Interviu cu Excelenţa Sa Domnul Teodor MELEŞCANU
Ministrul de Externe al României

Vasile SIMILEANU: Excelenţă,
Care sunt priorităţile Preşedinţiei României a Consiliului Uniunii Europene? Cum poate România contribui la implementarea Strategiei Globale a UE şi la creşterea rolului acesteia pe scena globală?

Teodor MELEŞCANU: Proiectarea agendei de lucru a Preşedinţiei României a plecat de la o idee centrală, ilustrată şi de motto-ul Preşedinţiei noastre: „Coeziunea, o valoare comună europeană”.

Conştienţi fiind de particularităţile, semnificaţiile şi mai ales implicaţiile contextului în care se derulează exerciţiul nostru de preşedinţie rotativă, am construit mandatul nostru în jurul obiectivului fundamental al creşterii unităţii şi coeziunii europene.

Avem astfel convingerea că, în acest moment de reflecţie asupra proiectului european, orice viziune despre viitorul Europei trebuie construită în jurul principiului coeziunii.

În acest spirit am stabilit şi priorităţile şi liniile de acţiune ale Preşedinţiei noastre, pornind de la necesitatea de a consolida coeziunea europeană pe trei dimensiuni importante.

Vorbim aici atât despre coeziunea politică, care ne poate ajuta să restabilim legătura între state membre, instituţii europene şi cetăţeni, cât şi despre coeziunea economică, factor esenţial în reducerea decalajelor de dezvoltare între statele membre, şi despre dimensiunea socială a coeziunii, respectiv asigurarea convergenţei sociale şi prezervării celor patru libertăţi fundamentale ale Pieţei Interne a Uniunii.

Pornind de la aceste trei dimensiuni ale principiului coeziunii, am definit priorităţile noastre concentrate în patru piloni principali care se vor reflecta în acţiunea punctuală a Preşedinţiei României, în diferitele formate ale Consiliului Uniunii Europene, precum şi în evenimentele ce urmează a fi derulate pe parcursul mandatului.

În primul rând, ne propunem să consolidăm o „Europă a convergenţei”. Astfel, vom urmări să contribuim la asigurarea convergenţei şi coeziunii europene în scopul unei dezvoltări durabile şi echitabile pentru toţi cetăţenii şi statele membre prin creşterea competitivităţii şi reducerea decalajelor de dezvoltare, promovarea conectivităţii şi a digitalizării, stimularea antreprenoriatului şi consolidarea politicii industriale europene.

Cel de-al doilea pilon, „Europa siguranţei”, vizează consolidarea unei Europe mai sigure, printr-un plus de coeziune între statele membre pentru a face faţă noilor provocări de securitate care ameninţă siguranţa cetăţenilor şi prin sprijinirea iniţiativelor de cooperare în domeniu.

Prin intermediul celui de-al treilea pilon, „Europa, actor global”, vom sprijini continuarea consolidării rolului global al UE prin promovarea politicii de extindere, prin acţiunea Uniunii în vecinătate, prin continuarea procesului de implementare a Strategiei Globale, prin asigurarea resurselor necesare la nivelul Uniunii şi prin implementarea angajamentelor globale ale UE.

Cel de-al patrulea pilon, „Europa valorilor comune”, reflectă viziunea şi anga-jamentul nostru privind stimularea solidarităţii şi coeziunii Uniunii prin promovarea politicilor privind combaterea discriminării, egalitatea de şanse şi tratamentul egal pentru femei şi bărbaţi, precum şi prin creşterea implicării cetăţenilor, şi în special a tinerilor, în dezbaterile europene.

Agenda Europeană este, astfel, una încărcată şi complexă pe care dorim să o avan-săm, pe cât posibil, pe parcursul celor şase luni de mandat, cu sprijinul celorlalte state membre şi al instituţiilor europene.

Cu privire la dimensiunea externă, implementarea Strategiei Globale a UE va fi o prioritate pentru PRES RO, semnalând angajamentul României pentru credibilitatea sporită a UE în plan extern, dar şi disponibilitatea de a contribui la reafirmarea şi conso-lidarea acestei credibilităţi.

De asemenea, într-o perspectivă regională, reiterez interesul nostru pentru consis-tenţa acţiunii europene în vecinătatea estică, prin marcarea adecvată, în planul politic şi al acţiunilor, a celor 10 ani de la momentul lansării Parteneriatului Estic, dar şi prin eforturile pentru repunerea Mării Negre pe agenda europeană, cu accent pe cooperarea sectorială. Totodată, prioritară pentru noi este şi impulsionarea procesului de extindere în regiunea Balcanilor de Vest, prin îndeplinirea angajamentelor asumate de UE faţă de statele candidate. De asemenea, o astfel de abordare constructivă vom avea şi în raport cu Turcia, întrucât este stat candidat şi un partener-cheie al UE în domenii esenţiale pentru asigurarea securităţii regionale şi euroatlantice.

De asemenea, România urmăreşte reafirmarea importanţei Mării Negre pe agenda Uniunii Europene, într-o logică constructivă, orientată către rezultate, prin promovarea oportunităţilor de cooperare sectorială.

Nu în ultimul rând, privind în aceeaşi direcţie, România intenţionează să contribuie la relaţiile UE – Asia Centrală, potenţate inclusiv prin recent adoptata Strategie UE privind conectivitatea Europa – Asia.

Complementar, progresele în domeniul securităţii şi apărării, avansarea agendei de cooperare UE – NATO, UE – ONU, dar şi relaţia transatlantică, cu multiplele sale valenţe, vor contura profilul Preşedinţiei Române a Consiliului UE, dar şi mandatul Uniunii în ultimii cinci ani.

V.S.: Domnule ministru,
Relaţia cu Republica Moldova a fost şi continuă să fie una specială, iar aderarea Republicii Moldova la UE a fost un obiectiv pe care îl urmărim constant. În acest context, ce demersuri vor fi depuse, în această perioadă, referitor la parcursul european al Republicii Moldova?

Teodor MELEŞCANU: Relaţia cu Republica Moldova este o prioritate de prim rang pentru Guvernul României. Obiectivul nostru strategic este să susţinem Republica Moldova pe parcursul său democratic european. Credem că doar opţiunea europeană poate aduce răspunsuri durabile la aşteptările de prosperitate, siguranţă, stabilitate ale cetăţenilor Republicii Moldova. Din această perspectivă, subliniez angajamentul ferm al României de a continua demersurile politice şi practice de susţinere a procesului de integrare europeană a Republicii Moldova, în baza Parteneriatului strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova şi în consens cu aspiraţiile cetăţenilor săi.

În cadrul întrevederilor pe care le-am avut cu ocazia vizitei mele la Chişinău, la 17 ianuarie 2019, cu domnul Prim-ministru Pavel Filip şi cu domnul ministru Tudor Ulianovschi, am fost de acord să continuăm eforturile de valorificare pe deplin a rezultatelor şedinţei comune de guvern (Bucureşti, 22 noiembrie 2018), contribuind astfel la consolidarea relaţiei noastre bilaterale speciale. Astfel, vom continua să acţionăm consecvent pentru susţinerea reformelor asumate de Chişinău, oferind sprijin consistent la nivel diplomatic, financiar şi tehnic, cu accent pe realizarea priorităţilor de acţiune legate de implementarea Acordului de Asociere UE – Republica Moldova şi a Zonei de liber schimb cuprinzător şi aprofundat (DCFTA). Dorim ca prin acţiunile noastre să multiplicăm şi să consolidăm progresele obţinute până în prezent, să încurajăm derularea reformelor structurale, să contribuim la întărirea instituţiilor, astfel încât toate acestea să genereze un nivel de viaţă mai bun pentru fiecare cetăţean al Republicii Moldova.

România este şi va rămâne cel mai ferm susţinător al Republicii Moldova. Salutăm rezultatele înregistrate deja în planul reformelor în Republica Moldova. Totodată, subliniem că acest efort trebuie să continue şi să meargă în profunzime, reuşita procesului de integrare europeană ţinând în primul rând de Republica Moldova însăşi. Din această perspectivă, este esenţial ca alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 să se desfăşoare cu respectarea tuturor prevederilor legale, normelor democratice şi principiilor de drept, pentru asigurarea transparenţei şi inclusivităţii exerciţiului electoral.

Pe perioada Preşedinţiei române a Consiliului UE, există oportunităţi multiple care pot fi valorificate substanţial atât politic, cât şi din punct de vedere tehnic, în beneficiul Republicii Moldova. România este interesată în cel mai înalt grad de valorificarea la maximum de către Republica Moldova a dividendelor apropierii sale europene. În timpul mandatului nostru, în mod concret, vom acorda, desigur, o atenţie crescută Vecinătăţii estice, prin marcarea a 10 ani de la lansarea Parteneriatului Estic. Totodată, vom avea posibilitatea, desigur, în cadrul mecanismelor instituţionale existente la nivelul UE, să prezentăm şi să promovăm şi cât mai clar obiectivele noastre în raport cu Republica Moldova. Dar pentru ca toate aceste oportunităţi să devină cu adevărat beneficii este nevoie şi de eforturi susţinute din partea autorităţilor de la Chişinău. PRES RO poate şi va căuta în orice moment să creeze toate deschiderile posibile pentru apropierea Republicii Moldova de UE, dacă şi Republica Moldova doreşte acest lucru şi îndeplineşte condiţiile necesare, prin implementarea deplină a reformelor asumate în baza Acordului de Asociere cu UE.

V.S.: Balcanii de Vest – o altă zonă de interes pentru România, al cărei parcurs european contribuie în mod clar la stabilitatea şi dezvoltarea regiunii. Care sunt obiectivele în contextul Preşedinţiei Consiliului UE?

Teodor MELEŞCANU: Angajamentul României pentru procesul de integrare euro-peană al Balcanilor de Vest şi, implicit, pentru consolidarea stabilităţii, democraţiei şi prosperităţii în această regiune, este unul prioritar, inclusiv din dorinţa de a contribui, pe fond, la asigurarea, pe termen lung, a securităţii şi stabilităţii UE. Menţinerea deschisă a perspectivei europene pentru statele interesate din regiune este o chestiune de viziune strategică, precum şi de credibilitate politică, pentru UE şi pentru viitorul acesteia. Din acest motiv, politica de extindere şi regiunea Balcanilor de Vest constituie teme prioritare ale Preşedinţiei române a Consiliului UE.

Pornind de la acest deziderat, Preşedinţia României la Consiliul UE va continua să încurajeze şi să susţină avansarea perspectivei europene a partenerilor din regiune, în baza meritelor proprii. Sprijinul nostru este necondiţionat; acest lucru nu înseamnă, totuşi, că România va renunţa la poziţia sa principială cu privire la necesitatea de a respecta, pe deplin, criteriile de aderare, în special cele politice, care au o importanţă deosebită pentru garantarea angajamentului, pe termen lung, al statelor aderente la valorile europene. Însă, o asemenea abordare cere ca şi partenerii să aibă voinţa politică şi capacitatea de a stimula constant nivelul de angajare în procesul de reformă, de o manieră responsabilă.

Astfel, obiectivele Preşedinţiei române a Consiliului UE se vor axa pe deschiderea de noi capitole de negociere cu Muntenegru şi Serbia şi, într-un scenariu optim, lansarea negocierilor de aderare cu Albania şi Macedonia. În acest sens, este necesar un ritm accelerat al dialogului politic al UE cu statele candidate, precum şi al comunicării strategice, în măsură să conducă atât la o intensificare a implementării reformelor, cât şi al nivelului de conştientizare, de către aceste state, a asistenţei financiare şi în materie de expertiză oferite de către UE.

O dovadă clară a forţei de motivare imprimate de perspectiva integrării europene este ilustrată de evoluţia extrem de importantă în ceea ce priveşte reconcilierea şi relaţiile de bună vecinătate, prin finalizarea procedurilor de ratificare a Acordului de la Prespa, atât la Skopje, cât şi la Atena, cu privire la noul nume constituţional – Republica Macedonia de Nord. Această reuşită reprezintă o adevărată inspiraţie pentru regiune şi întreaga Europă şi sperăm că va reuşi să imprime o dinamică pozitivă progreselor tuturor partenerilor din regiune.

În ceea ce priveşte priorităţile orizontale în plan regional, acestea vizează alinierea la politica externă şi de securitate comună, comunicarea strategică, cooperarea regională şi tineretul. În acest context, România va acorda o atenţie deosebită cauzelor structurale, care pot avea un impact destabilizator asupra procesului de reformă şi dezvoltării socio-economice a regiunii, cu accent asupra problemelor întâmpinate de tineri şi implicaţiile creşterii „exodului de creiere” a tinerilor din Balcanii de Vest. Cu acest scop, sub egida Preşedinţiei României la Consiliul UE, va fi organizată la Bucureşti, la sfârşitul lunii mai, Conferinţa „Cum să răspundem aspiraţiilor europene ale tinerilor din Balcanii de Vest?”. Această conferinţă urmăreşte să exploreze modalităţi creative de a inspira tinerii din regiune în identificarea şi îmbunătăţirea perspectivelor profesionale în ţările lor, reafir-mând totodată sprijinul nostru pentru perspectiva europeană a statelor din care provin. Conferinţa îşi propune să faciliteze stabilirea unui dialog de lungă durată între tinerii profesionişti din administraţia locală şi societatea civilă, antreprenori, cadre universitare, organizaţii de tineret din regiune şi din UE, contribuind astfel la o mai bună înţelegere reciprocă şi la reafirmarea şi conştientizarea ataşamentului faţă de valorile europene.

V.S.: Domnule ministru,
Parteneriatul Estic împlineşte anul acesta 10 ani. Este şi un moment de bilanţ. Suntem acolo unde trebuie după 10 ani? Și care sunt orizonturile pentru viitor?

Teodor MELEŞCANU: Parteneriatul Estic se fundamentează şi azi pe aceleaşi principii ca la început: valori şi interese comune, dar şi responsabilitate. Pe parcursul celor 10 ani, relaţia politico-economică dintre UE şi partenerii estici a vizat preponderent creşterea bunăstării cetăţenilor. Rezultatele acestei aprofundări n-au întârziat să apară, pe parcursul acestui deceniu în statele partenere au fost atinse repere importante în ceea ce priveşte dezvoltarea societăţilor, precum creşterea mobilităţii persoanelor prin liberalizarea regimului de vize, programul Erasmus+, investiţii în întreprinderile mici şi mijlocii, crearea de locuri de muncă, creşterea securităţii şi eficienţei energetice sau reforma administraţiei publice. Un exemplu excelent al maturităţii relaţiei dintre UE şi Parteneriatul Estic constă în adoptarea în 2017 a Agendei Parteneriatului Estic 2020, un document comprehensiv de măsuri şi reforme ce sunt implementate în prezent în statele partenere. Această scurtă descriere confirmă faptul că Parteneriatul Estic a livrat în cei 10 ani de la lansare.

În linie cu aceste evoluţii Preşedinţia României la Consiliul UE, îşi propune o abordare extinsă. Eforturile se vor concentra pe avansarea agendei sectoriale a Parteneriatului Estic prin continuarea procesului de implementare a celor 20 de obiective tangibile pentru anul 2020. Acţiunea Preşedinţiei se va concentra pe domenii cheie precum cel digital, energie, transporturi şi mediul de afaceri.

Suplimentar acestor eforturi în dimensiunea sectorială a Parteneriatului Estic, Preşedinţia României la Consiliul UE este activ implicată alături de instituţiile europene, statele membre UE şi partenerii estici în marcarea, la nivel politic, ai celor 10 ani ai Parteneriatului Estic. În acest sens, sub egida Preşedinţiei române a Consiliului, se are în vedere organizarea unui eveniment la nivel înalt care va permite o discuţie largă asupra principalelor merite ale Parteneriatului în cei 10 ani de existenţă, dar şi oportunitatea unei dezbateri exhaustive asupra viziunii post-2020 privind Parteneriatul. În acest context, este important ca statele membre ale Uniunii, dar şi statele partenere să se menţină angajate şi ambiţioase, iar Preşedinţia României la Consiliul UE va încuraja această abordare.

V.S.: Excelenţă,
Să traversăm oceanul acum, către unul dintre partenerii noştri strategici, SUA. Cum preconizaţi evoluţia relaţiilor cu SUA? Care sunt principalele subiecte pe agenda curentă în dialogul UE – SUA?

Teodor MELEŞCANU: Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii continuă să ocupe un loc central în acţiunile de politică externă ale României. Bazat pe valori comune ale democraţiei, statului de drept, libertăţilor fundamentale şi economiei de piaţă, Parteneriatul cu SUA este esenţial pentru asigurarea securităţii României. Împreună cu apartenenţa României la UE şi NATO, Parteneriatul Strategic cu SUA are valoare de pilon permanent al politicii externe a României.

Ca obiective majore în perioada următoare vizăm dezvoltarea şi aprofundarea Par-teneriatului Strategic pe toate dimensiunile acestuia, cu accent pe aducerea cooperării economice la nivelul excelentei cooperări de securitate şi militare, inclusiv prin asigurarea unui follow-up de substanţă la Summit-ul Iniţiativei celor Trei Mări de la Bucureşti, din 2018, cu ocazia căruia a fost stabilită o listă de proiecte prioritare şi a fost organizat un Forum de afaceri care a reunit un număr impresionant de companii europene şi americane.

Aş spune că România are un profil specific, de stat dedicat în egală măsură Parte-neriatului Strategic cu SUA şi proiectului european. Acest lucru se reflectă şi în priorităţile Preşedinţiei române a Consiliului UE, printre ele numărându-se consolidarea relaţiei transatlantice.

Deşi între Bruxelles şi Washington pot apărea pe anumite subiecte unele nuanţe de abordare diferite, baza parteneriatului transatlantic rămâne una solidă fondată pe setul de valori comune împărtăşite. Relaţia transatlantică este şi rămâne una de importanţă strategică în plan global şi componenta esenţială a sistemului internaţional.

Dincolo de valorile comune, UE şi SUA împărtăşesc interese comune de o magnitudine care le plasează, în mod natural, în poziţia de parteneri strategici. Aproximativ 15 milioane din locurile de muncă de ambele părţi ale Atlanticului depind de menţinerea şi dezvol-tarea relaţiilor economice.

Totodată, rolul SUA în asigurarea securităţii europene, prin NATO, este de o importanţă deosebită şi unică. Prin parteneriatul cu NATO, un pilon al politicii de securitate şi apărare comună, UE îşi poate spori contribuţia proprie la asigurarea acestei securităţi, într-o manieră complementară cu Alianţa Nord-Atlantică.

Dialogul transatlantic este unul robust, cuprinzând o gamă largă de subiecte: de la creşterea stabilităţii şi promovarea reformelor în Balcanii de Vest, ca elemente esenţiale în procesul de aderare la UE al candidaţilor din această regiune, la combaterea ame-ninţărilor hibride sau de tip cibernetic, coordonarea în materie de sancţiuni şi în ceea ce priveşte subiecte aflate pe agenda Organizaţiei Mondiale a Comerţului, sau securitatea energetică.

Întrevederea din iulie 2018 dintre Preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker şi Preşedintele SUA Donald Trump s-a soldat cu adoptarea unei Declaraţii Comune, al cărei proces de implementare face obiectul dialogului între Reprezentantul pentru Probleme Comerciale american, Robert Lightizer, şi comisarul Cecilia Malmström. Comisia se bucură de tot sprijinul nostru în acest proces care vizează aspecte de ordin comercial, fiind importantă menţinerea unei atmosfere pozitive şi pragmatice pe parcursul discuţiilor.