Dr. Bogdan BUDEANU

Key ideas: EU Policies on migration and asylum. EU – Turkey cooperation on migration issue. Illegal migration statistics at the EU level – 2018. Children subject of a migration project planned by their families. Illegal migration on Romanian borders. Migration is a process that needs to be managed and not a problem to be solved. Each country must be left to have its own convictions.

Gestionarea eficientă la nivelul Uniunii a domeniului migraţiei şi azilului este un obiectiv prioritar pentru actualul executiv european (2014-2019). La preluarea mandatului de Preşedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a anunţat migraţia şi proble-matica refugiaţilor ca fiind una din cele 10 priorităţi ale programului politic al Comisiei Europene şi intenţia de a elabora o nouă politică a UE în aceste domenii.

La 13 mai 2015, Comisia Europeană a adoptat o nouă Agendă Europeană pentru Migraţie. Prin această nouă agendă, UE a propus măsuri imediate necesare pentru a răspunde provocărilor actuale din domeniul migraţiei, precum şi iniţiative pe termen mediu şi lung care trebuie luate pentru a furniza soluţii structurale în scopul unei mai bune gestionări a migraţiei, sub toate aspectele sale. Gestionarea migraţiei include o dimensiune internă, care derivă din responsabilitatea comună a statelor membre, dar şi o dimensiune externă, gestionată în cooperare cu ţările din afara UE, ţări de tranzit şi de origine a imigranţilor. Combinând atât politici interne, cât şi politici externe, agenda propune o abordare globală, bazată pe încredere şi solidaritate între statele şi instituţiile UE. Agenda UE pentru migraţie subliniază necesitatea unei noi abordări, cuprinzătoare, care să folosească toate politicile şi instrumentele pe care UE le are la dispoziţie, com-binând în mod optim politici interne şi externe.

Priorităţile pe termen scurt ale Agendei UE sunt legate de necesitatea de a adopta măsuri care să prevină pierderi umane în contextul presiunii migratorii asupra Europei, prin alocarea de fonduri suplimentare pentru operaţiunile de căutare şi salvare, pentru relocarea legală şi în siguranţă a imigranţilor în Europa, asistenţă suplimentară pentru statele UE cele mai afectate de la graniţele externe ale UE. Migraţia este în acelaşi timp o provocare şi o oportunitate. Priorităţile pe termen mediu şi lung constau în dezvoltarea unor acţiuni structurale care să privească dincolo de crize şi urgenţe, ajutând statele membre să gestioneze mai bine toate aspectele migraţiei.

Agenda propune patru direcţii majore de acţiune: reducerea factorilor care încurajează migraţia ilegală, cu accent pe abordarea cauzelor fundamentale ale migraţiei ilegale din ţările terţe şi o mai bună aplicare a politicilor de returnare; salvarea vieţilor şi securizarea graniţelor externe printr-o mai bună gestionare a graniţei externe şi îmbu-nătăţirea eficienţei procedurilor la frontieră; consolidarea politicii comune de migraţie şi azil; dezvoltarea unei noi politici de migraţie legală, având în vedere viitoarele provocări demografice cu care se va confrunta UE.

Implementarea Agendei UE pentru migraţie a demarat prin adoptarea, la 27 mai 2015, de către Comisia Europeană a unui prim pachet de măsuri care se axează pe trei direcţii de acţiune: migraţia legală, măsuri provizorii în domeniul relocării de persoane care au nevoie de protecţie internaţională şi consolidarea capacităţii operaţionale (căutare şi salvare). Un al doilea pachet de măsuri a fost adoptat la 9 septembrie 2015 şi include măsuri referitoare la politica de returnare, lista ţărilor de origine sigure, fondul fiduciar de urgenţă al UE pentru Africa, sistemul de relocare al refugiaţilor, finanţarea pentru migraţie şi securitate, echilibrul între responsabilitate şi solidaritate în problema migraţiei.

Gestionarea migraţiei este corelată cu necesitatea de a avea frontiere externe ale UE mai sigure. La 15 decembrie 2015, Comisia Europeană a prezentat un pachet de măsuri pentru consolidarea frontierelor externe, în vederea securizării frontierelor UE, realizării unui management eficient al migraţiei şi îmbunătăţirii securităţii interne a UE, inclusiv prin înfiinţarea unei Agenţii pentru Paza Europeană de Frontieră şi de Coastă (prin consolidarea agenţiei FRONTEX). Agenţia a fost lansată la 6 octombrie 2016.

În cadrul strategiei actuale a UE de gestionare a migraţiei, se acordă o atenţie deosebită cooperării UE – Turcia în domeniul migraţiei. Această cooperare se derulează în baza Planului comun de acţiuni adoptat în noiembrie 2015 şi a Declaraţiei comune UE – Turcia andosată cu ocazia CE din 17-18 martie 2016. Obiectivele majore ale cooperării cu Turcia sunt: limitarea migraţiei ilegale pe ruta Mediteranei de Est / Balcanii de Vest, combaterea reţelelor de trafic cu migranţi şi acordarea de sprijin umanitar pentru găzduirea refugiaţilor sirieni de către Turcia. Acordul UE – Turcia, agreat în martie 2016, a demarat la 20 martie 2016, iar rezultatele acestuia sunt constant monitorizate de Comisia Europeană. În planul asistenţei financiare, UE a adoptat o Facilitate pentru refugiaţii sirieni din Turcia în valoare de 3 miliarde de euro (2016-2017), cu contribuţia bugetului comunitar şi a bugetelor naţionale ale statelor membre. Facilitatea este în prezent în curs de operaţionalizare prin intermediul de proiecte concrete în beneficiul celor 2,5 milioane refugiaţi sirieni găzduiţi de Turcia.

În iulie 2018, statele membre au aprobat a doua tranşă a Facilităţii pentru refugiaţii din Turcia II (FRIT II), pentru perioada 2019-2023, cu o valoare totală de 3 miliarde euro, dintre care 1 miliard euro va fi acoperit prin contribuţiile statelor membre, în timp ce 2 miliarde euro vor proveni din bugetul UE.

Cu ocazia prezentării Stării Uniunii în 2018 (12 septembrie), Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a anunţat rezultatele implementării Agendei Europene pentru Migraţie după patru ani de la adoptarea acesteia, şi anume:

• reducerea cu 97% a numărului de migranţi sosiţi pe ruta Est Mediteraneană;
• reducerea cu 80% a numărului de migranţi de pe ruta Central Mediteraneană;
• salvarea a 690.000 de vieţi pe mare.

STATISTICI MIGRAŢIE ILEGALĂ LA NIVEL UE – 2018

În anul 2018, numărul de treceri ilegale la frontierele externe ale Europei a scăzut cu un sfert faţă de anul 2017, la o valoare estimată de aproximativ 150.000 migranţi, ceea reprezintă cel mai mic nivel din ultimii cinci ani. Totalul pentru anul 2018 a fost, de asemenea, cu peste 90% mai redus comparativ cu situaţia înregistrată în anul 2015. Valorile reduse la nivel european au fost influenţate în primul rând de scăderea semnifi-cativă a numărului de migranţi înregistraţi pe ruta Central Mediteraneeană.

Ruta Central Mediteraneeană a înregistrat cel mai mic număr de intrări ilegale din anul 2012, înregistrând puţin peste 23.000 detecţii comparativ cu aproximativ 200.000 în 2017. Numărul de migranţi care au părăsit pe parcursul anului 2018 Libia a scăzut cu aproape 90% faţă de anul trecut, iar cel din Algeria a scăzut cu aproape jumătate. Plecările din Tunisia au rămas aproximativ la acelaşi nivel. Cu toate că pe parcursul anului 2018 majoritatea migranţilor care au ajuns în Italia provin din Libia, numărul acestora a fost în scădere pe tot parcursul anului. În luna decembrie 2018 nici un migrant nu a ajuns în Italia din Libia.

Pe parcursul acestui an, cele mai reprezentative naţionalităţi de pe această rută provin din Tunisia, Eritreea, Irak, Sudan, Pakistan, Nigeria, Algeria, Coasta de Fildeş, Mali şi Guineea, comparativ cu anul 2017 în care primele 3 naţionalităţi au fost Nigeria, Guineea şi Coasta de Fildeş.

Din punctul de vedere al grupurilor vulnerabile aproximativ 20% din totalul detecţiilor au fost minori şi 10% femei, restul de circa 70% fiind bărbaţi.

Ruta Vest Mediteraneeană a fost cea mai activă rută migratorie, contabilizând mai mult de jumătate din totalul detecţiilor înregistrate în anul 2018 la frontierele externe ale UE.

Numărul de migranţi ilegali care au ajuns în Spania prin traseul Vest Meditera-neean s-a dublat anul trecut, pentru al doilea an la rând, ajungând la aproximativ 57.000 migranţi ilegal.

De asemenea, pentru ruta Vest Mediteraneeană, Marocul a devenit principalul punct de plecare spre Europa. Majoritatea migranţilor de pe această rută au provenit din ţările sub-Sahariene, deşi în ultimele luni numărul migranţilor marocani a crescut pentru a deveni cea mai mare naţionalitate de origine a migranţilor. Astfel, din punctul de vedere al cetăţeniilor migranţilor depistaţi pe ruta Vest Mediteraneeană, pe primele locuri se situează cetăţenii din Maroc, Guineea, Mali şi Algeria.

Ruta Est Mediteraneeană a înregistrat pe parcursul anului 2018 o creştere de peste 30% comparativ cu anul 2017, ajungând la 56.000 migranţi ilegali. Creşterea a fost cauzată în principal de numărul mare de migranţi care au trecut frontiera terestră dintre Turcia şi Grecia, în timp ce numărul total de detecţii din estul Mării Egee a fost aproximativ la acelaşi nivel cu cel din anul 2017. Cu toate acestea, numărul de sosiri înregistrate în Cipru s-a dublat. Migranţii din Afganistan, Siria şi Irak s-au situat pe primele 3 poziţii în topul naţionalităţilor de pe ruta maritimă din estul Mediteranei, în timp ce cetăţenii turci au reprezentat principala cetăţenie de pe frontiera terestră dintre Turcia şi Grecia.

Începând cu anul 2018, Agenţia Frontex a început pentru prima dată să culeagă date detaliate privind sexul şi vârsta migranţilor ilegali. Pentru ruta Est Mediteraneeană statisticile au arătat că femeile au reprezentat 18% din totalul trecerilor ilegale, iar aproximativ 20% au fost minori. Din numărul total de minori (aproximativ 11.000), 4.000 au fost neînsoţiţi de o persoană adultă.

Ruta Balcanilor de Vest. În anul 2018 aproape toţi migranţii depistaţi pe ruta Balcanilor de Vest au ajuns în Uniunea Europeană din Turcia, traversând Marea Egee. Astfel, pe parcursul anului 2018 în Grecia, au fost înregistraţi aproximativ 32.000 migranţi ilegali la frontiera maritimă, principalele puncte nevralgice fiind insulele din Marea Egee: Lesvos aproximativ 50%, Samos, Chios, Leros, Kós şi Creta.

Din Grecia, fluxul migraţionist s-a canalizat cu predilecţie pe ruta Albania – Serbia – Bosnia şi Herţegovina – Croaţia – Slovenia. Majoritatea migranţilor intră şi pe teritoriul Serbiei, au ocolit frontierele acestei ţări cu spaţiul UE, orientându-se cu precădere spre frontiera dintre Serbia şi Bosnia-Herţegovina. De la începutul anului 2018 şi până în prezent cea mai afectată frontieră situată de-a lungul rutei balcanice rămâne frontiera dintre Bosnia-Herţegovina şi Croaţia.

Valorile substanţial mai mari înregistrate de Bosnia-Herţegovina se datorează migranţilor care o dată cu începutul acestui an s-au reorientat spre alte rute, încercând astfel să ocolească frontierele Serbiei cu Croaţia, Ungaria şi România.

Din punct de vedere al cetăţeniilor, în anul 2018 pe primul loc se află migranţii proveniţi din Afganistan – peste 25%, urmaţi de cei din Siria – sub 25% şi Irak – circa 20%.

În ceea ce priveşte structura grupurilor de migranţi, în Grecia a fost înregistrat cel mai mare număr de persoane aparţinând grupurilor vulnerabile, în comparaţie cu celelalte state membre. Din totalul migranţilor un procent de aproximativ 25% au fost femei şi circa 35% minori (comparativ cu Italia sau Spania unde procentul femeilor şi minorilor nu depăşeşte 30%). Conflictele armate din Afganistan, Siria şi Irak determină familii întregi să migreze spre Europa, zonă considerată ca având un grad înalt de securitate.

Valorile migraţiei ilegale din Serbia au fost în uşoară creştere începând cu a doua jumătate a anului 2018. Numărul migranţilor prezenţi pe teritoriul statului sârb a ajuns la aproximativ 4.500, dintre care 4.200 sunt cazaţi în 15 centre guvernamentale, restul aflându-se în Belgrad sau în apropierea frontierelor cu Croaţia, Ungaria şi Bosnia-Herţegovina. Creşterile din lunile iulie-decembrie vin după o lungă perioadă în care numărul migranţilor ilegali din Serbia a scăzut constant de la 7.200 în luna ianuarie 2017 la 3.000 în luna iunie 2018.

De asemenea, aşa cum s-a constatat şi în anii precedenţi, situaţia precară existentă în multe dintre centrele aflate în ţările din Peninsula Balcanică (lipsa căldurii, medicamentelor, hrana adecvată, etc.) poate fi fatală pentru grupurile vulnerabile de migranţi formate din femei, copii sau vârstnici.

Presiunea migraţionistă se poate intensifica pe parcursul anului 2019, datorită măsurilor de securitate luate de ţările aflate pe sub-ruta Albania – Muntenegru – Bosnia-Herţegovina.

COPIII – VICTIME ALE UNUI PROIECT MIGRAŢIONIST AL PROPRIILOR FAMILII

Spre deosebire de copiii cu antecedente privind abuzul, copiii aflaţi în categoria de risc au de obicei un trecut familiar sănătos şi înrădăcinat. Copiii sunt transportaţi ca migranţi în mod deliberat, în speranţa unui viitor mai bun. În majoritatea cazurilor părinţii nu conştientizează potenţialele pericole la care îşi expun copiii. Uneori, în mod implicit sau explicit, familia aşteaptă suport financiar ulterior plasării copiilor în ţara de destinaţie. Aşteptările familiei sunt uzuale în cazul planurilor migraţioniste, planuri care au la bază copiii, aceştia luând de fapt forma unei investiţii familiare. Reţelele de criminalitate orga-nizată profită şi exploatează în propriul interes visele şi speranţele familiilor de migranţi.

MIGRAŢIA LA FRONTIERELE ROMÂNIEI

O eventuală închidere a culoarului Mării Adriatice poate redirecţiona migranţii către Serbia şi implicit către România. De asemenea, numărul mare de migranţi care au intrat în Grecia pe parcursul anului 2018, comparativ cu anul 2017, precum şi evoluţia migraţiei ilegale din Serbia, înregistrată în a doua jumătate a anului, indică tendinţe clare de creştere, fapt ce se poate răsfrânge şi asupra frontierei cu România.

Frontiera cu Bulgaria este posibil să reprezinte în continuare o variantă pentru migranţii care se deplasează pe ruta Turcia – Grecia – Bulgaria – România – Ungaria.

Pe sensul de ieşire din ţară, la frontiera cu Ungaria, fenomenul migraţiei ilegale se va diminua în perioada imediat următoare datorită presiunii migraţioniste mai scăzute din ultimele luni înregistrată pe sensul de intrare.

Opţiunile de facilitare de care migranţii dispun pot amplifica presiunea migraţio-nistă atât pe sensul de intrare la frontierele cu Serbia şi Bulgaria, cât şi pe sensul de ieşire la frontiera cu Ungaria, unde presiunea migraţionistă depinde direct de situaţia de la celelalte frontiere ale României.

Un factor pozitiv pentru această rută îl reprezintă reintroducerea obligativităţii vizelor de către guvernul de la Belgrad pentru cetăţenii iranieni (aflaţi pe locul 2 în topul detecţiilor la nivelul României în anul 2018, în creştere evidentă comparativ cu anul 2017). Astfel, începând cu sfârşitul lunii octombrie, cetăţenii statului Iran nu mai pot intra în Serbia fără viză. Efectele acestei schimbări urmează să se vadă în următoarele luni, când cetăţenii iranieni vor fi în căutare de noi rute.

Pe termen lung, evoluţia migraţiei ilegale pe ruta Balcanilor de Vest va depinde în primul rând de felul în care autorităţile din Turcia vor gestiona fluxurile de migranţi, care vor să ajungă în insulele greceşti din Marea Egee. Zona coastei oraşului Izmir a devenit pe parcursul ultimilor 2 ani cel mai mare hub pentru migranţii din zonă.

În ceea ce priveşte migraţia la Marea Neagră, în cursul anului 2018 au fost înre-gistrate cazuri izolate de migranţi din rândul echipajelor unor nave, în comparaţie cu anul 2017 când au fost înregistraţi 537 migranţi în 6 cazuri.

PRIORITĂŢI ALE PRES RO PE LINIA MIGRAŢIEI ILEGALE

Migraţia reprezintă, alături de securitatea internă şi de lupta împotriva terorismului, al II-lea Pilon de priorităţi – „Europa Siguranţei”, al Programului României în calitate de stat care exercită Preşedinţia rotativă la Consiliul Uniunii Europene. În primul semestru al anului 2019, PRES RO va conlucra cu toţi factorii relevanţi în direcţia formulării de soluţii care să garanteze o gestiune eficientă şi durabilă a acestui fenomen prioritar de pe Agenda europeană, cu accent pe consolidarea frontierelor externe ale UE, gestionarea eficientă a acestora, cât şi prin promovarea cooperării cu statele de origine şi de tranzit.

În contextul actual, poziţia României faţă de fenomenul migraţionist s-a adaptat conceptului potrivit căruia: „Migraţia este un proces care trebuie gestionat şi nu o problemă care trebuie rezolvată”.

În prezent, una dintre manifestările transfrontaliere predominante ale criminalităţii internaţionale organizate o reprezintă migraţia ilegală, care este generată de situaţia politică, socială şi economică din ţările de origine a migranţilor şi care poate produce efecte grave în ţările de destinaţie (ţintă).

Provocările induse de procesul globalizării, precum şi suprapunerea acestuia cu tendinţele spre regionalizare şi fragmentare generează tensiuni şi factori de risc la nivel mondial, fapt ce conduce la intensificarea fenomenului migraţionist contemporan.

În prezent, România devine pe zi ce trece şi o ţară de destinaţie pentru migraţia ilegală, având în vedere atât calitatea de Stat Membru, cât şi stabilizarea situaţiei economice la nivel naţional pe fondul unui exod al forţei de muncă de pe plan intern în state europene cu un nivel de salarizare mai mare în anumite domenii, precum construcţiile şi agricultura.

Prim-ministrul României a sintetizat: „Fiecare ţară trebuie lăsată să aibă propriile convingeri”.

MĂSURI PENTRU COMBATEREA MIGRAŢIEI ILEGALE:

Ø     Cooperarea cu ţările vecine;

Ø     Cooperarea cu ţările de origine şi de destinaţie;

Ø     Condamnarea traficanţilor de migranţi;

Ø     Identificarea şi confiscarea bunurilor şi sumelor de bani obţinute în urma activităţilor infracţionale;

Ø     Echipe comune de acţiune.

Bibliografie

1. https://www.politiadefrontiera.ro;
2. https://frontex.europa.eu;
3. https://www.mae.ro