta împotriva terorismului şi activităţilor ilegale, pe mare şi pe fluviu, misiuni de supraveghere navală şi de avertizarea timpurie, misiuni de evacuare a cetăţenilor români aflaţi în zone peri-culoase din afara ţării sau de asigurare hidrografică şi de navigaţie. Cele mai importante participări ale Forţelor Navale Române la misiuni şi operaţii maritime ale NATO şi UE sunt Operaţia „Active Endeavour” din Marea Mediterană, la care am participat cu fregate în perioada 2005-2016; Operaţia „Unified Protector”, din anul 2011, pentru impunere a embargoului în largul coastelor Libiei; Operaţia „Atalanta”, în anul 2012, în Oceanul Indian şi Bazinul Somalez, de luptă împotriva pirateriei navale; Operaţia „Sea Guardian”, la care participăm începând cu anul 2017, în Marea Mediterană. În plus, navele noastre sunt integrate în grupările navale permanente ale NATO care operează în Marea Neagră, de exemplu, anul acesta avem cinci astfel de participări.

În cadrul măsurii aliate de a asigura prezenţa înaintată adaptată, CJET – Combined Joint Exercise Training este un proiect iniţiat de România destinat sincronizării exerciţiilor la nivel regional în toate domeniile. Matricea de sincronizare a CJET pentru anul 2019 capitalizează atât capabilităţile NATO din Programul NATO pentru instruire şi exerciţii, cât şi cele naţionale cu scopul de a consolida postura de descurajare şi apărare pe flancul estic al NATO. Noi încurajăm membrii NATO să participe la iniţiativa CJET, contribuind astfel la creşterea interoperabilităţii dintre forţele noastre.

Acest aspect, al instruirii comune, este o modalitate de a furniza securitate cetăţenilor şi aliaţilor noştri. Pentru a răspunde provocărilor prezente şi viitoare la adresa securităţii naţionale şi internaţionale, ţara noastră acţionează pe mai multe direcţii de acţiune. În plus, ţara noastră şi-a intensificat eforturile pentru întărirea interoperabilităţii cu armatele aliaţilor NATO în sprijinul eficientizării mecanismelor aliate de descurajare şi de apărare, precum cele corespunzătoare Planului NATO de Reacţie Imediată.

Un alt aspect important care trebuie menţionat este faptul că, începând cu anul 2017, România şi-a îndeplinit angajamentul faţă de NATO în ceea ce priveşte alocarea a 2% din PIB pentru apărare, în vederea continuării procesului de transformare, modernizare şi de dotare a forţelor noastre armate. Ca urmare a acestui fapt, în prezent ne regăsim într-o poziţie favorabilă consolidării capacităţii naţionale de apărare, care va include realizarea capabilităţilor necesare eficientizării răspunsului nostru la ameninţările simetrice şi asimetrice.

Politica noastră de securitate şi de apărare urmăreşte apărarea şi promovarea principiilor, intereselor şi valorilor noastre de bază în baza prevederilor Constituţiei României, ca stat naţional, suveran, independent şi indivizibil, membru al familiilor europene şi euro-atlantice.

V.S.: Domnule Amiral,
Vă mulţumim pentru acordarea acestui interviu şi sperăm ca dezideratele naţionale şi ale parteneriatelor strategice să se împlinească!