Geopolitica a fost, este şi va fi o ştiinţă geografică!

Acest lucru este demonstrat şi de dezvoltarea teoriilor geopolitice de către marii geografi români, aflaţi în strânse legături cu oamenii de ştiinţă, din domeniile vaste ale geografiei, din lume.

Simion Mehedinţi, ca fondator al Şcolii geografice din România, a realizat cea mai profundă modalitate de analiză geopolitică a statului şi a poporului român. Împreună cu geografii români a abordat în studiile sale aria de interferenţă a geografiei cu istoria, politica şi etnologia, îmbinând criteriul universalităţii istoriei cu cel al organicităţii geopolitice şi geo-etnologice al popoarelor. Prin această abordare geopolitică, profesorul român a subliniat rolul important al înţelegerii geopolitice a unui popor, afirmând că acesta trebuie să îndeplinească două serii de exigenţe şi repere: cele legate de dinamica spaţiilor şi cele legate de dinamica popoarelor.

Tema centrală dezvoltată de Mehedinţi a fost cea a statului naţional în raport cu vecinătăţile sale, considerând de maximă importanţă strategică istmul ponto-baltic, strâmtorile ponto-mediteraneene, Dunărea şi Carpaţii¹.

Raportarea la spaţiul carpato-danubiano-pontic, ca spaţiu de însemnătate strategică pentru Europa, a rămas una de actualitate, în sensul că cele trei elemente geografice: Munţii Carpaţi, fluviul Dunărea şi Marea Neagră sunt şi elemente care au configurat jocurile actorilor geopolitici europeni de-a lungul istoriei.

Această temă geopolitică este de actualitate şi pentru alianţele geopolitice actuale: Uniunea Europeană şi NATO, având o importanţă geostrategică deosebită în relaţiile cu partenerii euro-atlantici, demonstrată cu prisosinţă de cele două conflagraţii mondiale, dar şi de scenariile din sfera geo-resurselor energetice actuale.

Din punct de vedere geopolitic, aceste elemente geografice au stat la baza blocului etnic românesc şi ar trebui să constituie elemente fundamentale în geopolitica actuală.

În tezele pe care le-a dezvoltat pe timpul activităţii universitare, Simion Mehedinţi şi-a centrat demersul geopolitic pe argumentarea continuităţii etnice şi politice a poporului român, singurul popor care, spre deosebire de vecini, „n-a cunoscut altă patrie decât cea pe care o locuieşte în prezent”². În contextul acestei afirmaţii concluzionăm că am aparţinut din totdeauna spaţiului geopolitic european, iar manipulările cartografice induse de unii strategi ideologici din unele state au avut ca rol diminuarea rolului geopolitic şi geoistoric al naţiunii române dezvoltate în acest spaţiu strategic european.