Ministerul Afacerilor Externe organizează în fiecare an Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române (RADR), prilej de celebrare a Zilei Diplomaţiei Române (1 septembrie) şi principalul moment de recunoaştere a modului în care diplomaţia românească contribuie la procesele semnificative care dau curs dezvoltării ţării, precum şi la evoluţiile europene şi globale.

Şi în acest an, conform cutumei, în preajma Zilei Diplomaţiei Române, Ministerul Afacerilor Externe a organizat, în perioada 27-29 august, RADR 2018, tema ediţiei fiind „Diplomaţia – un pilon al României Centenare”. În anul celebrării Centenarului Marii Uniri, RADR a avut o însemnătate cu atât mai mare cu cât înfăptuirea României moderne a fost clădită prin demersurile vizionare ale diplomaţilor români de excepţie care, cu profesio-nalism şi dedicare, au făcut posibilă această emblematică realizare a diplomaţiei naţionale.

Pe parcursul a trei zile, RADR a constituit o platformă de dezbatere a priorităţilor României în contextul evoluţiilor în plan internaţional, prin evaluarea activităţii diplomatice desfăşurate în ultimul an, trasarea de linii strategice şi identificarea de noi oportunităţi de acţiune.

Evenimentul a reunit în acest an şefii misiunilor diplomatice şi consulare ale României, reprezentanţi ai Corpului Diplomatic străin acreditat la Bucureşti, reprezentanţi ai Administraţiei Prezidenţiale, membri ai Guvernului şi ai Parlamentului, dar şi înalţi responsabili din Ministerul Afacerilor Externe.

La deschiderea oficială a RADR au fost prezenţi preşedintele Senatului României, Călin Popescu-Tăriceanu, vice-preşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, şi preşedintele Academiei Române, acad. dr. Ioan-Aurel Pop.

Prima zi a RADR 2018 a debutat cu un discurs de deschidere al ministrului afacerilor externe, Teodor Meleşcanu, fiind urmat de trei sesiuni plenare în cadrul cărora au fost dezbătute subiecte de interes major privind politica externă a României. Invitatul special al ediţiei din acest an a fost ministrul federal al afacerilor externe al Republicii Federale Germania, Heiko Maas.

În discursul de deschidere al RADR, ministrul afacerilor externe, Teodor Meleşcanu, a evocat momentul Marii Uniri şi a realizat o scurtă retrospectivă a parcursului României, cu accent pe provocările prezentului: „Astăzi, România este rezultatul cumulat a ceea ce am preluat şi ceea ce am realizat prin munca noastră, a societăţii şi a instituţiilor, a cetăţenilor şi a autorităţilor statului. Idealurile generaţiilor anterioare ne-au ghidat mereu, dar trebuie să ne întrebăm totodată şi ce Românie lăsăm generaţiilor viitoare şi, mai ales, ce valori şi idealuri. Uitându-mă în urmă, pot să afirm că politica externă a României a fost, în marile momente de răscruce ale istoriei noastre contemporane, un ideal comun”.

În discursul său, Teodor Meleşcanu s-a referit la formatele multilaterale şi regionale de cooperare prioritare pentru România, precum şi la relaţiile bilaterale şi parteneriatele strategice de pe continentul european şi din alte regiuni ale lumii.

Ca element fundamental al politicii externe a României, Teodor Meleşcanu a evidenţiat parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii, pledând pentru un dialog transatlantic deschis şi pragmatic axat pe înţelegerea aprofundată a obiectivelor şi priorităţilor fiecărei părţi. De asemenea, ministrul a punctat relevanţa NATO şi contribuţia semnificativă a României în cadrul Alianţei. De asemenea, ca urmare a eforturilor României, pe agenda transatlantică a fost inclusă de curând Iniţiativa celor Trei Mări, în acest an urmând ca ţara noastră să găzduiască Summit-ul şi primul Forum de afaceri al Iniţiativei. În opinia ministrului afacerilor externe, acest demers este menit să valorifice „potenţialul de creştere economică şi dezvoltare al Europei Centrale şi de Est prin mai multă interconectivitate, prin infrastructuri noi, fluxuri energetice noi şi fluxuri digitale cât mai accesibile.”

Exercitarea de la 1 ianuarie 2019, în premieră, de către România, a Preşedinţiei la Consiliul UE este, potrivit ministrului afacerilor externe, „un adevărat test al vocaţiei noastre europene. Suntem deja într-o nouă etapă a devenirii şi afirmării noastre externe”. De asemenea, Teodor Meleşcanu a declarat: „Este în interesul României ca Uniunea Europeană să depăşească actualele probleme şi dileme interne în mod durabil şi să se profileze în continuare ca un actor global credibil, influent, ancorat într-un sistem complex de valori şi promotor al unei ordini globale multilaterale. Politica României este una de creştere a coeziunii şi a convergenţei, precum şi de promovare a valorilor europene. Cred că putem contribui la restaurarea încrederii cetăţenilor în Europa şi în proiectul european. Summit-ul din 9 mai 2019 va fi momentul culminant al acestui test. Lecţiile istoriei şi mesajele altor generaţii ne pot îndruma ca la 9 mai 2019, prin unitate şi viziune strategică, să scriem alături de partenerii noştri europeni o pagină nouă în istoria Uniunii”. Ministrul a trecut în revistă principalele priorităţi care vor ghida activitatea MAE pe durata Preşedinţiei României la Consiliul UE, cu accent pe acţiunea externă a Uniunii.

Şeful diplomaţiei române a subliniat că aderarea la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) este un obiectiv extrem de important al politicii externe, având în vedere implicaţiile pe care le poate avea asupra politicilor de dezvoltare din România, precum şi din perspectiva consacrării internaţionale a ţării.

În încheierea intervenţiei sale, ministrul afacerilor externe a făcut referire la candidatura României pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU: „Multilateralismul bazat pe principii şi norme este vital pentru ca un stat cu interesele şi poziţionarea României să beneficieze de aceste abordări. La fel ca în perioada interbelică, diplomaţia română este una a multilateralismului şi a cooperării regionale. România poate contribui la adaptarea ONU prin noi soluţii la problemele globale”.

Primul panel, „Responsabilităţi de actualitate în activitatea diplomatică – cooperarea economică, diplomaţia culturală şi ştiinţifică, cooperare descentralizată” a deschis seria discuţiilor şi a fost moderat de secretarul de stat, Maria Magdalena Grigore. Oficialul a subliniat că, dat fiind stadiul actual al interconectării globale, „rolul soft power în proiectarea intereselor unui stat devine extrem de relevant şi face ca diplomaţia culturală, ştiinţifică şi cea economică să devină componente intrinseci şi necesare diplomaţiei politice”.

Discuţiile celei de-a doua sesiuni a RADR au fost coordonate de secretarul de stat pentru afaceri bilaterale şi strategice în spaţiul euroatlantic, George Ciamba, sub titlul „Maximizarea relaţiilor bilaterale din perspectiva exercitării de către România a Preşedinţiei Consiliului UE; Reaşezări în ordinea globală”. Demnitarul român a punctat faptul că asistăm la o reconfigurare a ordinii internaţionale: „România, ca suporter al unui sistem multilateral funcţional, eficient, echilibrat şi bazat pe reguli, se confruntă cu o schimbare de paradigmă, impunându-se nevoia de a discuta şi identifica împreună soluţii care vor asigura un mediu global sigur şi sustenabil pentru toţi”.

A treia sesiune a reuniunii a fost „Relaţiile strategice ale României într-o lume în schimbare”, discuţiile fiind conduse de Ştefan Tinca, directorul politic al Ministerului Afacerilor Externe. În deschiderea dezbaterilor, vicepremierul pentru implementarea parteneriatelor strategice ale României, Ana Birchall, a trecut în revistă implementarea parteneriatelor strategice, cu accent pe necesitatea aprofundării şi extinderii acestora.

Lucrările primei zile s-au încheiat cu sesiunea comună a ministrului Teodor Meleşcanu cu ministrul federal al afacerilor externe al Republicii Federale Germania, Heiko Maas, participarea oficialului german la RADR confirmând stadiul foarte bun al relaţiei bilaterale, precum şi nivelul deosebit al dialogului privilegiat dintre România şi Germania. În cadrul discuţiilor dintre cei doi miniştri, a fost evo-cat nivelul foarte bun al relaţiei bilaterale româno-germane, rapor–turile economice excelente şi rolul important al minorităţii germane din România şi al comunităţii româneşti din Germania.

În cea de-a doua zi a RADR 2018, au continuat dez-baterile constructive, sesiunea care a dat startul discuţiilor fiind moderată de secretarul de stat pentru relaţii cu vecinătatea estică şi relaţii multilaterale la nivel global, Dan Neculăescu. Aceasta a vizat mai exact „România în vecinătatea estică şi ONU: soluţii pragmatice pentru concretizarea viziunii strategice”. Cu acest prilej, oficialul a evidenţiat importanţa susţinerii partenerilor estici, consolidarea parteneriatului strategic cu SUA, dar şi continuarea demersurilor României pentru obţinerea unui loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU. „Ne aflăm în faţa unor provocări şi riscuri în creştere, în faţa unor mutaţii semnificative în politica internaţională. Unii chiar vorbesc de schimbarea paradigmei în politica externă la nivel global. În ceea ce priveşte România şi vecinătatea estică, daţi-mi voie să vă spun că eu consider că viziunea noastră strategică nu s-a schimbat şi nici nu trebuie să se schimbe”, a declarat secretarul de stat.

Pe agenda celei de-a doua zile au fost incluse şi două sesiuni moderate de către ministrul delegat pentru afaceri europene, Victor Negrescu, dedicate mandatului Preşe-dinţiei Consiliului Uniunii Europene, pe care ţara noastră îl va prelua în premieră în primul semestru al anului 2019.

În expunerea sa, ministrul delegat a realizat o evaluare a stadiului pregătirilor, a oportunităţilor şi provocărilor generate de acest proiect de interes major pentru România, evidenţiind totodată importanţa cooperării inter-instituţionale sub aspectul obiectivului de a asigura un mandat eficient. „Procesul de pregătire a Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene a cunoscut o accelerare constantă pe toate dimensiunile sale. Programul de lucru al mandatului va avea în prim-plan cetăţeanul, iar documentul privind tematicile noastre de interes este rezultatul mai multor runde de consultări cu instituţiile publice, dar şi a dezbaterilor cu partenerii asociativi, sindicali, patronali şi din mediul academic, fiind susţinut de reprezentanţii tuturor formaţiunilor politice parla-mentare cu ocazia prezentării în Parlamentul României. Am depus eforturi consistente şi în privinţa eficientizării dialogului cu partenerii externi, printre interlocutori aflându-se instituţiile europene, în special Secretariatul General al Consiliului, Finlanda şi Croaţia, ţările din Trio-ul de Preşedinţii pe care îl vom deschide la 1 ianuarie 2019, dar şi celelalte state membre, în special cu Austria, stat de la care vom prelua Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Asumarea acestui mandat reprezintă pentru noi şansa de a ne reafirma susţinerea cu privire la proiectul european şi de a contribui în mod direct la consolidarea acestuia”.

În îndeplinirea acestor obiective, ministrul delegat pentru afaceri europene a evocat rolul misiunilor diplomatice ale României, în promovarea agendei politice a viitoarei Preşedinţii: „Am intensificat dialogul cu ambasadele pe tematica pregătirii Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene şi am relansat, în acest sens, reţeaua «Diplomatul UE», cu scopul de sprijinire a misiunilor diplomatice prin menţinerea unui dialog la nivel tehnic, pe perioada pregătirii şi exercitării mandatului, cu privire la priorităţile pe care ţara noastră şi le va asuma în aceasta calitate, a evoluţiei negocierilor dosarelor în reuniunile formale prezidate de România la sediile Consiliului, dar şi a obiectivelor şi rezultatelor reuniunilor informale care vor fi organizate în România”.

Cea de-a treia şi ultima zi a RADR 2018 a inclus o vizită în teritoriu a şefilor misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, care au avut posibilitatea de a discuta cu autorităţile locale şi operatorii economici din judeţul Vâlcea despre oportunităţile de promovare pe plan extern.

Această activitate vine ca urmare a deciziei ministrului afacerilor externe, Teodor Meleşcanu, care, începând cu ediţia precedentă, a inclus în programul RADR vizite în diverse zone ale ţării pentru a facilita dialogul direct între şefii de misiune şi oficii consulare şi autorităţile locale, reprezentanţii mediului de afaceri, ca parte a eforturilor concrete de promovare a României peste hotare. Acest demers reprezintă un element care susţine interesul sporit al Ministerului Afacerilor Externe pentru promovarea diplomaţiei economice, un obiectiv prioritar de politică externă al României.

Ediţia din acest an a Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române, la 100 de ani de la Marea Unire, a facilitat dezbateri extinse menite să conducă la identificarea de soluţii pragmatice şi îmbunătăţirea instrumentelor diplomatice în acţiunea de politică externă pentru o mai bună gestionare a provocărilor actuale la nivel global.