Interviu cu Excelenţa Sa Domnul Pavel FILIP,

Prim-ministrul Republicii Moldova

Vasile SIMILEANU: Domnule Prim-ministru, Republica Moldova a demonstrat, de la recâştigarea independenţei, că doreşte să se impună, alături de România, ca actor geopolitic, geostrategic şi economic regional de impact, în relaţiile cu Occidentul şi NATO, dar şi cu Federaţia Rusă. Care sunt strategiile elaborate la Chişinău, în contextul negocierilor cu UE, NATO şi Federaţia Rusă? În ce stadiu ne aflăm în prezent?

Pavel FILIP: Republica Moldova militează pentru asigurarea păcii în regiune, prin soluţionarea tensiunilor şi prin respectarea opţiunilor sale strategice şi politice. Aşa cum am arătat de când am venit la guvernare în ianuarie 2016, proiectul nostru de ţară îl reprezintă accelerarea procesului de integrare europeană – vedem viitorul nostru în mod esenţial alături de partenerii europeni şi americani. Apropierea de Vest este garanţia prosperităţii şi dezvoltării Republicii Moldova. În contextul prevederilor constituţionale care se referă la statutul nostru neutru, vom coopera cu toate entităţile care sunt în măsură să contribuie la stabilitatea regională. De aceea este importantă cooperarea cu NATO şi deschiderea Oficiului de legătură de la Chişinău – toţi cei care îşi doresc pacea trebuie să lucreze împreună. În legătură cu Federaţia Rusă, vrem o relaţie bilaterală corectă, care să respecte opţiunile politice şi economice ale Republicii Moldova, integritatea şi suveranitatea ţării noastre.

V.S.: Excelenţă, Relaţiile diplomatice cu statele din regiune au evoluat în mod diferit. Ce ne puteţi spune despre relaţiile bilaterale cu România, Federaţia Rusă şi Ucraina?  Cum vor evolua proiectele cu aceste state? Aveţi un dialog în acest sens?

Pavel FILIP: Relaţiile bilaterale cu România şi Ucraina sunt excelente şi în consolidare. România reprezintă cel mai bun prieten şi susţinător al eforturilor noastre europene. În plus, prin granturi, împrumuturi şi investiţii concrete, România contribuie la schimbarea la faţă a Republicii Moldova. Le mulţumesc conducătorilor politici de la Bucureşti pentru atitudinea pozitivă şi pragmatică pe care o au în relaţia cu ţara noastră şi ne bazăm pe sprijinul lor în continuare.

Împărtăşim cu Ucraina nu doar o graniţă, ci şi ambiţia regăsită pentru integrare europeană şi stabilitate regională. Colaborăm din ce în ce mai strâns politic, economic şi militar, iar relaţiile cu Preşedintele Poroşenko şi Guvernul de la Kiev sunt foarte bune. Susţinem respectarea integrităţii teritoriale a Ucrainei şi dreptul său de a–şi decide singură viitorul. Relaţia cu Federaţia Rusă este încă marcată de neîncredere. Nu poate fi altfel cât timp trupe ruseşti sunt staţionate pe teritoriul ţării noastre în regiunea transnistreană sau cât oficialii noştri sunt şicanaţi pentru că vor să afle adevărul despre miliardele spălate în ultimii ani prin băncile moldoveneşti. Dacă Rusia ne va trata cu respect şi va accepta opţiunile noastre, atunci putem avansa în relaţia bilaterală. Sper ca partea rusă să tragă învăţămintele de rigoare din nota diplomatică pe care am transmis-o recent. 

V.S.: Dar cu Transnistria?

Pavel FILIP: Regiunea transnistreană continuă să fie o problemă, un conflict îngheţat pe care îl dorim cât mai rapid soluţionat. Am reluat anul trecut dialogul în formatul 5+2, dar progresele nu vin pe cât de repede ne-am dori. Este timpul unei evaluări profunde a acestui dosar, a formatului de negociere. Găsirea unei soluţii care să respecte integritatea teritorială a Republicii Moldova şi să ofere regiunii transnistrene un statut autonom în cadrul ţării noastre este o prioritate pentru Guvern. Aşa cum stau lucrurile astăzi, ceea ce se întâmplă în raioanele din stânga Nistrului are un potenţial destabilizator nu doar pentru Moldova, ci şi pentru întreaga regiune.

V.S.: Problema găgăuză este una deschisă. Cum vor evolua relaţiile cu această regiune autonomă? Cum vedeţi implicarea Turciei şi Bulgariei în regiune? Acceptaţi strategia rusă de federalizare a Republicii Moldova? În ce context?

Pavel FILIP: Nu aş vorbi despre problema găgăuză, ci despre învăţămintele experienţei pozitive pe care autonomia a adus-o în acest caz. Atunci când cetăţenii sunt implicaţi în procesul decizional, atunci când li se oferă oportunitatea de a–şi asuma ownership-ul deciziilor luate, aspectele mai controversate pot fi depăşite. Vom continua să lucrăm împreună cu autorităţile din Găgăuzia pentru a garanta creşterea calităţii vieţii în regiune şi prezervarea integrităţii Republicii Moldova. Acolo unde există raţiune este loc de înţelegere. Cooperăm foarte bine cu partenerii regionali, suntem foarte atenţi la a oferi minorităţilor etnice sau lingvistice cadrul în care să–şi poată pună în valoare moştenirea culturală, ’63hiar recent am discutat cu premierul Turciei care s-a aflat într-o foarte reuşită vizită în Republica Moldova.

Nu acceptăm planuri impuse de alţii şi care să nu ţină cont de opţiunea Republicii Moldova şi de integritatea sa teritorială. Soluţiile importate sau impuse sunt soluţii falimentare. Este un principiu pe care căutăm să îl facem înţeles în dialogul bilateral cu Rusia.

V.S.: Cum preconizaţi dezvoltarea relaţiilor cu Uniunea Vamală Eurasiatică? Este o variantă de integrare economică sau veţi continua negocierile de aderare la UE?

Pavel FILIP: Resping abordările neserioase şi de imagine ale Preşedintelui Dodon. Gestul său este unul simbolic şi va rămâne aşa, pentru că Parlamentul nu va merge mai departe cu această chestiune. Încurajăm şi lucrăm la dezvoltarea unor relaţii economice şi comerciale cât mai solide cu ţările din Estul Europei şi din Asia Centrală. În acelaşi timp, suntem 100% hotărâţi să mergem până la capăt cu aderarea la UE, singura soluţie pe termen scurt, mediu şi lung pentru creşterea nivelului de trai în Moldova. La acest moment, Uniunea Vamală Eurasiatică este mai degrabă un proiect geopolitic gândit în opoziţie cu UE; nu putem fi părtaşi la astfel de jocuri. 

V.S.: Excelenţă, relaţiile româno-moldovene au fost privilegiate. Discutăm de proiecte comune energetice şi economice. Care este stadiul acestora? Cum vor evolua pe termen mediu şi lung? Ştim cu toţii că unele declaraţii de la Chişinău sunt promoldoveniste şi antiromâne. Cum comentaţi aceste aspecte?

Pavel FILIP: Relaţiile sunt excelente şi există foarte multă înţelepciune la nivelul decidenţilor politici din ambele ţări. Aşa cum spuneam recent într–o intervenţie în presa din România, scopul este să mergem împreună către Europa. Parteneriatul strategic bilateral produce nu doar progrese politice, ci şi economice, sociale sau energetice. Aş putea vorbi aici de microbuzele şcolare, de renovarea grădiniţelor, de implementarea sistemului 112, de dezvoltarea infrastructurii rurale, de granturi şi împrumuturi, de susţinerea de la Bruxelles – toate acestea construiesc profilul unei relaţii bilaterale consolidate.

În plan energetic, căutăm integrarea la piaţa europeană de energie, atât în domeniul gazelor naturale, cât şi al energiei electrice. Proiectul gazoductului, finanţat din fonduri europene, este una din priorităţile mandatului meu şi îl vom finaliza până la sfârşitul anului viitor. Cetăţenii Republicii Moldova sunt conştienţi de importanţa relaţiei cu României şi nu le vor da puterea celor care vor să o pună în pericol.

V.S.: Domnule Prim-ministru, După 1989 se vorbeşte mult, în analiza internaţională, despre instabilitatea regională pe care o reprezintă conflictele îngheţate. Care sunt strategiile Republicii Moldova vis-a-vis de Transnistria? Care ar fi strategiile de „stingere” a acestui conflict? Aveţi în vedere realizarea unui format internaţional din care să facă parte Republica Moldova, Ucraina şi Federaţia Rusă – ca părţi implicate în conflict – mediate de către state membre ONU sau ale Consiliului de Securitate?

Pavel FILIP: Există în acest moment formatul 5+2, dar rezultatele sunt foarte modeste. Aşa cum ne–a demonstrat şi ce se întâmplă în estul Ucrainei, cred că este important să existe în Vest o conştientizare că extinderea şi permanentizarea acestor conflicte îngheţate

fac rău păcii în Europa. A venit momentul de a regândi felul în care ne raportăm la conflictele îngheţate, iar mai multă presiune internaţională este necesară pentru a le soluţiona. Altfel, aceste zone devin surse majore de trafic de persoane, de armament şi de droguri, de evaziune fiscală, de spălare de bani sau chiar safe havens pentru terorişti şi fundamentalişti. Vrem o rezolvare cât mai rapidă a conflictului transnistrean şi o soluţie în acord cu dreptul internaţional; îi invităm pe partenerii noştri vestici să susţină o abordare accelerată şi eficientă de a depăşi blocajele ultimelor decenii.

V.S.: Excelenţă, Republica Moldova a demonstrat că este un partener credibil în relaţiile cu terţe state, dar şi cu unele organizaţii internaţionale. Vă rugăm să detaliaţi principalele direcţii de dezvoltare. Care sunt strategiile de păstrare a neutralităţii Republicii Moldova? Cum se manifestă această neutralitate, despre care se vorbeşte, dar se cunoaşte foarte puţin?

Pavel FILIP: Neutralitatea este un principiu constituţional, ceea ce înseamnă că Moldova nu va căuta să devină membru NATO, de exemplu. Cu toate acestea, vom colabora cu NATO şi cu ţările membre pentru a asigura securitatea la Marea Neagră şi la gurile Dunării. Problema noastră majoră este cu cei care nu respectă neutralitatea Republicii Moldova şi au aprox. 2.000 militari şi 20.000 tone de armament pe teritoriul ţării noastre.

V.S.: Domnule Prim-ministru, consideraţi că se impune o nouă strategie regională? Pe ce paliere ar trebui să se dezvolte? Care este rolul României? Dar al UE? NATO poate să se implice în acest format?

Pavel FILIP: Toate elementele despre care am vorbit până acum contribuie la conturarea unei noi abordări la nivel regional. Nucleul acestei abordări trebuie să fie clădit în jurul unor principii precum respectarea dreptului internaţional, depăşirea surselor de conflict, privilegierea păcii şi stabilităţii regionale. Odată împărtăşite şi puse în aplicare aceste principii de către toţi actorii importanţi, se poate merge mai departe în asigurarea unui nou echilibru în zona extinsă a Mării Negre. Cred că România, UE şi NATO au un rol fundamental de jucat, pentru că au capacitatea de a încuraja un dialog mai structurat şi mai pragmatic.

V.S.: Excelenţă, evoluţiile internaţionale recente au determinat schimbări de paradigmă în politica internaţională. Aţi susţinut şi susţineţi calea euroatlantică. Ce efecte au aceste poziţii asupra politicii externe a Republicii Moldova? Cum va contracara opoziţia aceste iniţiative?

Pavel FILIP: Efectele se văd în plan politic şi economic. Relaţia noastră cu Vestul nu a fost niciodată mai bună de la declararea independenţei în 1991. Suntem de anul trecut stat oficial asociat la UE, avem un plan de reforme pentru următorii ani, suntem într-un acord cu FMI care produce reforme consistente. Aproximativ 65% din exporturile noastre merg către UE, nu mai avem nevoie de vize. În plus, creşterea economică a fost de peste 4%, iar prognoza este asemănătoare pentru 2017. Reformele produc rezultate, veniturile cresc, iar cetăţenii văd ce înseamnă o politică europeană făcută cu cap şi cu accent pe acţiune, nu doar pe angajamente niciodată duse la îndeplinire. Nu există în acest moment un proiect alternativ la integrarea europeană: cei care se opun Moldovei în UE vor rămânerea noastră într–o zonă gri şi stagnarea; vor o Moldovă în genunchi, la mâna altora, nu pe picioarele ei. Eu nu pot fi de acord cu aşa ceva şi voi face tot ce îmi stă în putinţă pentru a aduce ţara mai aproape de UE şi de SUA.

V.S.: Domnule Prim-ministru, Pe linia relaţiilor resurselor energetice ponto–caspice, Republica Moldova va trebui să se impună cu strategii viabile privind latura energetică, dar şi contribuţii în ceea ce priveşte formatul OCEMIN. Ce alte proiecte mai aveţi în vedere a fi dezvoltate în relaţiile cu UE, statele din Caucaz şi, bineînţeles, România?

Pavel FILIP: Moldova a suferit mult politic şi economic din cauza dependenţei energetice. Aşa cum bine ştim, în lumea de astăzi, energia poate fi folosită ca o armă. De aceea este important să ne diversificăm sursele de energie şi să vedem cum ne putem alinia la revoluţia în plan energetic care se desfăşoară sub ochii noştri. Racordarea la sistemul energetic european este cheie, iar relaţia cu România şi UE ne va ajuta să ne atingem obiectivul. Va fi o dovadă atât simbolică, dar şi foarte concretă a ceea ce înseamnă integrarea în Europa: diversificare, competiţie, preţuri mai mici pentru consumatorii finali.

V.S.: Excelenţă, care sunt domeniile deficitare în relaţiile bilaterale cu România? În acest context aş afirma că, în urmă cu câţiva ani, aveam mulţi studenţi din Republica Moldova – care acum sunt persoane de impact în viaţa statului dumneavoastră. Cum priviţi statutul acestora? Dar al celor care au studiat şi studiază la Moscova? Putem vorbi de o divizare a populaţiei, între Est şi Vest? Care ar fi modalităţile de mediere şi de generare a unei platforme naţionale de relansare a Republicii Moldova?

Pavel FILIP: Studenţii care studiază în străinătate sunt o resursă pentru Republica Moldova. Expertiza lor poate ajuta ţara noastră să treacă în etapa următoare, atât timp cât avem soluţii pentru brain drain. O strategie naţională de brain regain este esenţială: trebuie să vedem cum putem să îi convingem pe aceşti tineri ca, după ce îşi finalizează studiile sau dobândesc experienţă profesională în străinătate, să revină acasă şi să–şi facă un viitor aici. Refuz să privesc problematica din perspectiva unei falii Est-Vest: cel mai important este ca expertiza să fie valorificată şi integrată în proiectul nostru naţional.

Cu o Moldovă care creşte, care respiră dezvoltare şi viitor, vechile linii de conflict vor deveni anacronice; trebuie doar să facem loc pentru tinerii noştri bine şcoliţi.

V.S.: Excelenţă, tot în acest registru, aveam – cândva – foarte multe schimburi culturale. Ce putem face pentru relansarea acestor relaţii? Putem vorbi de proiecte comune sau de orientări noi, care exclud România din ecuaţia prezentă? Care este orientarea euratlantică a Republicii Moldova?

Pavel FILIP: Cooperarea culturală este una din pietrele de temelie ale relaţiei bilaterale. Ne leagă o limbă, o cultură, ‘6F istorie şi o aspiraţie comună pentru libertate şi prosperitate. România investeşte în educaţia şi cultura din Republica Moldova, atât prin sistemul de burse, cât şi prin renovarea unor aşezăminte culturale. Aveţi dreptate, totuşi, cultura trebuie să ocupe un loc mai central în schimburile bilaterale.

V.S.: Domnule Prim-ministru, Istoria comună mai are un rol primordial în relaţiile bilaterale? Putem vorbi de un statut „special” în relaţiile bilaterale sau de o diminuare acestora? Este vorba de un impas real sau unul indus în relaţiile bilaterale?

Pavel FILIP: Istoria este de partea noastră, iar sângele apă nu se face. România şi Moldova au un viitor strălucit împreună, în Uniunea Europeană. Parteneriatul strategic şi cooperarea constantă în toate domeniile şi la toate nivelurile garantează că avem tot dreptul să privim cu optimism viitorul. Podul de valori şi de istorie dintre România şi Republica Moldova nu poate fi niciodată dărâmat.

V.S.: Excelenţă, Care este nivelul de trai al populaţiei şi cum se poate îmbunătăţi? Ce strategii aveţi în vedere să le promovaţi? Există şanse reale de implicare a UE în Republica Moldova? 

Pavel FILIP: Facem ce trebuie şi ne ţinem de cuvânt. Suntem responsabili şi ducem până la capăt reformele convenite cu UE şi cu FMI. Ne asigurăm că resursele sunt distribuite echitabil şi că nimeni nu este lăsat în urmă. Creşterea economică trebuie în primul rând să ajungă la cei care se descurcă mai greu. Vrem un stat funcţional şi eficient, care răspunde aşteptărilor cetăţenilor din secolul XXI. Implicarea UE în Republica Moldova este o realitate, iar la fel de reală este creşterea anuală de peste 4% de anul trecut. La tot pasul există semnul apropierii de UE. Tot mai mulţi investitori străini se îndreaptă spre ţara noastră. Ştim că mai sunt multe de făcut, că există suficienţi cetăţeni al căror nivel de trai nu este la standard european. Dar Moldova este în direcţia corectă şi merge repede înainte.

V.S.: Domnule Prim-ministru, Vă rugăm să adresaţi câteva cuvinte cititorilor revistei noastre.

Pavel FILIP: Moldova este o ţară stabilă, cu o guvernare echilibrată şi eficientă, care este pregătită să treacă la nivelul următor de dezvoltare. Viitorul nostru este legat de proiectul european şi de expertiza şi resursele pe care apartenenţa la acest spaţiu civilizaţional şi de valori le aduc. Alături de România, putem contribui la o regiune mai sigură şi mai prosperă.

Cele mai bune gânduri tuturor celor care, prin interesul şi cunoştinţele lor, contribuie la consolidarea valorilor democraţiei, drepturilor omului, statului de drept şi păcii.

Interviu realizat de Vasile SIMILEANU