Interviu cu Excelenţa Sa Domnul George CIAMBA
Ministru Delegat pentru Afaceri Europene

Vasile SIMILEANU: Domnule ministru delegat,
Cum arată debutul Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene?

George CIAMBA: Aş putea spune că această misiune extrem de importantă pentru România a început promiţător, cu rezultate bune şi cu un ritm de muncă alert şi eficient. Diplomaţii şi experţii noştri s-au axat pe acele proiecte legislative care erau aproape de finalizare. De ce? Pentru că trebuie să ne încadrăm în mandatul curent al Parlamentului European. Spre deosebire de alte mandate de Preşedinţie, noi avem la dispoziţie doar două din cele şase luni pentru acest proces. După cum ştiţi, în luna mai sunt alegeri europene şi, ulterior, vom avea o nouă componenţă a Parlamentului European şi o nouă Comisie Europeană, doi parteneri importanţi de dialog ai Consiliului. În acest context, aş vrea să vă prezint câteva cifre care ilustrează volumul de lucru în cadrul unei singure luni. În ianuarie, prima lună la Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, au avut loc peste 400 de evenimente şi reuniuni. Dintre acestea, peste 250 au fost grupuri de lucru. Pot să vă asigur că este un număr impresionat.

Preşedinţia rotativă este o muncă de echipă. Toţi membrii Guvernului României se concentrează asupra dosarelor din domeniile lor de activitate. Cuantificarea rezultatelor se poate face simplu, de exemplu, prin rezultatele obţinute în trialoguri, acele reuniuni interinstituţionale unde se pot obţine acorduri provizorii între Consiliu, Comisie şi Parlamentul European. Aş putea să vă dau şi câteva exemple. Una dintre primele reuşite la nivelul trialogurilor a fost legată de modificarea unui regulament care vizează finanţarea partidelor politice şi fundaţiilor, în contextul protecţiei datelor cu caracter personal. De asemenea, aş mai adăuga acordul pentru reglementarea aspectelor referitoare la contractele de furnizare de conţinut digital şi cele de vânzare a bunurilor în mediul on-line, controlul precursorilor de explozibili, amendarea Codului Comunitar de Vize, iar lista poate continua.

Tot în contextul debutului Preşedinţiei reamintesc ce am spus încă de la începutul acestui proiect strategic al României.

Ne-am asumat organizarea a 22 de reuniuni la nivel ministerial, cu participarea a 4.400 de demnitari şi delegaţi. Sper ca cei care au fost sceptici în ceea ce priveşte capacitatea noastră de a gestiona Preşedinţia să observe că, la Bucureşti, au fost deja organizate cu succes reuniuni ale miniştrilor de externe, justiţie, afaceri interne şi apărare din Uniunea Europeană. Nu au fost sincope.

În această primă perioadă în care deţinem o onorabilă poziţie la nivel european ne-am concentrat atenţia şi pe informarea publică. Reprezentanţele diplomatice ale României din întreaga lume au organizat evenimente publice în care au fost prezentate priorităţile României la Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Am încercat, de asemenea, să promovăm valorile culturale şi artistice ale României, care sunt, de fapt, valori europene. Sub egida preşedinţiei României, pe aproape toate continentele au fost organizate concerte, expoziţii cu artişti valoroşi români. Îi invit pe cititorii dumneavoastră să acceseze site-ul oficial al Preşedinţiei, unde pot găsi în detaliu toate aceste informaţii.

Am vorbit mult în această perioadă despre coeziune, un principiu originar al construcţiei europene, care a devenit tema centrală a Preşedinţiei. Mandatul României este axat pe consolidarea proiectului european, pe întărirea legăturii dintre cetăţeni şi Uniune. De aceea, motto-ul ales de noi este „Coeziunea, o valoare europeană comună”.

V.S.: Preşedinţia României se desfăşoară într-o perioadă destul de complicată, cu multe dosare sensibile. Vă propun să ne oprim asupra a trei dintre ele: Brexit, viitorul cadru financiar multianual şi migraţia. Cum vedeţi gestionarea acestora?

George CIAMBA: Văd că aţi pus dosarul Brexit primul pe listă. Voi încerca un răspuns, dar trebuie să luaţi în considerare că lucrurile sunt într-o continuă schimbare. Aşa că, la momentul ieşirii de la tipar a revistei dumneavoastră, am putea avea evoluţii noi.

După cum ştiţi, pe 29 martie 2019 este preconizată retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, dată care va marca împlinirea termenului de doi ani prevăzut de art. 50 al Tratatului privind Uniunea Europeană. Chiar dacă mulţi regretăm asta, poporul britanic şi-a exprimat voinţa în cadrul unui referendum şi respectăm acest vot. La nivelul Uniunii Europene s-a urmărit asigurarea unei retrageri ordonate şi predictibile a Marii Britanii într-o primă etapă, iar, ulterior, demararea discuţiilor pe fond privind viitorul parteneriat între cele două părţi. Prin intermediul activităţii noastre, am urmărit cu precădere reflectarea obiectivelor naţionale în mandatul de negociere al lui Michel Barnier, negociatorul-şef al Uniunii Europene. Procesul de negociere s-a desfăşurat pe parcursul a aproximativ 17 luni, caracterizate de discuţii intense şi adeseori anevoioase. Totodată, acest proces a presupus un efort deosebit în angajarea tuturor structurilor europene în pregătirea negocierilor, dar şi a tuturor statelor membre pentru noul context post-Brexit.

Putem afirma că Acordul de retragere agreat la 25 noiembrie 2018 reprezintă o reuşită diplomatică, având în vedere sarcina dificilă a negociatorilor de a naviga printre liniile roşii setate de ambele părţi. Cu toate acestea, ţinând cont de cele mai recente evoluţii, există riscul ca acest succes de etapă să nu fie materializat printr-o retragere ordonată şi lină a Marii Britanii. Din păcate, evoluţiile de pe scena politică britanică au împiedicat până la acest moment avansarea procesului de ratificare. Acordul de retragere a fost respins într-o primă fază, la 15 ianuarie, de către Camera Comunelor a Parlamentului britanic, cu o majoritate covârşitoare care s-a pronunţat împotriva documentului agreat de Guvern.

La momentul la care vorbim, 13 februarie 2019, continuă negocierile pe plan intern în Marea Britanie şi aşteptăm cât mai curând o poziţie clară a guvernului condus de premierul Theresa May. Încă de la debutul procesului de negociere, România şi-a confi-gurat poziţia naţională în jurul a trei obiective majore: protejarea drepturilor cetăţenilor români din Marea Britanie, respectarea de către Marea Britanie a angajamentelor financiare asumate în calitate de stat membru UE şi menţinerea unei relaţii apropiate între Uniunea Europeană şi Marea Britanie, cu precădere pe palierul de securitate.

Primul punct dintre cele menţionate mai sus este foarte important pentru noi. La rândul nostru, am transmis către comunitatea cetăţenilor britanici din România un mesaj clar: sunt bineveniţi să rămână aici, indiferent de scenariu. Am avut mai multe discuţii telefonice cu omologul meu britanic, Sir Alan Duncan. Ministrul de stat pentru Europa şi America al Regatului Unit mi-a transmis că, indiferent de deznodământul procesului Brexit, drepturile cetăţenilor români din Marea Britanie vor fi respectate. În acelaşi timp, vă asigur că România depune toate eforturile pentru punerea în acord a legislaţiei naţionale, în eventualitatea ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană fără un acord. De asemenea, vom continua şi intensificarea campaniilor de informare pe acest subiect.

Legat de dosarul privind viitorul buget multianual al Uniunii, acesta reprezintă una dintre priorităţile noastre ca Preşedinţie a Consiliului Uniunii Europene. Definitivarea Cadrului Financiar Multianual depinde foarte mult şi de evoluţiile din dosarul Brexit, un subiect cu impact considerabil asupra bugetului comunitar.

Trebuie să recunoaştem că discuţiile asupra bugetului Uniunii nu au fost niciodată uşoare, mai ales atunci când trebuie să fie adaptat la noile realităţi şi să fie sustenabil pentru cel puţin următorul deceniu. Preşedinţia României a primit, la Consiliul European din decembrie 2018, mandatul de a continua negocierile şi de a elabora orientări pentru următoarea etapă a acestora, în perspectiva unui acord politic în acest dosar în toamna anului 2019. Preconizez că discuţiile în marja acestui dosar vor fi în continuare dificile dar statele membre au manifestat până acum o atitudine constructivă. Rămân pe tapet problematici precum volumul bugetului, ponderea între vechile şi noile priorităţi, flexibi-litatea, aspecte legate de întărirea condiţionalităţilor, introducerea de noi resurse proprii.

Cu privire la migraţie, ultimele discuţii din cadrul Consiliului European indică faptul că întregul pachet comun al sistemului european de azil rămâne o prioritate şi vom continua munca de implementare a abordării noastre integrate în domeniul migraţiei.

România este conştientă de importanţa generală a subiectului la nivelul UE şi ne dorim să multiplicăm eforturile pe dimensiunea externă a migraţiei, implementate printr-o cooperare mai strânsă cu ţările terţe de origine şi de tranzit. În calitate de Preşedinţie a Consiliului UE, vom continua să sprijinim direcţiile şi instrumentele dezvoltate până acum. Ne dorim avansarea negocierilor privind propunerile de regulament de consolidare a capacităţii operaţionale a Agenţiei Europene de Poliţie de Frontieră şi a Agenţiei de Pază de Coastă (Frontex).

V.S.: Excelenţă,
În intervenţiile dumneavoastră aţi atras atenţia asupra fenomenului dezinformării. Cum este abordat acest subiect la nivelul Uniunii Europene?

George CIAMBA: La nivelul Uniunii Europene s-au depus eforturi semnificative pentru combaterea fenomenului dezinformării, iar România a fost un susţinător constant al acestor demersuri, atât din poziţia de stat membru, cât şi din poziţia actuală de Preşedinţie rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Au fost eforturi care au vizat înţelegerea fenomenului şi contracararea sa, fără a afecta, însă, valorile şi principiile democratice în care credem. Subliniez, cu această ocazie, că protejarea valorilor şi principiilor noastre comune, inclusiv a libertăţii de exprimare şi a libertăţii presei, sunt coordonate esenţiale ale politicii Uniunii de contracarare a fenomenului dezinformării şi ale viziunii României în acest domeniu.

În plan concret, în ceea ce priveşte combaterea dezinformării, au fost făcute salturi semnificative. Uniunea Europeană are deja un Plan de Acţiune împotriva dezinformării, adoptat de Comisia Europeană la finalul anului trecut. Planul cuprinde patru piloni şi 10 acţiuni şi consfinţeşte o abordare integrată ce recunoaşte importanţa implicării societăţii civile, presei, statelor membre şi instituţiilor Uniunii în efortul comun împotriva dezinformării.

Poziţia României a fost constant în favoarea unei cooperări aprofundate între statele membre, instituţiile Uniunii şi societatea civilă, în ansamblul său, cu un accent pe rolul deosebit care considerăm că revine societăţii civile europene şi presei. În esenţă, am susţinut că răspunsul la dezinformare trebuie să presupună o acţiune coordonată pe trei niveluri interconectate, cel al societăţii civile, cel al statelor membre şi cel al instituţiilor Uniunii Europene.

Implicarea societăţii civile, inclusiv a mass-media şi a mediului academic, în contraca-rarea dezinformării este esenţială pentru îmbunătăţirea rezilienţei societăţilor democratice. Societatea civilă europeană este un atu pe care statele noastre democratice îl au în lupta împotriva campaniilor de dezinformare şi trebuie să fie un partener pentru statele membre şi instituţiile europene. Ea are resursele pentru a promova alfabetizarea media şi informaţională, pentru a expune campaniile de dezinformare şi pentru a le contracara prin evidenţierea adevărului şi transmiterea lui către publicul larg. Este un efort comun pe care trebuie să-l facem împreună. Aportul pe care dumneavoastră, presa, îl puteţi avea este semnificativ şi vă încurajez să vă implicaţi cât mai mult.

Susţinerea jurnalismului de calitate, a organizaţiilor societăţii civile care luptă inde-pendent împotriva dezinformării şi promovarea alfabetizării media şi informaţională au, de asemenea, o importanţă deosebită.

Abordarea inclusă în Planul de Acţiune şi poziţia generală la nivelul Uniunii în privinţa contracarării dezinformării este în acord cu viziunea pe care ţara noastră o are în acest domeniu. Ca Preşedinţie rotativă a Consiliului Uniunii Europene, suntem activ implicaţi în implementarea cât mai corectă, completă şi rapidă a Planului, acesta fiind un obiectiv important al mandatului României.

Tot la nivelul Uniunii Europene există un Cod de bune practici în domeniul dezinformării. Codul reprezintă o cooperare cu platformele online, reţelele sociale dominante şi industria publicitară care au fost de acord cu standarde auto-regulatorii menite să prevină dezin-formarea online. Concret, aceşti parteneri s-au angajat să ia măsuri pentru a contracara dezinformarea online. Din punctul nostru de vedere, este o confirmare a abordării pe care dorim să o promovăm, respectiv aceea bazată pe cooperare cu societatea. Este o abordare care evită o intervenţie prea amplă a statelor sau a Uniunii Europene şi respectă standardele democratice, oferind în acelaşi timp şi oportunitatea de a îmbunătăţi func-ţionarea democraţiei.

Comisia Europeană a propus şi un set special de măsuri pentru asigurarea unor alegeri libere şi corecte. La nivelul Uniunii Europene au loc discuţii ample pe baza acestor măsuri, scopul nostru fiind să asigurăm buna desfăşurare a alegerilor, în condiţiile în care acestea sunt poate expresia cea mai clară a sistemelor democratice.