Centrul Cultural Român Eudoxiu Hurmuzachi din Cernăuţi a găzduit a doua ediţie a Cafenelei GeoPolitice organizată de către Asociaţia de Geopolitică Ion Conea în format extins, în colaborare cu Centrul Regional de Cercetare şi Analiză a Riscurilor Transfrontaliere Suceava. Evenimentul a marcat începutul modulului II al ediţiei a XV-a a Şcolii Internaţionale de Vară GeoPolitica.

Invitaţii prof. dr. Vasile Simileanu, directorul revistei GeoPolitica şi ai prof. Roman Istrati, jurnalist, preşedintele Centrului Regional de Cercetare şi Analiză a Riscurilor Transfrontaliere Suceava, au fost Academicianul Vasile Tărâţeanu, Directorul Centrului Cultural Român Eudoxiu Hurmuzachi, Cernăuţi, dr. Liubov Melniciuk, director al Centrului de Studii Româneşti, şef al Departamentului Comunicaţii Internaţionale din cadrul Institutului pentru Democraţie şi Dezvoltare, Universitatea Naţională Yuriy Fedkovych, Cernăuţi, dr. Vitaliy Yurchuk, de la Centrul de Cercetare pentru Cooperare Internaţională şi Regională din Lvov, Ucraina. Au mai participat prof. dr. hab. Ludmila Roşca, Institutul de Relaţii Internaţionale din Republica Moldova, şi ES consulul Edmond Neagoe, de la Consulatul României la Cernăuţi, care a prezentat şi cuvântul de bun-venit din partea ES Doamna Consul General Eleonora Moldovan.

Au fost abordate probleme de geopolitică a Estului european în epoca actuală de transformări profunde, pentru a contura cadrul relaţiilor în cadrul trilateralei Ucraina – România – Republica Moldova. România, Republica Moldova şi Ucraina se află la o intersecţie de interese a marilor puteri, aşa cum a fost din Antichitate când imperiile s-au format sau s-au destrămat.

Vorbitorii s-au concentrat asupra modului de deschidere a relaţiilor geopolitice, de cunoaştere reciprocă şi generare a proiectelor comune, o dezvoltare normală de revenire la fundamente, după ocupaţia comunistă care a generat forme curioase ale mentalului colectiv, de pierdere a coeziunii, a identităţii, ură.

Statul român este un partener de colaborare care a parcurs cu succes calea integrării europene, integrare pe care Republica Moldova şi Ucraina au declarat-o obiectiv strategic al politicii externe. Moldova şi Ucraina au societăţi divizate şi clase politice divizate, proeuropeni şi proeuroasiatici, o mare tragedie, care a avut drept consecinţă anexarea Crimeei. Dezbaterile au încercat să determine tehnici, metode, mijloace de diminuare şi depăşire a acestei sfâşieri.

Dinamica relaţiilor bilaterale România – Ucraina întrece orice aşteptare. Din 2014, cu mişcările de pe Euromaidan, relaţiile dintre România şi Ucraina s-au întărit; aceste relaţii nu sunt agreate de Kremlin, sursele de informare ruse răspândind ştiri false, despre boli infecţioase a căror sursă ar fi România. Au existat atacuri cibernetice asupra Ucrainei, despre care nu se discută în Ucraina. România are specialişti şi oferă sprijin Ucrainei în acest domeniu.

În Republica Moldova situaţia social-politică este instabilă şi va afecta toată zona. Cu venirea la putere a Preşedintelui Dodon vectorul eurasiatic a căpătat un nou impuls, politica prorusă a acestuia fiind bine cunoscută. Ucraina ia măsuri de contracarare a acţiunilor ruseşti, precum introducerea paşaportului biometric, cu care Preşedintele Dodon nu este de acord, întrucât ar afecta turismul. Cetăţenii nu trebuie să se afle sub influenţa Federaţiei Ruse şi a Coloanei a Cincea.

Pacificatorii ruşi din Transnistria pot acţiona în vestul Ucrainei. Ucraina a adus mai multe forţe la graniţa cu regiunea Odesa şi cu Transnistria. Federaţia Rusă nu recunoaşte Transnistria ca stat independent şi suveran. Este important să nu fie transformat într-un conflict îngheţat conflictul din Doneţk – Lugansk.

Acţiunile Federaţiei Ruse în Republica Moldova şi Ucraina arată că şi în continuare Federaţia Rusă va investi foarte multe resurse financiare în destabilizarea acestei zone, întrucât nu se poate împăca cu faptul că aceste state sunt independente de 25 ani şi au propria lor politică internă şi externă.

Monica MUŢU^