• HOME
  • REVISTA GEOPOLITICA
    • BOARD
      • DIPLOMATS
      • NATIONAL BOARD
      • INTERNATIONAL
    • 2022
      • nr. 92-93/2022
      • MAREA NEAGRĂ ÎN VORTEXUL GEOPOLITIC (I)
      • MAREA NEAGRĂ ÎN VORTEXUL GEOPOLITIC (II)
    • 2021
      • nr. 91/2021
      • nr. 89-90/2021
      • nr. 87-88/2021
      • nr. 86/2021
    • 2020
      • nr. 85/2020
      • nr. 84/2020
      • nr. 83/2020
      • nr. 82/2020
    • 2019
      • nr. 81/2019
      • nr. 80/2019
      • nr. 78-79/2019
      • nr. 77/2019
    • 2018
      • nr. 76/2018
      • nr. 75/2018
      • nr. 74/2018
      • nr. 73/2018
    • 2017
      • nr. 72/2017
      • nr. 71/2017
      • nr. 70/2017
      • nr. 68-69/2017
    • 2016
      • nr. 67/2016
      • nr. 66/2016
      • nr. 64-65/2016
      • nr. 63/2016
    • 2015
      • nr. 62/2015
      • nr. 61/2015
      • nr. 60/2015
      • nr.59/2015 EN
      • nr.59/2015 RO
    • 2014
      • nr. 58/2014
      • nr. 57/2014
      • nr. 56/2014
      • nr. 54-55/2014
    • 2013
      • nr. 53/2013
      • nr. 52/2013
      • nr. 51/2013
      • nr. 49-50/2013
    • 2012
      • nr. 48/2012
      • nr. 47/2012
      • nr. 46/2012
      • nr. 44-45/2012
    • 2011
      • nr. 43/2011
      • nr. 41-42/2011
      • NR. 40/2011
      • nr. 39/2011
    • 2010
      • nr. 38/2010
      • nr. 36-37/2010
      • nr. 35/2010
      • nr. 33-34/2010
    • 2009
      • nr. 32/2009
      • nr. 31/2009
      • nr. 30/2009
      • nr. 29/2009
    • 2008
      • nr. 26/2008
      • nr. 25/2008
      • nr. 28/2008
      • nr. 27/2008
    • 2007
      • nr. 24/2007
      • nr. 23/2007
      • nr. 22/2007
      • nr. 21/2007
    • 2006
      • nr. 20/2006
      • nr. 19/2006
      • nr. 18/2006
      • nr. 16-17/2006
    • 2005
      • nr. 14-15/2005
      • nr. 13/2005
      • nr. 12/2005
      • nr. 11/2005
    • 2004
      • nr. 09-10/2004
      • nr. 07-08/2004
      • nr. 06/2004
      • nr. 04-05/2004
    • 2003
      • nr. 02-03/2003
      • nr. 01/2003
  • EDITORIAL
  • APARIȚII EDITORIALE
  • G-FOCUS

GeoPolitica

Portal de analize geopolitice, strategice si economice

  • ASOCIATIA “ION CONEA”
    • SCOP
    • DONATIONS. SPONSORSHIPS. ADVERTISING
  • Carti TOP FORM
  • G-FOCUS
  • Comanda GEOPOLITICA!
  • ABONAMENTE
  • G-FOCUS
  • CONTACT
  • GDPR
  • 08/08/2022
You are here: Home / TOPICS / CULTURE AND CIVILIZATION / Fantana din Bahcesaray

Fantana din Bahcesaray

by https://www.geopolitic.ro/author/

Dedicated to my Crimean friends
Mustafa Jamilev Karîmlî, Refat Chubarov și Ali Hamzî!
Sunt multe erori istorice, făcute deliberat pentru a justifica politica rusească fată de Crimeea (ex.Palatul din Bahcesaray ar fi fost construit de “sclavi ruşi şi ucraineni”, adică aceştia ar avea un drept istoric acolo). Acest palat este edificat după modelul palatului sultanilor Topkapî, din Istanbul. Au lucrat în Bahcesaray şi artişti italieni renascentişti. Din păcate, din cauza manevrelor Rusiei, Palatul Bahcesaray nu a fost luat încă sub protectia UNESCO.
Tătarii nu au năvălit în Crimeea, pentru că strămoşii lor, kîpceacii (cumanii), erau stăpâni acolo, din sec.X. Crimeea a fost baza europeană a marelui stat  kîpceac Hoarda de Aur(1242-1502).
Relativ recent (2011), istoricul Aleksandr Yurcenko a calificat Hoarda de Aur ca cel dintâi “stat iluminat sau laic” din istoria omenirii. In acest stat uriaş, toate credinţele religioase erau libere şi egale, ca şi femeile,  care participau şi la actul guvernării.
Palatul şi Capitala Bahcesaray au fost arse (2.000 de case au fost făcute scrum), în 1736, de către generalul rus Munich. Palatul şi oraşul au fost reconstruite de către tătari (nu erau robi ruşi acolo!). 
Hanul Qîrîm Ghiray (1758-1769, de trei ori) a fost un suveran reformist, prieten cu istoricul  Ch.de Peysonnel, consulul Franţei la Bahcesaray, cu ajutorul căruia a adus şi trupe de teatru francez în Crimeea, care au jucat şi piese de Molière.  Qîrîm Ghiray a fost otrăvit de agenţii Rusiei, ca urmare a apropierii sale de Franţa, cu sprijinul căreia urmărea modernizarea statului tătar, inclusiv şi îndeosebi a armatei. Qîrîm Ghiray era un om de cultură. El a iubit-o foarte mult pe soţia sa Dilara, care a murit prea devreme, dar nu asasinată. Mausoleul ridicat în memoria ei există şi astăzi.

Într-adevar, Stalin a vrut sa distruga palatul, pentru a şterge orice urmă istorica a tătarilor în Crimeea, dar nu a putut trece de Puşkin.
Ceea ce nu a reuşit Stalin, încearcă acum Putin, dar sub forma aşa-ziselor lucrări de restaurare…

Related

Filed Under: CULTURE AND CIVILIZATION

About

ARTICOL INTEGRAL
Pe geopolitic.ro sunt publicate abstracte ale articolelor publicate în Revista GEOPOLITICA, care poate fi comandată pe www.geopoliticamagazine.com, în format tipărit sau electronic.

PARTNERS

AUTHORS

PHOTOSGALLERY

INTERNATIONAL BOARD

NOUTATI EDITORIALE

Colectia GeoPolitica

Colectia GeoStrategie

Colectia GeoIntelligence

Colectia GeoIstorie

KEYWORD

Asia Centrală (26) Azerbaijan (27) Black Sea (44) carte (37) China (71) conflict (36) cooperare (29) criza (30) energie (28) energy (27) EU (46) Europa (35) European Union (41) geopolitica (157) geopolitics (54) globalizare (55) identitate (26) integrare (28) internationala (32) Irak (47) Iran (62) Islam (41) lansare (44) marea neagra (94) NATO (96) Orientul Mijlociu (29) putere (26) religie (26) Romania (184) Rusia (123) Russia (79) securitate (85) security (48) strategy (26) SUA (77) terorism (56) terrorism (34) Turcia (67) Turkey (38) Ucraina (58) UE (99) Ukraine (51) Uniunea Europeană (55) USA (30) şcoală (33)

Social Media

  • Facebook
  • Twitter
  • LinkedIn
  • YouTube
  • Google+
GeoPolitica Copyright © 2015 - Log in