Interviu cu Excelenţa Sa Domnul Oleksandr BANKOV
Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Ucrainei în România

Vasile SIMILEANU: Excelenţă,
De la preluarea misiunii diplomatice ucrainene la Bucureşti, aţi avut numeroase provocări, determinate de situaţia complexă geostrategică regională. În acelaşi timp aţi dezvoltat proiecte comune cu România. Ce puteţi să ne prezentaţi, în acest sens?

Oleksandr BANKOV: Nu aş spune că am avut numeroase provocări. Relaţiile dintre Ucraina şi România au deja o istorie contemporană, ceva mai mult de un sfert de secol şi se dezvoltă într-un ritm destul de dinamic.

Numai pe parcursul anului trecut au avut loc mai multe întâlniri şi convorbiri telefonice ale Preşedinţilor, Miniştrilor afacerilor externe, vizite reciproce ale delegaţiilor autorităţilor publice.

După o perioada lungă şi-au reluat activitatea comisiile interguvernamentale mixte privind cooperarea economică, industrială şi tehnico-ştiinţifică, respectiv protejarea drepturilor minorităţilor.

Semnificativ, în ultimii ani a crescut şi comerţul bilateral. Se fixează un interes crescător al companiilor din cele două ţări privind pieţele atât din Ucraina, cât şi din România.

Bineînţeles, avem şi unele subiecte sensibile. După părerea noastră, aceste probleme trebuie rezolvate în baza unui dialog calm, sistematic şi constructiv, direcţionat spre găsirea unor soluţii reciproc avantajoase.

Punctul nostru de vedere constă în confirmarea faptului că diferenţele existente în abordarea unor probleme nu trebuie să afecteze cooperarea în alte domenii, care au un mare potenţial pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale în spiritul bunei vecinătăţi şi de parteneriat reciproc avantajos.

O dovadă de voinţă politică a ambelor părţi în acest sens a fost spiritul constructiv în care s-a desfăşurat vizita comună a Miniştrilor afacerilor externe al Ucrainei şi al României la Cernăuţi în ianuarie a.c., unde în comun am participat la inaugurarea unei şcoli noi cu predare în limba română, fapt ce dovedeşte că Ucraina nu închide, ci inaugurează şcoli noi pentru etnicii români.

Totodată, cei doi miniştri au avut un dialog pragmatic şi fructuos cu privire la toate subiectele din agenda bilaterală actuală şi au convenit un şir de lucruri bune, menite a contribui la aprofundarea relaţiilor bilaterale în toate domeniile de interes reciproc. Rezultatele se vor face simţite cât de curând.

V.S.: Domnule Ambasador,

Cum percepe Ucraina legăturile strategice cu România, Republica Moldova şi Polonia – ca partenere şi vecine -, cât şi cu Turcia, Georgia şi, bineînţeles, cu Rusia (ca fost partener strategic)? Ce formate vă favorizează?

Oleksandr BANKOV: E o întrebare, la care răspunsul ar putea fi scris pe zeci de pagini, şi tot nu pe deplin. De aceea voi răspunde foarte scurt.

Relaţiile cu România sunt de prietenie şi bună vecinătate. În acest sens doresc să aduc sincere mulţumiri şi Statului Român, şi tuturor românilor care sunt alături de noi, ne împărtăşesc durerea adusă de agresiunea rusă, dar ne inspiră şi optimism prin susţinerea necondiţionată a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Statului Ucrainean, respect şi susţin politica internaţională de sancţiuni împotriva Moscovei, ca un instrument de stopare a fărădelegilor pe care ea încearcă să le promoveze pentru a se afirma.

Practic o astfel de atitudine simţim şi din partea ţărilor-vecine, pe care le-aţi menţionat. Le mulţumim sincer şi lor.

Relaţiile cu Rusia sunt relaţii faţă de inamic şi agresor, care ţi-a furat o parte din ţară şi a pornit război pentru a-ţi fura încă o parte.

V.S.: Excelenţa Voastră,

După Vilnius, am afirmat că UE a greşit în negocierile cu Ucraina! Ştim cu toţii ce s-a întâmplat din 2014 încoace. Au fost tot felul de formate şi promisiuni politice internaţionale, propuneri de alianţe ş.a. În acest context, cum percepeţi relaţiile cu UE, NATO, SUA şi Germania?

Oleksandr BANKOV: Aderarea Ucrainei la UE şi NATO este o prioritate fundamentală a politicii externe a Statului Ucrainean. Atingerea acestui scop depinde în primul rând de noi înşine, de calitatea şi eficienţa reformelor necesare aderării. Noi am obţinut deja rezultate importante în acest sens. De exemplu, semnarea şi intrarea în vigoare a Acordului de asociere şi liber schimb dintre Ucraina şi UE a deschis noi posibilităţi de colaborare economică cu statele UE de armonizare instituţională şi legislativă.

Ucraina a obţinut un regim liberalizat de vize cu statele UE.

De asemenea, Ucraina are un dialog intens cu NATO, al cărui scop este asigurarea progresului în procesul reformării sistemului de apărare şi securitate a ţării. Forţele armate ucrainene trec treptat la standardele NATO, pe lângă apărarea propriei Patrii, participă activ la diferite proiecte, operaţiuni şi exerciţii militare comune cu Alianţa Nord-Atlantică.

Desigur, Ucraina are nevoie şi de o susţinere din partea partenerilor europeni şi euroatlantici în procesul său de transformare într-o democraţie europeană.

Această susţinere o simţim şi suntem recunoscători partenerilor noştri europeni şi euroatlantici, indiferent de faptul că mai există şi unele voci contradictorii. Există critică, dar e o critică constructivă care nu ne împiedică, ci ne ajută în realizarea scopului pe care ni l-am propus.

Transformările menţionate au o mare importanţă atât pentru UE cât şi pentru NATO. Aceste organisme internaţionale foarte importante din punct de vedere al asigurării securităţii, stabilităţii şi dezvoltării economice, au nevoie de un partener şi de un vecin previzibil, transparent, bine dezvoltat şi puternic, având în vedere contextul geopolitic actual şi factorul distructiv al Federaţiei Ruse.

V.S.: Stimate Domnule Ambasador,

Drumul Ucrainei către UE şi NATO ar fi fost unul facil dacă nu ar fi problemele transnistreană, Donețk – Lugansk şi Crimeea. Ce ne puteţi spune despre inițiativa Senatului SUA, care doreşte să someze Rusia pentru stingerea conflictului din Transnistria? Conflictul din Transnistria poate fi închis? În ce condiţii? Cum afectează relaţiile Ucrainei cu Republica Moldova şi România? Ce perspective sunt în relaţiile cu Turcia?

Oleksandr BANKOV: Nu degeaba aţi menţionat trei probleme în acelaşi rând. Toate au apărut prin implicarea agresivă directă a Rusiei. Şi nu sunt rezolvate tot fiindcă sunt alimentate mai departe de către Rusia.

Când această implicare a Rusiei se va termina, se vor găsi şi posibilităţile reglementării acestor conflicte.

V.S.: Excelenţă,

O altă problemă care are efecte asupra securităţii Ucrainei o reprezintă tendinţele secesioniste ale Crimeei, Donețk – Lugansk şi Transcarpatia. Cum va evolua situaţia şi ce strategii veţi promova, având în vedere presiunile unor state cum sunt Turcia, Rusia şi Germania? Ce ne puteţi spune despre comportamentul Ungariei?

Oleksandr BANKOV: Realitatea dovedită şi recunoscută de toată lumea civilizată, inclusiv de România, şi confirmată chiar şi prin documente oficiale de mai multe organisme internaţionale, constă în faptul că Rusia, încălcând drastic şi grosolan dreptul internaţional, a ocupat o parte a teritoriului suveran al Ucrainei. Crimeea ca, de altfel, şi celelalte raioane din estul ţării – din Doneţk şi Lugansk -, reprezintă teritorii suverane ale Ucrainei temporar ocupate prin agresiune militară de către Federaţia Rusă. Şi aici unica soluţie este respectarea de către Moscova a dreptului internaţional, precum şi a acordurilor de la Minsk care susţin explicit integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei în cadul frontierei sale recunoscute la nivel internaţional.

În ceea ce priveşte menţiunea dumneavoastră cu privire la unele presiuni, accentuez faptul că, în etapa actuală, Ucraina este supusă unei singure presiuni agresive din partea Federaţiei Ruse – fapt dovedit şi condamnat de toată comunitatea internaţională, precum şi de toate organismele internaţionale la cel mai înalt nivel. O dovadă în acest sens o reprezintă şi sancţiunile internaţionale împotriva Moscovei.

Cât despre întrebarea dumneavoastră cu privire la regiunea Transcarpatica din Ucrainei, acolo nu există mişcări şi manifestări secesioniste şi nu înţeleg de ce aţi plasat-o în contextul regiunilor ocupate prin agresiune militară directă de către Federaţia Rusă.

Ungaria este un stat vecin al Ucrainei şi un partener important pentru noi. Avem unele discuţii, dar care ţin strict de relaţiile noastre bilaterale şi care, în convingerea mea profundă, vor fi soluţionate printr-un dialog politic civilizat şi democratic.

V.S.: Excelenţa Voastră,

În activităţile pe care le-am desfăşurat la Cernăuţi, în cadrul Universităţii Yurii Fedkovici, am cunoscut cetăţeni ucraineni de etnii diferite: ucraineană, rusă, poloneză, română, israeliană, germană, austriacă, care trăiesc în pace şi armonie. De fapt, această „Unitate prin Diversitate” este specifică regiunii Cernăuţi. De aceea, românii se întreabă, pe bună dreptate, ce se întâmplă la şcolile româneşti din regiunea Cernăuţi, în condiţiile în care există tot felul de manifestări asimetrice. Am participat la conferinţa de presă pe care aţi susţinut-o şi vă rog să transmiteţi şi cititorilor Revistei GeoPolitica constatările organelor de anchetă privind aceste provocări şi incidente!

Oleksandr BANKOV: Ucraina este extrem de indignată de acţiunile serviciilor speciale ale statului-agresor Federaţia Rusă care au planificat realizarea unui şir de acte de terorism şi provocări în unele regiuni ale Ucrainei compact populate de cetăţeni ucraineni – reprezentanţi ai minorităţilor naţionale.

După cum am menţionat la conferinţa de presă amintită de Dumneavoastră, Serviciul de Securitate al Ucrainei, datorită acţiunilor bine coordonate, a prevenit intenţiile unor persoane asociate serviciilor speciale ruseşti de a incendia două şcoli cu predare în limba română din Regiunea Cernăuţi (Ucraina) ce ar fi putut traumatiza şi lua viaţa mai multor copii. Ucraina condamnă cinismul şi antiumanismul regimului de la Kremlin care, fără a se ascunde, întreprinde acţiuni de terorism chiar şi împotriva unor copii.

Faptul menţionat, pe lângă incendierea sediului oficial al Uniunii Culturale Maghiare din Transcarpatia şi distrugerea monumentului din Gut Peneaţki, reprezintă încă o dovadă a acţiunilor serviciilor speciale ale Federaţiei Ruse, având ca scop dezbinarea societăţii ucrainene, provocarea şi incitarea ostilităţii interetnice şi, în consecinţă, destabilizarea situaţiei din Ucraina, precum şi discreditarea Statului Ucrainean în faţa comunităţii internaţionale.

Ucraina acordă o atenţie deosebită ocrotirii drepturilor şi asigurării intereselor reprezen-tanţilor tuturor minorităţilor naţionale de pe teritoriul Statului Ucrainean, acordându-le, în acelaşi timp, toate condiţiile necesare pentru dezvoltarea identităţii şi spiritualităţii în conformitate cu standardele europene.

Încercările Federaţiei Ruse de a dezbina şi de a provoca un conflict interetnic sunt zadarnice şi niciodată nu vor avea succes. Este important de menţionat faptul că activizarea de către Rusia a acţiunilor de tip terorist pe teritoriul Ucrainei, în special în regiunile compact populate de minorităţi naţionale reprezintă o nouă etapă a războiului hibrid împotriva poporului ucrainean, precum şi o ameninţare pentru întregul continent european.

V.S.: Domnule Ambasador,

Indiscutabil, translatarea Bucovinei şi Basarabiei între România, Republica Moldova şi Ucraina, a Trancarpatiei între Ucraina şi Ungaria, zona de vest dintre Polonia şi Ucraina de către defuncta URSS a avut efecte imprevizibile în mentalul colectiv. Manipulările dinspre Moscova sunt susţinute de anumiţi simpatizanţi filoruşi, care contracarează iniţiativele euratlantice. În acest context complex, misiunea Ucrainei este una dificilă. Care sunt strategiile de cooperare interetnică şi interconfesională promovate de către Kiev – în condiţiile în care există un dialog permanent Bucureşti – Kiev? Aveţi în vedere dezvoltarea altor formate de dialog şi cooperare cu România şi Republica Moldova? Cum va fi materializat dialogul cu Ungaria şi Polonia? Care sunt relaţiile cu organizaţiile ucrainene din România? Vă adresez această întrebare în contextul în care rutenii se consideră rusini şi s-au „orientat” către Moscova.

Oleksandr BANKOV: În Ucraina nu există probleme interne cu caracter antagonic de cooperare interetnică şi interconfesională. Sigur, Moscova ar face mult ca astfel de probleme să existe. Şi, cum aţi menţionat, privind rusinii, fac aceasta. Dar şi noi ne stăruim sa minimalizăm la maximum această influenţă.

Şi dacă astfel de probleme apar la nivel bilateral, noi suntem convinşi că ele trebuie rezolvate numai printr-un dialog. Astfel de dialog există între Kiev şi Bucureşti. El este destul de complet şi eficient, şi cred că nu este necesar de căutat alte formate. Cu un singur lucru ar trebui «îmbogăţit» mai mult acest dialog: cu elementul colaborării mai active a instituţiilor legislative.

În acelaşi mod ne stăruim să dialogăm cu Republica Moldova, Ungaria şi Polonia.

V.S.: Excelenţă,

Relaţiile cu statele vecine sunt un pas important pentru securitatea şi stabilitatea regională. La conferinţa de presă aţi afirmat că războiul hibrid este exportat de Rusia către frontiera de vest a Ucrainei. Cum vor fi afectate România, Rep. Moldova, Ungaria şi Polonia? Aveţi strategii comune de contracarare şi de securizare a frontierelor comune? Aveţi planuri de colaborare la nivel de Intelligence şi CyberSecurity?

Oleksandr BANKOV: Stoparea agresiunii şi acţiunilor de teroare promovate de Moscova în regiune este scopul cheie al tuturor ţărilor-membre şi partenere ale Uniunii Europene, precum şi al instituţiilor internaţionale abilitate cu grad înalt de influenţă.

Ucraina va întreprinde toate măsurile posibile pentru a informa comunitatea internaţio-nală cu privire la actele de subversiune ale Rusiei, precum şi necesare tragerii la răspundere a celor vinovaţi.

În acelaşi timp vom coopera cu toţi partenerii din regiune şi factorii internaţionali, în vederea elaborării şi realizării unor paşi eficienţi de combatere a expansiunii brutale şi agresive a Moscovei.

V.S.: Excelenţă,

Ce alte componente ale războiului hibrid se manifestă asupra Ucrainei? Sunt ONG-uri finanţate de Moscova? Pentru contracararea acestora aţi avut sau aveţi o colaborare cu UE şi NATO? Cum s-au materializat eventualele colaborări?

Oleksandr BANKOV: Deja se ştie bine că Rusia de mult timp avea intenţii să atragă complet Ucraina în cercul său de influenţă. De aceea a început războiul hibrid împotriva Ucrainei din anii 2000.

Revoluţia «portocalie» din 2004 a arătat ferm că poporul ucrainean, în majoritatea sa, optează pentru o cale europeană şi nord-atlantică.

Anume, atunci Rusia a intensificat cu mult războiul hibrid contra Ucrainei.

Elementele principale:

–  propaganda prin mass-media ruse şi pro-ruse a succeselor Rusiei, a aşa-numitelor «valori de spirit rusesc», critica permanentă a situaţiei în Ucraina şi a organelor de stat ale Ucrainei.

–  înfiinţarea ONG-urilor pro-ruse, finanţate chiar şi ilegal de către Rusia, în care erau infiltraţi agenţi ruşi cu scopul destabilizării situaţiei în Ucraina (ceea ce pe deplin s-a confirmat în timpul anexării ilegale a Crimeei şi înfocării situaţiei în Donbas).

–  plasarea neadevărului / minciunii la nivel statal, ca în cazul anexării Crimeei, când însuşi Putin afirma că «omuleţii verzi» nu sunt militari ruşi.

–  comiterea crimelor antiumane, care sunt prezentate de Rusia ca crime săvârşite de către Ucraina, cum este în cazul doborârii avionului rutei MH-17.

–  organizarea, săvârşirea sau pregătirea actelor de terorism cu scopul destabilizării situaţiei la nivel regional, ca în cazul celor două şcoli din regiunea Cernăuţi.

–  infiltrarea agenturii ruse în structurile statale, forţele armate, serviciile secrete, în mass-media Ucrainei.

–  războiul cibernetic.

–  în sfârşit, folosirea în direct a forţelor armate, ca în cazul anexării ilegale a Crimeei şi a acţiunilor militare în Donbas.

Bineînţeles, UE şi NATO cunosc foarte bine aceste elemente ale războiului hibrid, declanşat de către Rusia împotriva Ucrainei şi le condamnă cu fermitate.

V.S.: Excelenţă,

Un gând pentru cititorii Revistei GeoPolitica!

Oleksandr BANKOV: Un cer senin de pace, un lan bogat de grâu auriu, bunăstare, prosperitate şi multă sănătate.

Vasile SIMILEANU: Domnule Ambasador,

Vă mulţumim mult!

Vom fi alături de Dumneavoastră şi vă vom susţine în demersurile Domniei Voastre!

Vă dorim mult succes în realizarea obiectivelor propuse!

Interviu realizat de Vasile SIMILEANU