În 7 decembrie 2018, în cosmopolita urbe a Brăilei a avut loc dezbaterea „Economia României în contextul războiului hibrid – vulnerabilităţi, riscuri, ameninţări”. În frumoasa clădire a Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Brăila, situată aproape de promenada de pe malul Dunării, ing. Vasile Datcu i-a avut drept oaspeţi pe Amiral (r) dr. Romulus Hâldan, dr. Vasile Simileanu – Preşedintele Asociaţiei de Geopolitică „Ion Conea”, dr. Valentin Ionescu, dr. Cosmin Păcuraru, brăilean la origini.
2018 a fost anul schimbărilor de paradigme. România este în ochiul „uraganului”. Au fost prezentate ierarhia europeană, reactivarea tendinţelor geopolitice germane, noua „cortină de fier”, ghemul de spaghete al CSI, tendinţele în remodelarea Ucrainei de către Rusia. Trump are viziunea sa asupra lumii. În geopolitica şi geostrategia Federaţiei Ruse în Marea Neagră şi zona extinsă a acesteia, flota Mării Negre are un rol definitoriu. Coridoarele economice ale Noului Drum al Mătăsii leagă Pacificul de Atlantic, putând utiliza Portul Constanţa. Portul Constanţa este de importanţă strategică în contextul proiectului fluvial Constanţa – Rotterdam.
Războiul economic a început! au susţinut vorbitorii. Europa a fost prinsă în cleştele energetic creat de ruşi. Cu politică pro-rusă avem Bulgaria, Serbia, Ungaria, partidele aflate la putere în Cehia şi Slovacia. Rusia influenţează politic foarte multe state, inclusiv Germania, Austria, Franţa, Ungaria şi încearcă, evident, să ne influenţeze şi pe noi. Există şi districtul Kaliningrad. Triunghiul resurselor vizate include Marea Neagră. North Stream funcţionează de câţiva ani, este terminat tronsonul maritim al South Stream, actualul TurkStream. Marii exploatatori ai gazelor naturale din China sunt tot ruşii.
Dezechilibrele pieţei muncii sunt legate de asimetria de informaţie, în competenţe / abilităţi profesionale şi spaţiale, politica salarială a statului şi politica fiscală.
Paradigmele de producţie evoluează, de la economia bazată pe factori, apoi cea bazată pe eficienţă spre economia bazată pe inovaţie. Criza forţei de muncă române, migraţia românilor au fost discutate din perspectiva salarizării şi a şcolii româneşti. Creşte ponderea celor care au absolvit o facultate, care în realitate nu au o calificare, din această cauză angajatorii trebuind să cheltuie bani. Intervine o problema structurală veche de 30 ani, care necesită o soluţie, problemă explicată prin „principiul lămâiei” – selecţia adversă pe piaţa muncii, care acţionează în timp: primul val are salariu mare, dar nu este bine pregătit; la al doilea val, chiar dacă oamenii sunt mai bine pregătiţi, angajatorul începe să scadă salarizarea, ceea ce în timp poate genera ca efect pervers ca unităţile de învăţământ să aibă contingente mai prost pregătite, nu numai pentru că din învăţământul preuniversitar sunt mai slab pregătiţi, ci şi pentru că sunt demotivaţi de salarizare.
Monica TODORAN – AGIC