Interviu cu Excelenţa Domnul Sa Nikoloz NIKOLOZISHVILI
Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Georgiei în România

Vasile SIMILEANU: Domnule Ambasador,
Am avut şansa să vizitez o parte din Georgia, atât cât o poţi percepe într-o vizită de câteva zile, în care am observat multiple aspecte legate de regiunea Caucazului,dar şi de importanţa strategică a Georgiei în acest areal. Iată că relaţionarea cu Domnia Voastră la Bucureşti s-a materializat în realizarea acestui interviu! Consideraţi utile astfel de iniţiative ale societăţii civile? Sunt necesare pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale?

Nikoloz NIKOLOZISHVILI: Mulţumesc. În lumea modernă astfel de iniţiative ale societăţii civile, cooperarea grupurilor sociale, prietenia dintre persoane, dorinţa de cunoaştere şi îmbogăţire spirituală determină relaţiile dintre statele democratice. Aceasta este baza pe care s-a construit Uniunea Europeana, către care tinde şi ţara noastră.

Statele democratice îşi construiesc politica externă ţinând cont de interesele cetăţenilor, adică a oamenilor obişnuiţi. Prin urmare, întotdeauna suntem foarte fericiţi când societatea unui stat prietenos, cum este România cu siguranţă pentru Georgia, manifestă interes pentru ţara noastră şi pentru partea noastră din lume, când numărul turiştilor este în creştere, legăturile de afaceri şi cooperare atrag noi şi noi sfere, devenind trainice, putem afirma că este un fundament de prietenie indestructibil dintre Georgia şi România.

V.S.: Excelenţă,
România a demonstrat că este un actor geopolitic, geostrategic şi economic regional de impact. Ce puteţi să ne spuneţi, în contextul celor afirmate mai sus, despre relaţiile româno-georgiene şi de proiectele comune regionale?

Nikoloz NIKOLOZISHVILI: România este un membru foarte important, respectat al Uniunii Europene şi în mod tradiţional joacă un rol de neînlocuit în construirea „politicii estice a UE”. Fără participarea activă şi susţinerea României, programul „Parteneriatul Estic”, pe care ne punem mari speranţe, nu şi-ar fi putut atinge obiectivele. România contribuie activ la dezvoltarea multor procese fructuoase care influenţează viaţa a milioane de oameni. Inclusiv cele legate de Cooperarea Economică la Marea Neagră.

Relaţiile Georgiei cu unitatea de credinţă a României au durat secole.

Cea mai mare figură, care a reprezentat unitatea destinelor popoarelor noastre este, desigur, Antim Ivireanul. El a creat un „pod spiritual” indestructibil între Georgia şi România. O piatră de hotar importantă în relaţiile interstatale este evenimentul de la începutul secolului al XVIII-lea, când luminătorul georgian, regele Kartli Vakhtang VI, a stabilit o relaţie strânsă cu Domnitorul Ţării Româneşti, Constantin Brâncoveanu.

În ţara noastră contribuţia lui Constantin Brâncoveanu la construirea primei tipografii georgiene este foarte apreciată. Acest fapt remarcabil confirmă că relaţiile noastre, deja la acel moment, aveau un caracter interstatal. În baza acestui fapt, în anul 2019 vom sărbători cea de-a 300-a aniversare a legăturilor dintre statele georgian şi român.

Remarcabilul poet georgian, Besik Gabashvili este înmormântat în România – în oraşul Iaşi. Prin voinţa destinului istoric, mormântul lui nu este de găsit, dar piatra de mormânt se păstrează în Muzeul din Iaşi.

În anul 1919, „Republica Democrată Georgiană” a înfiinţat o misiune diplomatică în România sub conducerea lui Sosipatre Asatiani. România a fost una dintre ţările europene care a recunoscut Independenţa Republicii Democratice Georgia înainte de ocuparea sa de către Rusia Sovietică. România a fost una dintre primele ţări care a recunoscut independenţa ţării noastre, în decembrie 1991. Anul acesta sărbătorim aniversarea a 100 de ani de stat modern georgian şi de stat modern român.

Legăturile popoarelor noastre nu au încetat nici măcar în epoca totalitarismului comunist la nivelul personalităţilor de cultură, al scriitorilor, poeţilor, cineaştilor, arhitecţilor şi sportivilor. Avem valori comune care ne ajută să privim împreună spre viitorul nostru european.

V.S.: Domnule Ambasador,
După 1990 se vorbeşte foarte mult, în analiza internaţională, de instabilitatea regională pe care o reprezintă conflictele îngheţate. Ce ne puteţi spune despre Osetia de Sud şi Abhazia? Care ar fi strategiile de închidere a acestor conflicte? Putem vorbi de reconciliere şi recon–strucţie? Cum preconizaţi dezvoltarea relaţiilor cu Rusia, în contextul celor două conflicte îngheţate pentru Georgia: Abhazia şi Osetia?

Nikoloz NIKOLOZISHVILI: Conflictele din Abhazia şi Osetia de Sud au fost inspirate şi provocate de forţele imperiale ruse pentru a împiedica dezvoltarea liberă a Georgiei şi a poporului său multietnic. Războiul hibrid din partea noastră a lumii a început de la sfârşitul anilor ’80 ai secolului trecut. Încă de atunci, s-au folosit „tehnologii” despre care vorbeşte astăzi întreaga lume.

În anul 2008, Federaţia Rusă a ocupat în totalitate cele două regiuni autonome din Georgia, au amplasat acolo baze militare, încălcând toate normele internaţionale, reguli şi obligaţiile lor proprii.

Singura strategie pentru o soluţionare paşnică este implicarea activă a comunităţii internaţionale şi respectarea de către Rusia a normele elementare elaborate de către comunitatea naţiunilor după cel de-al Doilea Război Mondial şi distrugerea „Zidului Berlinului”. Sunt convins că în acest caz, popoarele georgiene, abhaze şi osetine vor găsi o formulă pentru coexistenţă paşnică şi dezvoltare comună. Din păcate, vedem nu numai pe exemplul Georgiei, ci şi al Republicii Moldova şi Ucrainei, că forţele distructive încă încearcă să împiedice dezvoltarea şi stabilirea păcii durabile şi echitabile.

V.S.: Excelenţă,
Georgia a demonstrat că este un partener credibil în relaţiile cu terţe state, dar şi cu UE şi NATO. Vă rugăm să detaliaţi principalele direcţii de dezvoltare, în care România ar putea să se impună în relaţiile cu Georgia?

Nikoloz NIKOLOZISHVILI: Relaţiile dintre Georgia şi România se dezvoltă cu succes atât în plan bilateral, cât şi în cadrul organizaţiilor internaţionale. Este foarte important şi semnificativ pentru noi că România sprijină dorinţa Georgiei de integrare în NATO şi în UE. România ne-a ajutat să realizăm un succes istoric – regimul fără vize cu UE; România a participat la elaborarea „Pachetului Esenţial de Cooperare Consolidată dintre NATO şi Georgia”. Aşteptăm cu nerăbdare să continuăm aceste tendinţe şi, la rândul nostru, sprijinim pe deplin poziţia României privind soluţionarea paşnică a conflictului provocat din Transnistria, precum şi dezvoltarea relaţiilor de afaceri româneşti, nu numai cu Georgia, dar, de asemenea, şi cu toate cele trei ţări din Caucazul de Sud, al cărui centru geografic este Georgia.

Ţările noastre depun eforturi pentru a stabili un „pod maritim” solid între porturile Poti / Batumi şi Constanţa. Acesta va permite ieşirea la pieţele Asiei Centrale pe cel mai scurt traseu şi, de asemenea, va permite exportul mărfurilor către Europa utilizând capacităţile de transport din România.

V.S.: Domnule Ambasador,
Consideraţi că se impune o nouă strategie regională? Pe ce paliere ar trebui să se dezvolte? Îmi permit să vă solicit analiza în acest domeniu, având în vedere experienţa dumneavoastră şi cunoaşterea situaţiei geostrategice, politice şi militare din statele riverane Mării Negre!

Nikoloz NIKOLOZISHVILI: Statele de la Marea Neagră creează o singură regiune, care, desigur, are nevoie de o strategie comună – în primul rând pentru a asigura pacea şi securitatea regională.

Trei ţări din regiunea Mării Negre (Turcia, România, Bulgaria) sunt deja membre cu drepturi depline ale NATO, iar Ucraina şi Georgia cooperează activ cu Uniunea Militară Euro-Atlantică, mai mult decât atât Georgia este ţara aspirant la NATO. În regiune se desfăşoară numeroase exerciţii navale şi terestre comune. Aşa cum am spus deja, se construieşte un coridor de transport din Asia Centrală în Europa, iar „podul” Poti / Batumi – Constanţa devine una dintre bazele sale puternice.

România este pe bună dreptate considerată „poarta Caucazului şi a Asiei Centrale în Europa”, iar Georgia este „poarta de acces spre Europa”, incluzând România în bazinul caspic, cu resursele sale vaste.

Cooperarea economică la Marea Neagră se dezvoltă. Astfel, strategia de dezvoltare deja există. Este necesară doar o intensificare – o apropiere mai strânsă cu NATO şi UE, precum şi utilizarea pe deplin a posibilităţilor oferite de coridorul de transport din Caucazul de Sud. Inclusiv pentru asigurarea securităţii energetice a tuturor ţărilor din regiune.

V.S.: Excelenţă,
Evoluţiile internaţionale recente au determinat schimbări de paradigmă în politica internaţională. Ce efecte au asupra politicii externe a Georgiei şi cum se vor reflecta în relaţiile bilaterale româno-georgiene? Cum este perceput războiul hibrid rus în regiune? Există o asemănare privind conflictele îngheţate din Georgia şi noile conflicte îngheţate din Ucraina?

Nikoloz NIKOLOZISHVILI: Urmărim încercarea de a distruge paradigma relaţiilor internaţionale create după cel de-al Doilea Război Mondial şi „Acordul de la Helsinki”, rezultatul căruia a fost distrugerea ultimului imperiu totalitar şi crearea unor noi state independente pe baza voinţei libere a popoarelor. Din nefericire, forţele care încearcă să ne aducă înapoi în timp folosesc vechile metode de provocare a conflictelor, a agresiunii şi a ocupaţiei.

Faptul că agresiunea este deja pusă în aplicare nu numai cu ajutorul tancurilor, ci şi prin intermediul computerelor, nu schimbă esenţa politicii agresive.

Există un singur „model” de conflicte în Ucraina şi Georgia, unde forţele din afară iniţial provoacă excese şi apoi le folosesc pentru ocuparea şi confiscarea teritoriilor, stabilind regimuri marionete cu ajutorul cărora forţele imperiale încearcă să manipuleze statele independente – obiecte ale agresiunii lor.

Pentru a contracara această politică agresivă, este necesar să vorbim „cu aceeaşi voce” atunci când vine vorba de valorile şi regulile coexistenţei în lumea modernă. În acest caz, trecutul va eşua neapărat.

V.S.: Excelenţă,
Relaţiile româno-georgiene cunosc evoluţii pozitive. Un rol important îl au specialiştii: diplomaţi, analişti, oameni de afaceri. Discutăm de proiecte comune din diferite domenii, dar finalizarea unora întârzie sau, mai grav, nu mai sunt de „actualitate”. Ce puteţi să ne spuneţi despre activitatea Excelenţei Voastre, în aceste domenii? Există o dinamică sau „ne împotmolim” datorită necunoaşterii reciproce?

Nikoloz NIKOLOZISHVILI: Orice proiect pozitiv este valoros cu oportunităţile pe care le creează. Nu este posibil întotdeauna să foloseşti orice şansă şi oportunitate. Motivele întârzierilor pot fi diverse. Inclusiv absolut obiective şi, în unele cazuri, subiective, când unele sau alte structuri de stat abia răspund provocărilor timpului şi necesităţii tot mai mari de cooperare în diverse domenii, inclusiv în domenii complet noi şi neaprobate.

Dar din moment ce am creat o „platformă” comună de cooperare, orice dificultăţi, cu timpul, vor fi depăşite.

Cu siguranţă te poţi poticni – important este să vezi în mod clar scopul trasat de strămoşii noştri şi să urmezi această cale.

V.S.: Domnule Ambasador,
Putem vorbi de o creştere a schimburilor economice? Ce domenii de activitate ar fi de interes pentru Georgia? Dar pentru România?

Nikoloz NIKOLOZISHVILI: Cooperarea economică dintre Georgia şi România se dezvoltă cu succes. Uneori şi cifrele indică amploarea şi energia pe care legăturile noastre le-au dobândit. De exemplu, exportul de bunuri georgiene în România în 2017 a crescut cu 200% faţă de 2016. Şi importul de bunuri româneşti în Georgia este mai mult de o treime. Conform datelor recente, România este unul dintre cei mai mari zece parteneri comerciali ai Georgiei.

Principalele domenii de cooperare sunt energia, transportul, agricultura şi turismul.

V.S.: Excelenţă,
Care sunt domeniile deficitare în relaţiile bilaterale cu România? Tot în acest registru, cu permisiunea Domniei Voastre, aş dori să faceţi o analiză a nivelului schimburilor culturale, religioase şi academice! Ce putem face pentru relansarea acestor relaţii?

Nikoloz NIKOLOZISHVILI: Importante sunt nu numai cifrele sau nivelurile atinse ci tendinţele. În toate domeniile enumerate de dumneavoastră se poate vedea o tendinţă de dezvoltare şi creştere. Cel mai important este că există nu puţine exemple de cooperare fructuoasă în domeniile cultural şi academic, precum şi în domeniul sportului. Conform canoanelor lor se dezvoltă şi relaţiile dintre bisericile ortodoxe din cele două ţări. Această dezvoltare ne va permite să realizăm un nivel mai ridicat de relaţii în viitorul apropiat.

V.S.: Excelenţă Voastră,
Ca de obicei, la final, aş dori să transmiteţi un mesaj pentru cititorii revistei GeoPolitica şi pentru cei pasionaţi de geopolitică, diplomaţie şi relaţii internaţionale!

Nikoloz NIKOLOZISHVILI: Dragi cititori ai revistei Geo Politică, doresc să trăiesc într-o Europă paşnică, prosperă şi unită, creată prin luptă, muncă şi creativitatea strămoşilor noştri.

Viitorul Europei, inclusiv al României şi al Georgiei, nu va fi umbrit de greutăţi sau încercări agresive, deoarece ideile de bunătate, umanitate şi coexistenţa paşnică a naţiunilor democratice au câştigat istoric, iar agresivitatea şi imperialismul nu vor putea întoarce roata istoriei.

Dar aceasta nu înseamnă că valorile libertăţii şi democraţiei nu au nevoie de protecţie, incluzând astfel de oameni profesionişti, competenţi şi interesaţi de „bunăvoinţă” precum cititorii voştri.

V.S.: Domnule Ambasador,
Vă mulţumim foarte mult pentru acordarea acestui interviu şi vă asigurăm de întregul nostru sprijin!

Vă dorim mult succes în îndeplinirea misiunii diplomatice în România!

Interviu realizat de Vasile SIMILEANU