Interviu cu domnul dr. ing. Cătălin NAE,
Preşedinte şi director general INCAS

Implicat în organizarea la Bucureşti a evenimentului european de referinţă pentru cercetarea şi inovarea din domeniul aviaţiei, Zilele Aeronauticii Europene (Aerodays), Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Aerospaţială „Elie Carafoli” (INCAS) se bucură în acest moment de recunoaşterea internaţională a poziţiei de lider regional în activităţile care conturează viitorul aeronauticii. În acest context, dr. ing. Cătălin Nae, preşedinte şi director general INCAS, trasează câteva dintre direcţiile strategice ale sectorului aeronautic din România şi scoate în evidenţă implicaţiile organizării pentru prima oară în Europa Centrală şi de Est a prestigiosului eveniment Aerodays.

Vasile Simileanu: Domnule Director General,
Vă rugăm să ne prezentați o scurtă evoluție a INCAS!

Cătălin NAE: Institutul nostru este cea mai reprezentativă entitate de cercetare în domeniul ştiinţelor aerospaţiale din România, având o tradiţie de peste 70 de ani în inginerie aero-spaţială, fizica fluidelor şi aerodinamică aplicată. INCAS operează o infrastructură unică de impor-tanţă strategică naţională care îi permite să ofere servicii specifice de cercetare-dezvoltare atât la nivel naţional, cât şi pentru comunitatea aero-spaţială internaţională. Gama amplă de activităţi gestionate de INCAS, de la cercetare ştiinţifică fundamentală şi aplicată până la implementarea rezultatelor obţinute în producţie, se bazează deopotrivă pe o infra-structură performantă reprezentată de facilităţile noastre – localizate la Bucureşti, unde se află sediul central, la Strejnic şi Măneciu, în judeţul Prahova – şi pe expertiza recunoscută a specialiştilor INCAS implicaţi de-a lungul timpului în toate proiectele aeronautice majore la nivel naţional cu aplicaţii civile şi militare, având o contribuţie tot mai importantă şi în programele internaţionale dedicate sectorului aerospaţial. Realizările INCAS au asigurat institutului un statut proeminent în derularea politicii Uniunii Europene în domeniul cercetării şi dezvoltării în cadrul strategiei Flightpath 2050 şi a programelor-cadru pentru cercetare şi inovare susţinute de Comisia Europeană, astfel că ni s-a încredinţat responsabilitatea de a organiza împreună cu partenerii noştri din Germania cea de-a 8-a ediţie Aerodays pornind de la un concept inedit, TandemAEROdays19.20, care promovează două evenimente integrate găzduite de România, anul acesta şi de Germania, în 2020.

V.S.: România a fost și este un stat cu un grad ridicat de integrare tehnologică. De la Traian Vuia, Aurel Vlaicu și Henri Coandă – dacă vorbim numai de aviație – am lăsat moșteniri importante. La recentul eveniment Aerodays 2019 București, organizat între 27 și 30 mai, invitații din străinătate au adus omagii inventatorilor români din domeniul aviației! Ce ne puteți spune de evoluțiile cercetării românești?

Cătălin NAE: În 2018, cu ocazia Centenarului Marii Uniri am avut privilegiul să sărbătorim 100 de ani de realizări ale aviaţiei în România, dar contribuţia noastră în acest domeniu depăşeşte consistent acest orizont de timp. Desigur, Traian Vuia şi Aurel Vlaicu sunt pioneri ai aeronauticii româneşti, dar există şi alte personalităţi care au contribuit decisiv la evoluţia ştiinţelor aerospaţiale, cum a fost Ion Stroescu, care a proiectat tuneluri aerodinamice nu doar în România, ci şi în Franţa. De asemenea, puţini ştiu că istoria companiei Air France are ca punct de pornire Compania Franco-Română de Navigaţie Aeriană, înfiinţată în 1920. În ceea ce priveşte activitatea INCAS, moştenirea institutului este fără îndoială legată de fondatorii şcolii româneşti de aeronautică Henri Coandă şi Elie Carafoli, care au contribuit în mod direct la clădirea prestigiului şi performanţelor noastre. Elie Carafoli, de pildă, a editat ultima carte semnată de Hermann Oberth, inventator şi pionier al astronauticii născut la Sibiu în 1894.

V.S.: Excelență,
Pentru România, NATO și UE, Marea Neagră este o provocare. Vă rugăm să ne dați câteva detalii despre integrarea cercetării de aviație în relațiile cu partenerii strategici! Care este stadiul parteneriatelor și nivelul colaborării cu marile centre de cercetare aeronautică din SUA, Franța, China…? Care sunt provocările pentru INCAS?

Cătălin NAE: Marea Neagră este un subiect destul de ignorat în general, dar care pentru noi reprezintă o zonă majoră de interes, este o provocare. În mod specific, sunt două aspecte pe care ne concentrăm atenţia: primul este legat de potenţialul soluţiilor de monitorizare cu senzori aeropurtaţi în zona litoralului, cu aplicaţii foarte diverse, de la misiuni de protecţie a mediului până la paza frontierei şi operaţiuni de siguranţă şi salvare, un segment de activitate destul de pretenţios în care dorim să ne implicăm; al doilea aspect are relevanţă din perspectiva programelor de protecţie a frontierelor, de securitate, derulate atât la nivel naţional, cât şi integrate în strategiile regionale, în condiţiile în care România are un rol proeminent ca frontieră NATO. Drept urmare, dincolo de interesul pragmatic pe care îl avem în această direcţie, pentru noi devine chiar o obligaţie naţională să avem preocupări avansate în dezvoltarea expertizei, a capabilităţilor noastre pentru monitorizare şi supraveghere aeriană.

V.S.: În regiune au funcționat mai multe formate de colaborare științifică, dar și economică. În ce stadiu de dezvoltare se găsesc acestea? Care sunt contribuțiile statului român? Ce proiecte noi vom promova?

Cătălin Nae: Bineînţeles că în sectorul aviatic referinţa cea mai accesibilă în ceea ce priveşte succesul colaborării ştiinţifice şi economice pe plan regional este oferită de rezultatele programului YUROM, pornit pe baza acordului semnat de România şi Iugoslavia în 1971 pentru proiectarea, execuţia şi testarea prototipurilor, urmate de fabricaţia în serie a avionului de luptă IAR-93, denumit de partea iugoslavă J-22 Orao. Această reuşită reprezintă fundaţia pe care încercăm să extindem colaborarea noastră cu comunitatea ştiinţifică din regiune, un obiectiv pe care îl urmărim constant. Există câteva evoluţii foarte atractive pentru o potenţială colaborare transfrontalieră, cum este programul anti-grindină dezvoltat în Bulgaria, fiindcă suntem preocupaţi de soluţii pentru intervenţia activă în atmosferă cu mijloace aeropurtate şi considerăm că putem fructifica împreună experienţa câştigată de colegii din Bulgaria şi Republica Moldova, aflaţi într-o poziţie avansată din perspectiva tehnologiilor folosite. La fel, moştenirea tehnologică a Ucrainei în sectorul aviatic reprezintă un bun punct de pornire pentru eventuale proiecte comune, chiar dacă până acum interesul nostru nu a generat rezultate concrete în acest sens.

V.S.: Actualele transformări geostrategice și geopolitice din regiune impun strategii comune euroatlantice pentru contracararea tendințelor expansioniste ale Federației Ruse. Evoluția proiectelor naționale de aviație oferă oportunități pentru relansarea industriei aeronautice militare și civile?

Cătălin NAE: Exceptând poate situaţia particulară NATO – Japonia, România reprezintă una dintre cele mai active frontiere NATO. Din acest punct de vedere, provocările pe care le implică implementarea unui sistem de poliţie aeriană sunt semnificative, iar interesul nostru este să menţinem o anumită capabilitate pentru a îndeplini acest serviciu în zonă. Situaţia complexă din Peninsula Crimeea pune presiune pe capacitatea noastră de reacţie întrucât depinde de eforturile de optimizare a vitezei de răspuns. Puţină lume percepe relevanţa acestor aspecte şi cât de mică este distanţa care ne separă, ceea ce explică de ce suntem foarte interesaţi în mod foarte concret de capabilităţile serviciului de poliţie aeriană pe frontiera noastră. În sectorul aerospaţial, acest subiect poate fi abordat din două perspective, prin misiuni aeriene de supraveghere şi poliţie aeriană efectivă şi prin dezvoltarea unui program de rachete, iar România este activă în ambele direcţii, la care se adaugă şi eforturile depuse în segmentul monitorizării radar.

V.S.: Domnule Director General,
Cum a fost percepută România la Aerodays 2019 București? Dar aviația autohtonă?

Cătălin NAE: Pentru INCAS, marele câştig al evenimentului Aerodays a fost dat de prezenţa în premieră la Bucureşti a unor personalităţi marcante ale comunităţii aero-nautice mondiale, care şi-au exprimat în numeroase rânduri aprecierea pentru ce am reuşit să facem şi pentru rolul pe care institutul nostru îl joacă pe plan naţional, regional şi internaţional. Credibilitatea astfel câştigată ne plasează pe o poziţie proeminentă atât pe plan european, cât şi la nivel naţional, ca promotori ai excelenţei româneşti în efortul de cercetare. Pentru România, Aerodays 2019 Bucureşti a asigurat între altele prezenţa a numeroase companii şi entităţi de cercetare din ţară care şi-au expus pentru prima dată realizările în cadrul unui eveniment de talie internaţională şi, mai mult decât atât, a amplificat şi vitalizat rolul României la cârma mandatului rotativ la Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. În ceea ce priveşte relevanţa europeană a evenimentului, conceptul integrat pe care l-am promovat alături de partenerii noştri din Germania, TandemAEROdays19.20, ne-a permis să grupăm sinergic temele de discuţie pe o hartă completă a nivelurilor de maturitate tehnologică pentru proiecte cu impact asupra viitorului aeronauticii, de la cercetarea de bază care se concentrează pe niveluri medii de maturitate tehnologică până la abordarea asumată de evenimentul programat în luna mai 2020 în Germania, care se plasează pe un plan mai amplu de reflexie care cuprinde aspecte strategice şi politice sincronizate cu tendinţele şi evoluţiile internaţionale.

V.S.: În contextul modernizării Forțelor Aeriene, dar și a provocărilor și riscurilor politico-militare regionale, cum se vor implica marii producători în sprijinirea efortului INCAS?

Cătălin NAE: Răspunsul la această întrebare este mai nuanţat, dar porneşte de la o realitate pragmatică: dezvoltarea industrială se poate face numai prin parteneriate, care presupun nu doar transfer de tehnologie, ci şi interes din partea marilor agenţi economici. Tocmai de aceea, în această privinţă ideea de programe de achiziţii asumate oficial este foarte importantă şi ne bucurăm că există în acest moment un angajament politic asumat public, vorbim despre programul de modernizare a flotei de antrenament constituită din avioane IAR-99 Şoim. Acest pas ne oferă posibilitatea de a mobiliza parteneri industriali importanţi să vină să contribuie în programul nostru. Adică nu vorbim despre faptul că noi apelăm la disponibilitatea altora, ci că primim noi oferte, există un interes real şi competitiv ca parteneri de prestigiu să ne ofere componente pentru sistemul pe care îl avem noi în vedere. Este o nuanţă importantă pentru modul în care se poartă discuţiile şi negocierile. Marele nostru avantaj care devine de această dată vizibil este dat de încăpăţânarea cu care institutul a promovat programul de modernizare a aeronavei IAR-99 Şoim, ceea ce ne asigură un cadru de lucru adecvat obiectivelor strategice pe care ni le-am asumat.

V.S.: Excelența Voastră,
Ce colaborări putem avea pe plan regional, în contextul mizelor geostrategic și geopolitice?

Cătălin NAE: În primul rând, ca să rămânem în zona răspunsului anterior, dacă România reuşeşte să îşi promoveze propriul sistem de antrenament în regiune, beneficiile sunt semnificative pentru tot sectorul aeronautic din ţară. Desigur, există soluţii concurente, însă consider că avem motive întemeiate să ne asumăm un rol de lider regional în această privinţă. Apoi, pe plan civil, dar şi militar, să nu uităm de implicarea noastră în iniţiativa Single European Sky, prin contribuţiile pe care le avem în programul SESAR: în managementul şi controlul spaţiului aerian, România ar trebui să deţină supremaţia în regiune, iar de aceste oportunităţi pot profita mai multe entităţi din ţară, cum este ROMATSA, de pildă.

V.S.: Cum se va securiza transportul aerian? Cum ne vom apăra de „invazia dronelor”?

Cătălin NAE: Depinde de punctul de referinţă pe care îl aplicăm. Nu consider că putem vorbi despre o invazie a dronelor, ci mai degrabă ne putem concentra pe oportunităţile generate de mobilitatea aeriană în spaţiul urban. Noi avem aşteptări mari din partea acestui sector emergent şi previzionăm că interesul în această direcţie nu este limitat doar la industrie şi utilizatori, ci cuprinde şi planurile de dezvoltare urbană, inclusiv prin dezvoltarea unei infrastructuri specializate. În momentul când infrastructura dedicată mobilităţii aeriene urbane se eliberează de spaţiile dedicate aeroporturilor, poţi descoperi noi actori care pot câştiga de pe urma acestei evoluţii, cum este sectorul de construcţii, încurajat să reconfigureze arhitectura clădirilor pentru a face faţă unor scenarii noi de utilizare. Desigur, noţiunea de drone este foarte cuprinzătoare, ceea ce înseamnă şi că este necesar un sistem coerent de reglementări, legislaţie, un proces de validare şi autorizare specific, dar pentru noi acest concept de mobilitate aeriană urbană este esenţial pentru modul în care vedem viitorul.

V.S.: România este considerată un furnizor de securitate! În contextul conflictelor asimetrice multimodale și hibride, cum se va acorda securitatea statelor aflate în dificultate, din bazinul riveran al Mării Negre? Cum se poate monitoriza traficul aerian pe Dunăre, în Deltă și pe Marea Neagră?

Cătălin NAE: Interesul nostru este să introducem capabilităţi aeriene din perspective diferite, dar complementare, de la protejarea mediului, care nu trebuie ignorată sau subestimată, până la aplicaţii militare. Avem deja o colaborare foarte bună cu Ministerul de Interne pentru misiuni de supraveghere, monitorizare, protecţie şi considerăm că se pot face mult mai multe în această direcţie. Pentru a răspunde obiectivelor noastre, ar fi foarte importantă înfiinţarea unui centru de operare regională şi luăm în considerare mai multe opţiuni, inclusiv revigorarea bazei aeriene de la Alexeni.

V.S.: Domnule Doctor Inginer Cătălin Nae,
Vă mulțumim pentru acordarea acestui interviu și sperăm ca dezideratele naționale și ale parteneriatelor strategice să se împlinească!