Federica Mogherini: În primul rând aș vrea să mulțumesc prietenului meu, Teodor Meleșcanu, pentru pregătirea și organizarea împreună cu noi a acestei reuniuni ministeriale. Ieri am început cu o discuție foarte importantă despre Parteneriatul Estic. După cum știți, UE are un parteneriat special cu șase țări europene din est. Anul acesta va fi aniversarea de 10 ani a acestui parteneriat, iar împreună cu Președinția română a Consiliului UE intenționăm să sărbătorim acești 10 ani privind înainte cu partenerii noștri, iar acest lucru se va întâmpla în luna mai. Înţeleg că şi dumneavoastră, domnule ministru, veţi vorbi despre acest subiect, puţin mai târziu. Deja ieri v-am descris discuţiile pe care le-am avut ieri după-amiază privind Venezuela şi concluziile pe care le-am tras împreună cu miniştrii în urma acestei discuţii. Pot să vă informez că, în timpul serii şi în timpul nopţii, au continuat contactele cu unii dintre prietenii mei, din America de Sud, pentru a pregăti reuniunea ministerială a grupului de contact internaţional, aceste pregătiri continuă şi astăzi, de fapt ieri seară, ni s-au alăturat colegii şi prietenii noştri, miniştrii de externe din ţările candidaţi, am organizat un dineu; ni s-a alăturat şi doamna prim-ministru, am fost onoraţi. Şi astăzi, împreună cu domniile lor, dar şi separaţi, în format 28, am discutat despre relaţia cu China, care este un partener strategic pentru UE, o ţară extrem de importantă din punct de vedere economic şi din punctul de vedere al relaţiilor comerciale şi din punctul de vedere al rolului global pe care îl joacă. Suntem gata să explorăm cât mai bine şi cât mai coordonat oportunităţile în relaţia cu această ţară, dar avem de-a face şi cu nişte provocări pentru că China are nişte politici diferite faţă de ale noastre, de exemplu drepturile omului. Politicile noastre sunt în moc clar diferite aici. Însă, în ultimii ani, mai ales în ultimii 2 ani, am intensificat parteneriatul şi cooperarea cu China, pe subiecte de importanţă globală, schimbările climatice, acordul nuclear cu Iranul şi nu doar. Deci, în acest tablou mixt al provocărilor şi oportunităţilor, am avut această ocazie extrem de importantă să facem schimb de informaţii între noi, statele membre, să ne coordonăm abordările şi, de asemenea, să organizăm un schimb de opinii şi cu ţările candidate, lucru extrem de important, pentru că fiecare dintre aceste ţări are o relaţie importantă cu China, în diferite domenii. Deci, rezultatul principal informal al reuniunii de astăzi a fost că am ajuns la concluzia comună că dorim să ne coordonăm şi mai bine pe viitor şi să facem un schimb şi mai susţinut de informaţii pe viitor. Le-am propus miniştrilor să revenim la acest subiect al relaţiei cu China, într-un viitor consiliu de miniştri de afaceri externe, înainte de summitul anual cu China, care va avea loc în aprilie anul acesta, dacă am înţeles bine.
Aş mai adăuga încă două lucruri. Ieri nu am avut suficient timp pentru a discuta un subiect care a fost însă prevăzut pe ordinea de zi, şi anume situaţia din Siria. Vom face acest lucru la următorul consiliu de afaceri externe, în februarie, deci luna aceasta, peste câteva săptămâni. Profit de această oportunitate pentru a vă informa că vom organiza a treia conferinţă din Bruxelles pentru viitorul sirienilor şi al regiunii, care va avea loc între 12 şi 14 martie, la Bruxelles. Şi bineînţeles că suntem gata să vă oferim mai multe informaţii dacă doriţi, în legătură cu pregătirea acestei conferinţe, în următoarele săptămâni. Vă informez deja că am discutat cu trimisul special, emisarul special ONU pentru Siria, am discutat despre cum vom organiza lucrurile. Dorim să punem accentul şi în continuare pe ajutorul umanitar pe care îl putem acorda acolo, dar şi cum putem sprijini tranziţia politică în Siria şi rolul ONU în acest sens.
Şi nu în ultimul rând, o veste bună: nu am discutat acest lucru cu miniştrii, dar mi se pare bine să terminăm această reuniune excelentă într-un spirit pozitiv şi anume astăzi intră în vigoare cel mai mare acord de liber schimb, acordul cu Japonia, deci Acordul de liber schimb între Uniunea Europeană şi Japonia intră în vigoare astăzi. Avem şi un acord de parteneriat. Iată o veste bună, aşadar, pe care doream să o împărtăşesc cu dumneavoastră. Teodor, încă o dată, vă mulţumesc foarte mult şi pentru cooperarea excelentă.
Teodor Meleşcanu: Mulțumesc foarte mult, doamna Înalt Reprezentant pentru afaceri externe şi politica de securitate, doamnelor şi domnilor, aşa cum bănuiţi, aş vrea să încep prin a adresa mulţumiri tuturor colegilor, miniştrilor care au participat la reuniunea noastră Gymnich, şi în mod special mulţumiri doamnei Mogherini, care a prezidat reuniunea, din punctul meu de vedere, de o manieră impecabilă, după cum aţi văzut, este ca un ceas elveţian, chiar şi organizarea conferinţei de presă. Temele principale le ştiţi, fără nicio problemă: era vorba de Parteneriatul Estic, Venezuela şi China, Siria rămânând, din lipsă de timp pentru prima reuniune a Consiliului minîştrilor de externe. Mă refer la Parteneriatul Estic. După cum ştiţi, este una din priorităţile pe care România le are în preşedinţia sa, mai ales şi datorită faptului că anul acesta se sărbătoresc zece ani de la lansarea Parteneriatului Estic, care a fost o politică de mare succes a UE. Ea a determinat schimbări profunde în plan economic, social şi în viaţa cetăţenilor din statele de la estul frontierei noastre, liberalizarea regimului de vize, multiplicarea oportunităţilor de studii în alte ţări, de cercetare, proiecte ampe de interconexiune în spaţiul UE – toate sunt, practic, erau practic de nebănuit acum zece ani, când a fost lansat Parteneriatul Estic. Dincolo de simbolistică, ambiţia noastră este să avem un summit la nivel de miniştri de externe la Bruxelles pe tema Parteneriatului Estic. Obiectivul este, sigur, în primul rând, de a analiza şi de a discuta foarte deschis care au fost rezultatele pe care Parteneriatul Estic le-a adus pentru ţările membre ale UE şi pentru ţările partenere. În acelaşi timp, acest summit va oferi şi oportunitatea de a privi în viitor, ce se va întâmpla după 2020, care va fi, practic, angajamentul ţărilor din Uniunea Europeană, a Uniunii Europene în ansamblul său pentru relaţia cu ţările din Parteneriatul de Est. Din acest punct de vedere, trebuie să vă spun că noi acordăm o deosebită atenţie realizării unor obiective în domeniul digital, al energiei, al transporturilor şi parteneriatele de afaceri. Sigur că una din temele cele mai importante este modul în care se va încheia, care vor fi concluziile reuniunii nostre la nivel ministerial. Noi sperăm foarte mult să fim în măsură să creionăm câteva idei în legătură cu evaluarea rezultatelor, să încercăm să ne gândim şi la viitor şi, mai ales, avem un acord oficial al ţărilor membre, şi partenere şi din Uniunea Europeană, pentru continuarea acestui program şi după anul 2020.
Un alt subiect a fost China, la care a făcut referire și doamna Mogherini. Vreau să spun că din punctul nostru de vedere, ceea ce a rezultat ca şi concluzie este ideea unei dorinţe de a promova cooperarea cu China pe baze pragmatice, inclusiv din perspectiva soluţionării unor crize internaţionale, programe de asistenţă pentru dezvoltare şi a unor măsuri ambiţioase de combatere a modificărilor climatice. Sigur că în acest context, am discutat şi despre importanţa relaţiei transatlantice şi relaţiile SUA cu China. Sigur, dat fiind un alt eveniment important, pe care îl vom avea în timpul preşedinţiei noastre, va fi acela de adoptare, de valorificare a strategiei de conectivitate între Europa şi Asia, care a fost recent adoptată de Uniunea Europeană. Trebuie să vă spun că, din toate datele rezultă destul de clar că Republica Populară Chineză rămâne principalul partener economic al cvasi-majorității statelor europene. România, nu e nevoie să mai insist, în mod evident, susține complementaritatea formatului de cooperare China-Europa Centrală și de Est, 16+1 cunoscut, cu relațiile dintre Uniunea Europeană și Republica Populară Chineză. Evident, dorim ca toate aceste activități să fie într-un climat de transparență deplină și în conformitate cu legislația și valorile Uniunii Europene.
Aş vrea să mai folosesc acest prilej pentru a vă spune două cuvinte. Astăzi a fost un moment deosebit, în care colegii noștri care reprezentau Grecia și Republica de Nord a Macedoniei s-au așezat la masă pentru prima oară și au venit împreună pe aceeași idee referitoare la dezvoltarea și creșterea, crearea unor condiții necesare și pentru țările din Balcanii de Vest de a se asocia la Uniunea Europeană. Sper că după semnarea acestui acord de la Prespa, pe de o parte – sunt convins că va exista o invitație de aderare pentru Republica Macedonia de Nord – dar un al doilea lucru pe care vreau să îl subliniez este că semnarea acestui acord a dovedit că, și în condiții foarte dificile, cu o istorie foarte complicată, atunci când există dorința de a găsi soluții politice la problemele politice, atunci se pot realiza, într-adevăr, miracole. Cine și-ar fi închipuit cu câțiva ani înainte, când, practic, era una dintre marile dezbateri la nivelul Balcanilor de Vest, că se va ajunge la o asemenea situație? Am felicitat cu toții și sperăm ca în continuare să producă un efect sinergic și asupra altor țări care negociază în Balcanii de Vest pe aceleași teme. Mulţumesc foarte mult pentru acoperirea pe care aţi oferit-o. Nu ştiu ce noutăţi aţi dat pe televiziune şi pe ziare, dar sunt convins că au fost foarte favorabile, pentru că într-adevăr am avut o reuniune Gymnich fructuoasă. Mulţumesc mult!
Sesiune de Q&A Federica Mogherini – Teodor Meleşcanu
Reporter (Agenţia France Presse): Ne aşteptăm ca SUA să vorbească după-masă despre retragerea din tratatul INF. Ce înseamnă asta pentru UE? Şi în legătură cu China, Beijing va participa la un astfel de control al armelor?
Federica Mogherini: Foarte mulţi miniştri de externe au fost adunaţi în aceași sală. Am discutat la modul informal bilateral cu unii dintre miniştri. Am discutat despre asta cu miniştrii apărării miercuri noaptea, aici, la Bucureşti, împreună cu secretarul general NATO, domnul Stoltenberg. Deja miercuri am avut posibilitatea de a declara public ceea ce voi repeta şi aici, şi anume: ţările europene şi Uniunea Europeană nu sunt părţi, nu sunt membre ale INF, dar Europa a beneficiat cel mai mult probabil în urma acestui tratat pe care îl preţuim enorm şi dorinţa noastră, pledoaria noastră este ca acest tratat să fie păstrat, menţinut şi în viitor, să se respecte regulile de ambele părţi şi ştiţi care e situaţia acolo. Lucrăm la o declaraţie comună a celor 28 de miniştri care va fi publicată în următoarele ore.
Reporter (Ștefan Ionescu, Realitatea TV): Tot în legătură cu tratatul INF. Se retrage America ca urmare a nerespectării Rusiei a acestui acord? Care este poziţia UE?
Federica Mogherini: Uniunea Europeană, după cum ştiţi, se bazează pe informaţiile pe care le împărtăşesc statele membre, inclusiv pe acest subiect. Însă întrucât am avut ocazia s-o spun de mai multe ori, o voi spune şi acum, şi la sediul NATO, şi în timpul reuniunilor ministeriale în ultimele luni. Am avut acces la informaţiile pe care le-a împărtăşit NATO cu noi. Sigur că Uniunea Europeană şi statele membre au sursă directă de informaţii şi sunt convinsă că şi cei care sunt aliaţi NATO vor răspunde la această întrebare în capacitatea lor de aliaţi NATO, ceea ce e valabil pentru majoritatea statelor membre ale UE. Dar pentru noi, Uniunea Europeană, foarte important este să se respecte tratatul INF şi astfel să se respecte cadrul acestui tratat. Acest lucru e în conformitate şi cu interesele de securitate ale Europei. Nu dorim ca continentul european să redevină un câmp de luptă, un loc în care alte mari puteri se confruntă. Asta ţine de istorie, de trecut. Şi Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare, acest INF a contribuit la depăşirea acestei situaţii şi Uniunea Europeană însăşi a contribuit la depăşirea situaţiilor conflictuale din trecut la care nu dorim să mai revenim. Acest lucru e în conformitate cu politicile noastre generale privind controlul armelor, care nouă ni se pare ceva esenţial pentru controlul armelor în lume. Şi aici trebuie să respectăm prevederile tratatelor internaţionale şi multilaterale.
Teodor Meleşcanu: Vreţi să adaug ceva?
Vreţi să dau ceva? Cred că răspunsul este foarte simplu, aşa cum a subliniat doamna Mogherini. Uniunea Europeană şi membrii săi nu sunt implicaţi în acest tratat. Este evident că suntem cu toţii interesaţi ca acest tratat să funcţioneze pentru a reduce riscul de utilizare a armelor nucleare. Dar aspectul cheie aici este respectarea deplină a părţilor la tratat, a dispoziţiilor tratatului. O problemă este legată direct de dezvoltarea acestor arme de către Federaţia Rusă, ceea ce contravine dispoziţiilor Tratatului INF. Deci noi, ţările europene, vrem să vedem cum va continua, cum va evolua această situaţie şi ne dorim ca părţile la tratat să-şi respecte pe deplin angajamentele asumate. Mulţumesc!
Reporter (Andreea Popa, DIGI 24): Întrebarea este pentru doamna Federica Mogherini. Turcia rămâne împreună cu Rusia puterea cea mai influentă în Orientul Mijlociu, mai ales că SUA au făcut un pas în spate în zonă. În egală măsură Turcia îşi continuă drumul pentru aderarea la UE. Cât de mult credeţi că România, care are o relaţie specială cu Turcia, poate ajuta restul UE în sensul de a înlesni comunicarea şi înţelegerea între cele două parţi?
Federica Mogherini: Da, cu siguranţă, de aceea îi sunt atât de recunoscătoare lui Teodor şi preşedinţiei române. Trebuie să vă spun că la fel s-a întâmplat şi în cazul unor preşedinţii precedente din regiune, mă gândesc la Bulgaria spre exemplu. Anume că aceste ţări pot să ne ofere un unghi, un punct de vedere special în relaţiile şi dezbaterile noastre cu ţări cum este Turcia, care rămâne o ţară candidată, dar şi un partener pentru UE într-o regiune care este prioritară pentru noi. Prin urmare, cred că rolul pe care îl poate juca România este foarte important în ceea ce priveşte conectarea noastră cu această ţară şi înţelegerea corectă a problemei. Deci nu este vorba doar de a înţelege Turcia mai bine, ci şi Turcia trebuie să înţeleagă mai bine poziţia UE şi trebuie să se bazeze pe potenţialul relaţiilor noastre chiar mai mult în următoarele luni. Aş vrea să adaug că am fost la Ankara în urmă cu doar câteva luni şi acolo, după o anumită perioadă de timp, de pauză, am avut un dialog politic la nivel înalt alături de domnul comisar Hahn, un dialog care a fost găzduit de ministrul afacerilor externe al Turciei, domnul Çavuşoğlu, şi am discutat şi despre aspectele de politică externă. Aici UE şi Turcia au un interes comun, îşi doresc rezultate pozitive. Sigur că nu suntem de acord în toate privinţele, dar sunt multe aspecte unde interesele noastre converg şi cred că această cooperare se poate intensfica, mai ales în domeniul strategic al securităţii, al politicii externe şi de securitate comună.
Teodor Meleşcanu: Cu permisiunea dumneavoastră, în perioda acestei preşedinţii, într-adevăr, a fost deja o întâlnire la nivel înalt între comisarul Hahn şi domnul ministru Çavuşoğlu, este un prim pas important. Un al doilea eveniment, care se va întâmpla pe 15 mai, probabil acordul de asociere, va avea loc un eveniment de discutare împreună cu Turcia a modului în care funcţionează Consiliul de asociere UE-Turcia şi ne gândim poate şi la alte evenimente, care ar putea fi avute în vedere, tot la nivel înalt, în condiţiile în care se vor găsi, se vor reuni condiţiile necesare pentru a adopta o asemenea decizie. Va asigur că din punctul nostru de vedere vom face tot ce ne stă în putinţă pentru a reuşi să impulsionăm şi să dăm un semnal foarte clar în legătură cu importanţa pe care o acordăm procesului de negociere în vederea aderării Turciei la UE.
Reporter (Wall Street Journal): Mulţumesc, două întrebări. În discuţia privind China miniştrii au discutat despre Huawei şi îngrijorările legate de această societate comercială? S-a suţinut că trebuie să se definească o poziţie comună a europenilor? Şi în legătură cu INF, cu acest tratat, dacă aşa cum ne aşteptăm SUA anunţă că se retrag din acord, astăzi, ce poate exact să facă UE, mai de grabă europenii, nu UE? Domnul Reynders, ministrul de externe al Belgiei, a spus astăzi în faţă presei că statele europene trebuie să facă mai mult şi să negocieze direct cu Rusia şi să împiedicăm destrămarea completă a acestui tratat. Ce putem face în acest sens?
Federica Mogherini: Suntem doi aici la tribună, o să ne împărţim răspunsurile, ca să zic aşa. Voi interveni eu prima. Chiar dacă ne-am fi intensificat rolul ca furnizor de securitate, şi aşa s-a şi întâmplat, tot mai avem încă multe de făcut până intrăm într-o astfel de dinamică. Deci de asta spuneam că UE nu va putea acţiona în această calitate, dar ne vom gândi la asta. La prima dumneavoastră întrebare, nu s-a discutat despre un caz anume, despre un caz specific ca cel Huawei, în timpul reuniunii miniştrilor, însă am discutat despre cum anume putem face faţă unor provocari specifice de securitate legate de noile evoluţii tehnologice. Am discutat despre prezenţa Chinei în Europa în aceste sectoare. Avem o piaţă deschisă, după cum bine ştiţi, avem şi reguli de achiziţii publice la nivel european pe care trebuie să le respectăm şi avem şi o propunere de verificare a investiţiilor, screening al investiţiilor pentru a putea proteja interesele UE. A fost interesant să discut acest subiect cu miniştrii de externe, pentru că după cum bine ştiţi este un subiect care acoperă portofolii diferite, nu doar în instituţiile europene. Aici coordonăm noi în Comisie, dar acoperă portofolii diferite şi în sânul guvernelor naţionale şi cred că ne trebuie mai multă coordonare şi când este vorba de politica externă şi de securitate la nivel european. Ne gândim să facem acest lucru şi să o facem în coordonare cu colegii din Comisie care se ocupă de acest dosar.
Reporter (Andra Timu, Bloomberg): Doamnă Mogherini, am o întrebare cu privire la cel mai intens subiect, şi anume: Venezuela. Aţi spus că s-ar putea să se extindă sancţiunile, deci trebuie să vă întreb dacă nu sunt rezultate pozitive, puteţi să ne spuneţi mai precis ce se poate face pentru a evita extinderea sancţiunilor şi ce evoluţii pozitive aşteptaţi? Aşteptaţi organizarea de alegeri?
Federica Mogherini: Cei care mă cunoaşteţi ştiţi că sunt optimistă. În cazul acesta nu am neapărat nişte aşteptări prea favorabile, voiam doar să precizez că sancţiunile bine ţintite din partea UE se implementează de anul trecut. Ele au un temei juridic foarte clar şi consensul statelor membre şi îi urmăresc pe anumiţi indivizi anume care se fac răspunzători de acte de violenţă sau de împiedicarea exprimării democratice a voinţei populaţiei. Aceste sancţiuni au fost extinse în urmă cu câteva săptămâni, în unanimitate, prin decizia statelor membre, cu încă un an. Deci, în mod evident, toate aceste informaţii sunt publice. Cunoaşteţi detaliile, această decizie a fost deja luată. Ieri m-am referit la faptul că alături de miniştri am discutat posibilitatea de a adăuga o serie de nume la lista de persoane care fac deja obiectul acestor sancţiuni. Vreau să vă spun că nimic nu se îndreaptă împotriva populaţiei. E vorba de o interdicţie de călătorie şi îngheţare a activelor, a averilor anumitor persoane, în funcţie de baza legală pe care au convenit-o statele membre. Deci, miniştrii, însă, nu au exclus posibilitatea de a discuta din nou subiectul şi de a adăuga măsuri similare împotriva persoanelor care s-ar face răspunzătoare, în viitor, de acte grave, de exemplu incitarea la violenţă sau obstrucţionarea procesului democratic din această ţară. E o discuţie pe care o vom avea în următoarele săptămâni, alături de miniştri. Decizia de a extinde sancţiunile a fost luată deja, e extindere cu un an a sancţiunilor. Mulţumesc foarte mult!
Reporter (Teodora Ion, Calea Europeană): Am o întrebare pentru doamna Mogherini. Având în vedere că anul acesta celebrăm 10 ani de la Parteneriatul Estic, aş dori să vă întreb cum vedeţi dumneavoastră recentele declaraţii ale preşedintelui Poroşenko, care afirmă că în 2024 va depune cererea de aderare la Uniunea Europeană? Având în vedere că în luna martie avem alegeri prezidenţiale, acesta este mai mult un mesaj electoral. Şi pentru domnul ministru Teodor Meleşcanu, aş dori să vă întreb, având în vedere că deţinem preşedinţia Consiliului UE, care poate fi aportul României pentru a îmbunătăţi acest parteneriat, în contextul în care celebrarea a 10 ani reprezintă şi un moment de reflecţie? Mulţumesc.
Federica Mogherini: Nu voi exprima comentarii vizavi de declaraţiile specifice făcute, însă pot să vă spun următoarele. După cum a spus şi domnul ministru, dacă ne gândim ce se întâmpla acum 10 ani sau chiar acum 5 ani, mai ales în cazul Ucrainei, acum 5 ani situaţia era dramatică în Ucraina, şi îmi aduc foarte bine aminte de aceste momente, atunci ne vom da seama că împreună cu toţi partenerii răsăriteni am obţinut foarte multe reuşite. Chiar şi dacă e să ne amintim ce se întâmpla acum câţiva ani, ca să nu mai zic de acum 10 ani, unele lucruri ar fi fost de neînchipuit. Nu ne-am fi gândit că putem realiza aşa ceva. Îndeosebi cu Ucraina, dar şi cu Republica Moldova şi Georgia am reuşit să atingem cele trei obiective majore pe care le-am convenit în cele trei domenii de lucru cu partenerii noştri, şi anume: acordul comercial, acordul de asociere, acordurile de asociere, care oferă un cadru pentru schimburi constante şi pentru cooperare politică în toate sectoarele, şi prin care sprijinim toate reformele de care e nevoie în aceste ţări şi pe care le solicită cetăţenii, deci, vă dăm beneficii pentru societate, pentru statul de drept, pentru economie şi, de asemenea, liberalizarea vizelor. Întotdeauna au fost o prioritate pentru aceste trei ţări. Şi cred că acest lucru a dus la o schimbare imediată şi concretă şi tangibilă pentru cetăţenii celor trei ţări. Deci, dacă e să ne uităm înapoi, de exemplu, acum patru ani şi jumătate, la începutul mandatului meu, toate aceste obiective ni s-ar fi părut de neînchipuit şi cred că avem motive de sărbătorit şi, datorită fermităţii şi voinţei statelor membre şi a partenerilor noştri, am reuşit astfel să obţinem ceva ce ar fi fost de neimaginat la momentul respectiv. Repet, nu voi comenta prea mult vizavi de ce se va întâmpla, nu ştiu, în 2024 e data pe care aţi menţionat-o, nu ştim ce se va întâmpla, însă avem ţinte mai uşor de atins, pe o perioadă mai scurtă de timp, avem această agendă pentru 2020, cu cele 20 de obiective concrete, şi statele membre şi Comisia suntem absolut convinşi cu toţii că e vorba de schimbări care pot să devină o realitate, care sunt concrete şi care vor avea un real efect asupra vieţii cetăţenilor din aceste ţări, dar şi cetăţenii din ţările noastre, europene, vor simţi diferenţa, deci astfel putem coopera şi obţine rezultate foarte bune, şi mă voi opri aici.
Teodor Meleşcanu: Câteva vorbe să adaug, m-aţi întrebat care ar putea să fie aportul nostru la dezvoltarea parteneriatului. Aş vrea să vă precizez că/ atunci când vorbim de Parteneriatul Estic, avem două categorii de ţări, sunt trei ţări – Moldova, Ucraina şi Georgia – care au semnat Acordul de Asociere cu UE şi se bucură şi de un acord privind eliminarea vizelor pentru cetăţenii respectivi. Pentru aceştia trei evident că preocuparea noastră va fi aceea de a folosi pe larg şi de a diminua orice obstacole în calea asocierii economice dintre ţările Parteneriatului Estic şi UE, cu respectarea prevederilor tratatului. În legătură cu celelalte trei, respectiv, Belarus, Armenia şi Azerbaidjan, evident că preocuparea noastră va fi concentrată spre găsirea unor modalităţi prin care să spirjinim promovarea unor reforme şi a unei evoluţii a acestor ţări care să le permită să devină cât mai repede ţări asociate cu UE şi să se bucure şi de eliminarea vizelor pentru cetăţenii lor. Oricum, ca abordare generală, România, la evenimentul de la Bruxelles pe tema Parteneriatului Estic, va insista pe ideea ca, pe lângă eventuale aprecieri şi valori care se promovează, să ne concentrăm pe proiecte concrete care să îmbunătăţească conectivitatea dintre ţările Uniunii Europene şi zona Parteneriatului Estic şi dezvoltarea în continuare a acestora, inclusiv prin efortul de a face reformele necesare.
Federica Mogherini: Aş adăuga ceva, Teodor are perfectă dreptate. Eu am vorbit despre cele trei ţări din Parteneriatul Estic care sunt cele mai avansate şi dezvoltate în parteneriatul lor cu Uniunea Europeană, pentru că, dacă ne gândim la distanta pe care am acoperit-o, aceasta e absolut remarcabilă, însă este adevărat şi faptul că în mai când vom sărbători cea de-a zecea aniversare a Parteneriatului Estic vom sărbători ceva cu fiecare dintre cei şase parteneri, pentru că fiecare dintre ei, inclusiv cei trei care încă n-au semnat un acord de asociere cu Uniunea Europeană, au progresat enorm în cadrul parteneriatului cu Uniunea Europeană. Am semnat, parafat, negociat acorduri, ne-am consolidat cooperarea şi, de asemenea, aceste ţări au întreprins paşi în sensul reformelor interne sau au pus în aplicare reforme interne, efectiv. Şi, la modul general, s-a întregistrat un progres, pentru că ne-am întâlnit foarte des, foarte frecvent, şi noi le respectăm dorinţele când e vorba de proriile lor preferinţe pentru relaţia pe care o doresc cu Uniunea Europeană, şi ne-am ajustat agenda şi cooperarea cu aceste ţări în funcţie de preferinţele lor. Când spunem că e o abordare individualizată şi specifică, aşa şi stau lucrurile şi am obţinut rezultate bune cu toţi cei şase parteneri. O ultimă întrebare.
Reporter (Magdalena Moreh, TVR): În legătură cu Republica Moldova am o întrebare şi pentru doamna Mogherini şi pentru domnul ministru. Delegaţia Consiliului Europei ieri a vizitat Chişinăul, pentru a evalua situaţia înainte de alegerile de pe 24 februarie, şi în raportul lor au menţionat cazuri de încălcări ale legii, de intimidare, de presiuni exercitate asupra jurnaliştilor independenţi, şi mă întreb în ce măsură sunteţi îngrijoraţi de existenţa acestor probleme, care sunt îngrijorările dumneavoastră specifice. SUA deja acum două zile au îndemnat autorităţile să asigure alegeri echitabile şi corecte. Vă mulţumesc!
Teodor Meleşcanu: Voi răspunde în engleză, pentru că, dacă greşesc, pot să spun că, da, de fapt, limba engleză nu m-a ajutat.
În mod evident, unele dintre problemele cu care suntem confruntaţi la nivelul Uniunii Europene sunt legate de alegerile în două ţări cheie din zona Parteneriatului Estic. Este vorba de Republica Moldova, dar e vorba şi de Ucraina. Dumneavoastră v-aţi concentrat întrebarea pe problema Republicii Moldova. Vreau să vă spun că, în urmă cu zece zile, probabil, două săptămâni, am făcut o vizită la Chişinău, ocazie cu care, printre multe alte lucruri pe care le-am discutat cu domnul prim-ministru, am spus foarte clar că pentru România, dar nu numai pentru România, pentru ţările Uniunii Europene există o linie roşie care nu poate fi depăşită şi asta este legată de organizarea corectă, democratică şi eficientă a alegerilor din Republica Moldova. Am spus foarte clar că este un test esenţial de care depinde în continuare relaţia dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Deci, e un mesaj foarte clar pe care l-am dat. Al doilea mesaj pe care l-am dat domnului prim-ministru este să nu rupă punţile de legătură cu alte partide din opoziţia neparlamentară, dar cu orientare proeuropeană, pentru că s-ar putea avea în vedere găsirea unei majorităţi, pornind de la ideea europeană. De asemenea, m-am văzut, ca să vă spun foarte direct acum – sper că e noutate pentru dumneavoastră – pentru prima oară am organizat o întâlnire a tuturor partidelor neparlamentare din Republica Moldova cu înclinaţie şi cu viziune proeuropeană, sigur, la Ambasada României, evident, a fost foarte plăcut să vedem că toate structurile care există la nivelul societăţii moldovene sunt acolo. Şi aici am asigurat că dăm un mesaj foarte clar de respectare a modului în care se vor desfăşura alegerile libere şi corecte şi, în acelaşi timp, le-am spus şi reversul mesajului pe care l-am adresat domnului Filip, este că niciodată nu e bine să spui niciodată în politică. Deci, şi dânşilor le-am dat un semnal că vor trebui să aibă în vedere şi posibilitatea unor alte acţiuni. În ce priveşte delegaţia Consiliului Europei, trebuie să spun că există şi la nivelul Consiliului Europei, şi la nivelul OSCE, în special ODIHR-ul, care se ocupă de alegeri, există un interes pentru a observa cu mare atenţie modul în care se vor desfăşura alegerile în Moldova. Deci, ne putem aştepta să avem observatori destul de numeroşi, care să îşi facă într-adevăr treaba şi să poată să dea o imagine cât mai corectă în legătură cu modul în care s-au desfăşurat alegerile. Noi sperăm ca ele să fie corecte, bune şi să iasă cine am vrea noi. Mulţumesc mult.
Federica Mogherini: Voi fi foarte succintă, pentru că domnul ministru a spus foarte multe lucruri relevante şi doresc să sprijin tot ce a spus domnia sa în legătură cu importanţa ca UE, bineînţeles nu doar UE, ci şi organizaţiile partener, fie că este vorba de Consiliul Europei, OSCE şi alţi parteneri din lume, deci, cât de important este pentru noi să avem alegeri libere, echitabile, transparente. E un subiect extrem de important, pe care îl discutăm întotdeauna cu partenerii noştri nu doar în estul Europei, ci peste tot în lume. Nu intru în prea multe detalii acum despre situaţia politică din Moldova, pentru că regula noastră de aur, mai ales când este vorba de Parteneriatul Estic, este că noi discutăm cu ţările, cu populaţia acestor ţări şi cu instituţiile acestor ţări. Nu este rolul UE să aibă un cuvânt de spus în legătură cu situaţia politică din ţară sau cu partidele politice din aceste ţări. De altfel, nu o facem nici când este vorba de politica internă a propriilor state membre, dar ne exprimăm în legătură cu regulile jocului, care trebuie să fie transparente, echitabile, alegerile trebuie să fie pe deplin democratice, şi punem punct aici. Ne oprim aici, nu spunem mai mult. Noi dorim ca populaţia ţării să aibă beneficii, avantaje, ca urmare a îmbunătăţirii situaţiei, dar nu ne amestecăm în dinamica partidelor politice. UE urmează această regulă de aur, care cred că este extrem de importantă. Pentru că asta ne ajută să păstrăm o stabilitate în parteneriatul cu aceste ţări, în avantajul populaţiei, independent de schimbările politice din diferite ţări, pentru că aţi menţionat şi alte ţări în care vor avea loc alegeri, vom avea alegeri şi noi în statele membre ale UE, să nu uităm, deci este important să subliniem asta, regulile jocului trebuie să fie transparente sută la sută, fiabile, să se respecte principiile democraţiei şi sigur că putem observa în mod neutru aceste procese, după cum a spus-o şi domnul ministru, împreună cu organizaţiile partener, şi parteneriatul nostru rămâne unul solid, discutăm cu instituţiile din aceste ţări. Singurul nostru interes este bunăstarea populaţiei, atât populaţia noastră, cât şi a ţărilor partenere.
Mulţumim. Punem capăt aici conferinţei de presă.
Coments