Interviu cu Excelenţa Sa Domnul Cristian Leon ŢURCANU,

Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al României în Ucraina

Vasile SIMILEANU: Excelenţă, Relaţiile diplomatice dintre România şi Ucraina au aniversat în acest an 25 de ani. Cum percepeţi, acum, de la Kiev relaţiile bilaterale? Care sunt principalele proiecte comune?

 Cristian Leon ŢURCANU: România a fost printre primele ţări care au recunoscut Ucraina ca stat independent. Relaţiile diplomatice au fost stabilite la 2 februarie 1992 şi au fost urmate de deschiderea Ambasadei României la Kiev. În aprilie 1995 a fost deschis Consulatul General al României la Odesa, în luna mai 1999 – Consulatul General al României la Cernăuţi, iar anul trecut a fost deschis Consulatul de la Solotvino (regiunea Transcarpatia). La 2 iunie 1997 a fost semnat, la Constanţa, Tratatul cu privire la relaţiile de bună vecinătate şi cooperare între România şi Ucraina, care reprezintă documentul de bază al raporturilor dintre cele două ţări.

De-a lungul acestor ani România şi Ucraina au instituit mecanisme de dialog care acoperă o gamă extinsă de domenii, inclusiv aspectele considerate mai sensibile în relaţia bilaterală. Ucraina este vecin direct al României, de o parte şi de alta a frontierei existând comunităţi istorice de etnici români şi ucraineni. Împărtăşim valori europene comune, precum şi interesul ferm pentru securitate, stabilitate şi prosperitate în regiunea unde se află ţările noastre. Acestea sunt premisele care stau la baza eforturilor noastre comune de intensificare şi aprofundare a cooperării dintre Bucureşti şi Kiev.

În anii de după Revoluţia Demnităţii de la Kiev, când poporul ucrainean s–a pronunţat ferm pentru parcursul european al ţării, a continuat intensificarea pe toate palierele a dialogului bilateral între România şi Ucraina, aspect ce conferă o dinamică deosebit de bună cooperării în domenii multiple. Susţinerea fermă a independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei de către România, precum şi asistenţa umanitară şi tehnică acordată de Bucureşti sunt repere centrale ale relaţiei de azi dintre ţările noastre.

România manifestă un interes deosebit pentru eficientizarea cadrului instituţional în care se desfăşoară dialogul bilateral. Însă dincolo de codificările unor tratate, acorduri şi înţelegeri politico–juridice, relaţiile dintre România şi Ucraina se bazează pe voinţă politică.

Apartenenţa României la Uniunea Europeană conferă acestei relaţii un potenţial generos, atât în planul cooperării bilaterale, cât şi în promovarea aspiraţiilor europene ale Ucrainei.

Cadrul excelent al dialogului la cel mai înalt nivel a oferit posibilitatea dezvoltării mai multor proiecte comune într-un spectru larg de domenii: politice – care includ şi aspecte legate de securitatea regională, dar şi sprijinul acordat Ucrainei de către România pe linia UE, NATO, OSCE; economice – incluzând şi securitatea energetică şi cooperarea transfrontalieră; precum şi culturale sau educaţionale.

V.S.: Stimate Domnule Ambasador, România şi Ucraina au o frontieră comună – terestră, maritimă şi fluvială – de aproximativ 650 km. Care sunt provocările în ceea ce priveşte modernizarea Punctelor de Trecere a Frontierei? Se vor da în folosinţă şi alte puncte, în contextul în care defluirea se face câteodată dificil? Avem proiecte comune privind modernizarea drumurilor şi realizarea unei legături CF dintre România şi Ucraina? Cum se vor securiza acestea?

Cristian Leon ŢURCANU: Vreau să subliniez că intensificarea contactelor dintre cetăţenii României şi Ucrainei reprezintă un subiect important şi de interes comun pe agenda bilaterală. Deschiderea unui punct de frontieră este un proces complex, cu implicarea mai multor instituţii şi a unui dialog constant între părţi. Bineînţeles, aceasta înseamnă şi dezvoltarea infrastructurii de frontieră necesară, presupusă de modernizarea şi deschiderea de noi Puncte de Trecere a Frontierei, precum şi a infrastructurii rutiere şi de cale ferată. Sunt în curs de derulare proiecte de dare în folosinţă de noi puncte, prioritare fiind cele pentru care lucrările se află în stadiu avansat. Un rol foarte important în ceea ce priveşte infrastructura rutieră şi de cale ferată revine şi cooperării autorităţilor locale / regionale din zona de frontieră şi capacităţii comune de a promova proiecte pentru atragerea de finanţare pentru dezvoltarea infrastructurii.

V.S.: Excelenţă, Cum apreciaţi implicarea mediului de afaceri din România, în derularea proiectelor comune? Dar a mediului de afaceri ucrainean?

Cristian Leon ŢURCANU: Constatăm cu satisfacţie că pe parcursul anului 2016 schimburile comerciale bilaterale au înregistrat o tendinţă crescătoare, totalizând la sfârşitul anului 1,22 miliarde USD, ceea ce reprezintă o creştere de 26,5% faţă de anul 2015. Exporturile României către Ucraina au totalizat aprox. 443 milioane USD, iar cele ale Ucrainei către România aprox. 778 milioane USD. Această tendinţă ascendentă s–a menţinut şi pentru acest an, astfel că pentru primul trimestru avem un total al schimburilor comerciale de 346,84 milioane USD, ceea ce reprezintă o creştere de 19,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2016.

Riscurile pentru mediul de afaceri asociate evenimentelor politice şi de securitate care au avut loc în Ucraina în ultimii ani au afectat puternic schimburile comerciale bilaterale, mai ales în 2014 şi 2015. Începând cu anul 2016 mediul de afaceri din România a început să privească cu optimism către Ucraina, oportunităţile de afaceri oferite de această ţară începând să contrabalanseze riscurile. Evidenţiez în context şi rolul pozitiv al Acordului aprofundat şi cuprinzător de comerţ liber (DCFTA) UE–Ucraina, care a început să îşi îndeplinească menirea de factor stimulator al schimburilor comerciale şi al relaţiilor de afaceri în general.

Totuşi, încă mai avem mult de lucru pentru a valorifica potenţialul enorm existent în domeniul cooperării economice bilaterale. Ucraina a înregistrat în această perioadă progrese deosebite în reformarea statului, dar trebuie să continue procesul de reformă şi implementarea acestora, mai ales în ceea ce priveşte supremaţia legii, sistemul judiciar, lupta împotriva corupţiei, asigurarea unui climat propice pentru mediul de afaceri, inclusiv protecţia investiţiilor străine, iar România poate furniza expertiză în aceste domenii.

Pentru mediul de afaceri ucrainean, România reprezintă o destinaţie europeană, ţara noastră fiind considerată tot mai mult o poartă de acces către UE. În abordarea proiectelor comune, apreciez că mediul de afaceri ucrainean este tot mai conştient de experienţa europeană a partenerilor români, pe care o pot valorifica.

Există un important potenţial de cooperare încă nevalorificat în domenii precum turism, agricultură, maşini şi echipamente electrice, chimie, textile, mobilă, IT, ca să enumăr numai câteva. Trebuie să ne aplecăm cu atenţie asupra acestora pentru a găsi acele nişe care oferă condiţii de cooperare avantajoase pentru ambele părţi. Un rol deosebit îl pot juca aici cele două Camere de Comerţ şi Industrie naţionale, respectiv camerele de comerţ şi industrie judeţene / regionale care, prin organizarea de forumuri de afaceri şi evenimente comune, pot contribui la dinamizarea schimburilor comerciale bilaterale.

Atragerea de investiţii străine reprezintă o prioritate pentru ţările noastre. Investiţiile româneşti în Ucraina au totalizat în anul 2016 aprox. 30 milioane USD, iar cele ucrainene în România aprox. 48 milioane USD. Un pas important în adâncirea cooperării economice şi stimularea investiţiilor din cele două ţări l-ar putea reprezenta ratificarea Acordului privind protecţia reciprocă a investiţiilor.

V.S.: Domnule Ambasador, Criminalitatea transfrontalieră reprezintă o provocare? Care sunt, în acest sens, rezultatele pozitive ale colaborării româno-ucrainene?

Cristian Leon ŢURCANU: Desigur criminalitatea transfrontalieră reprezintă o provocare majoră în regiunea noastră. În ceea ce priveşte situaţia concretă de la frontiera comună româno-ucraineană am înregistrat şi înregistrăm numeroase rezultate pozitive în combaterea acesteia. Poliţiile de frontieră din România şi Ucraina colaborează foarte bine, fapt care a permis în mod frecvent demantelarea mai multor grupuri ale criminalităţii organizate care se ocupă de traficul de produse accizabile, în special ţigări, dar nu numai.

Amintesc, în context, ratificarea recentă de către partea română a Acordului dintre Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind patrularea comună la frontiera de stat româno-ucraineană, ca măsură benefică în planul asigurării securităţii frontierei.

V.S.: Excelenţă, În Ucraina sunt numeroase comunităţi de etnici români. Care sunt relaţiile cu aceasta? Cum ne implicăm în rezolvarea problemelor acestora? Cum rezolvăm problemele comunităţilor ucrainene din România? Avem un dialog constant sau mai sunt negocieri determinate de sistemele legislative?

Cristian Leon ŢURCANU: După cum bine se cunoaşte, România acordă o atenţie deosebită problematicii respectării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale şi, în mod special, drepturilor etnicilor români din alte state – fie că fac parte din comunităţi istorice sau din diaspora de mobilitate. Statul român prin diversele sale instituţii – Parlament / Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, Administraţia Prezidenţială / Departamentul pentru Relaţia cu Românii din Afara Graniţelor, Guvern / MAE şi Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, dar şi alte instituţii, precum ICR, Institutul Hurmuzachi, etc. sunt într-un dialog continuu cu comunitatea română din Ucraina.

Toate aceste instituţii sunt la curent cu situaţia actuală a comunităţii române din Ucraina, fie că este vorba de accesul la învăţământul în limba maternă, utilizarea oficială a limbii române în administraţie şi în justiţie, nivelul de finanţare a activităţilor culturale, precum şi a mass–media în limba română, păstrarea identităţii religioase, reprezentarea parlamentară sau de retrocedare a proprietăţilor care au aparţinut organizaţiilor comunităţii româneşti – şi în măsura competenţelor, sarcinilor şi instrumentelor de care dispun se implică în mod activ şi constructiv în susţinerea românilor din Ucraina.

În ceea ce priveşte minoritatea ucraineană din ţara noastră, vreau să reiterez că România asigură persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale cadrul necesar pentru păstrarea şi dezvoltarea propriei identităţi. Asociaţiile ucrainenilor din România beneficiază de resurse substanţiale puse la dispoziţie de statul român. Anual, Uniunea Ucrainenilor din România (UUR) beneficiază de fonduri substanţiale, în cuantum de aproximativ 2 milioane USD. De menţionat că fondurile sunt destinate UUR pentru susţinerea vieţii asociative şi pentru desfăşurarea unor proiecte intracomunitare, ele se alocă şi se gestionează separat faţă de fondurile de la bugetul de stat pentru educaţie, cultură şi activităţi religioase destinate fiecăreia dintre minorităţile naţionale.

De asemenea, cadrul legislativ din România garantează elemente fundamentale pentru protejarea identităţii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, printre care menţionez reprezentarea parlamentară, retrocedarea proprietăţilor confiscate de regimul comunist, finanţarea activităţii asociaţiilor minorităţilor, finanţarea periodicelor apărute în limba ucraineană etc.

În dialogul constant pe problematica minorităţilor naţionale pe care îl avem cu autorităţile de la Kiev pornim de la ideea că cele două comunităţi – minoritatea română din Ucraina şi cea ucraineană din România – reprezintă adevărate punţi de legătură dintre statele noastre şi încercăm să le fructificăm pe deplin pentru a spori gradul de cunoaştere reciprocă între cetăţenii români şi ucraineni. Pentru acest dialog avem instituit un mecanism guvernamental – Comisia Mixtă interguvernamentală româno–ucraineană pe problematica drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale – care reprezintă un cadru propice pentru a discuta deschis şi constructiv aspectele problematice ale celor două comunităţi.

În toamna acestui an este programată o nouă şedinţă a Comisiei Mixte, după ce în luna mai a avut loc o întrevedere informală a celor doi co–preşedinţi ai Comisiei. 

V.S.: Domnule Ambasador, De ani de zile se vorbeşte de dezvoltarea regiunilor de cooperare transfrontalieră. În ce stadiu ne aflăm în prezent cu aceste proiecte? Care sunt provocările reale şi ce deficienţe se mai manifestă pe această linie?

Cristian Leon ŢURCANU: Despre dezvoltarea (euro)regiunilor se discută pe bună dreptate de mai multă vreme, practic bazele juridice de constituire a majorităţii euroregiunilor în care sunt implicate România şi Ucraina – fie că vorbim de euroregiunea Prutul de Sus, Dunărea de Jos, Nistru sau cea Carpatică – au fost finalizate de mai multă vreme. Odată însă cu semnarea şi ratificarea Acordului de Asociere UE-Ucraina dezvoltarea regională capătă noi valenţe. Pot să vă asigur că în ultimii ani asistăm la o intensificare a cooperării şi dialogului şi pe acest palier. Mai ales în condiţiile în care facilităţile oferite de programul Operaţional Comun România-Ucraina 2014-2020 sunt substanţiale pentru revigorarea acestor formate de cooperare regională. Atât în România, cât şi în Ucraina (şi R. Moldova având în vedere că în marea majoritate a acestor euroregiuni este inclusă şi această ţară) au fost conturate mai multe viziuni şi direcţii principale de dezvoltare ale acestor euroregiuni: de la ecologie, la transport şi securitate energetică, dar şi cele privind intensificarea contactelor „people-to-people”. În acest sens, privim cu optimism spre dezvoltarea acestor formate de cooperare transfrontalieră, mai ales în condiţiile în care Ministerele dezvoltării regionale din ambele state sunt conduse la nivel de vicepremier, ceea ce denotă importanţa acordată de cele două executive acestui domeniu.

V.S.: Excelenţă, În plan cultural avem realizări notabile. Cum se vor dezvolta proiectele culturale bilaterale şi ce formate sunt acceptate de partea ucraineană?

Cristian Leon ŢURCANU: Vă mulţumim pentru această apreciere referitoare la realizările în plan cultural, care într-adevăr sunt notabile, cu precădere în regiunile de frontieră ale celor două state. La acest nivel există o intensificare a schimburilor culturale, inclusiv datorită implicării tot mai active a autorităţilor regionale şi locale din ţările noastre.

Dorinţa noastră însă este de a multiplica aceste schimburi culturale şi la nivelul altor regiuni mai îndepărtate de frontiera comună, astfel încât, spre exemplu, locuitorii din regiunile estice din Ucraina sau cei din centrul României să înceapă să cunoască cât mai multe lucruri despre evoluţiile culturale din cele două state. Un exemplu poate fi participarea de succes a României, prin promovarea tradiţiilor sale multiculturale, la primele două ediţii ale Festivalului  Internaţional de Artă „Carpathian Space”.

Un element esenţial în intensificarea cooperării culturale îl va constitui semnarea protocolului de colaborare între Ministerele Culturii din România şi Ucraina – proiect de document ce se află în curs de negociere şi care ar urma să fie finalizat în scurt timp. De asemenea, deschiderea unui Institut Cultural al României la Kiev va contribui semnificativ la promovarea artei şi culturii româneşti în Ucraina. 

În perioada următoare, pe lângă proiectele culturale care se derulează cu regularitate în regiunile unde există comunităţi româneşti istorice, Ambasada noastră, în parteneriat cu Ministrul Culturii al Ucrainei, intenţionează să realizeze o serie de evenimente menite să aducă în prim plan asemănările şi aspectele originale proprii României şi Ucrainei, moştenirea comună europeană, în domenii precum artele plastice sau tradiţionale.

Cultura, în ansamblul său, reprezintă expresia cea mai profundă a identităţii noastre, contribuind esenţial la o cunoaştere reciprocă reală.

V.S.: În acelaşi timp, la nivel universitar s-au dezvoltat formate care funcţionează. Vă rugăm să comentaţi aceste formate!

Cristian Leon ŢURCANU: Semnarea Acordului de Asociere UE-Ucraina a sporit considerabil posibilităţile de cooperare cu Ucraina inclusiv la nivel educaţional / universitar. Posibilităţile de mobilitate a studenţilor, cadrelor didactice, cercetătorilor etc. au fost extinse, iar acest lucru se resimte inclusiv în relaţiile universitare româno-ucrainene. Tot mai multe universităţi ucrainene sunt dornice şi interesate de a stabili acorduri de cooperare şi parteneriat cu instituţiile omoloage din România, iar cele care există (universităţile din Suceava, Iaşi, Galaţi, Cluj etc. au stabilite parteneriate în Ucraina de mai multă vreme) îşi extind şi intensifică aria de colaborare. De asemenea, simţim şi o creştere a interesului studenţilor ucraineni pentru sistemul de învăţământ superior românesc: în ultimii ani a crescut atât numărul studenţilor care au plecat la studii în România prin programe de mobilitate europene, precum este Erasmus+, dar şi numărul studenţilor interesaţi de bursele oferite de statul român prin Ministerul Afacerilor Externe.

Bineînţeles că ne dorim să multiplicăm aceste formate. De aceea ne propunem să organizăm, în parteneriat cu Ministerul Învăţământului din Ucraina, la Kiev şi alte centre universitare ucrainene, un forum educaţional la care universităţile din România să vină să–şi prezinte oferta academică şi să stabilească noi contacte şi parteneriate cu cele din Ucraina. De asemenea, România şi Ucraina au în negociere un Protocol de colaborare în domeniul educaţiei care va intensifica această colaborare. Remarcăm participarea tinerilor diplomaţi ucraineni la ultimele ediţii ale Cursurilor „Nicolae Titulescu” pentru tineri diplomaţi, organizate de Ministerul Afacerilor Externe.

V.S.: Domnule Ambasador, Schimbările geostrategice din Ucraina şi Marea Neagră au determinat noi provocări geopolitice în regiune, cu efecte şi asupra României. Cum vedeţi aceste evoluţii?

Cristian Leon ŢURCANU: Evoluţiile din zona Mării Negre sunt îngrijorătoare şi prezintă provocări pentru securitatea statelor din întreaga regiune. După anexarea ilegală de către Federaţia Rusă a Peninsulei Crimeea, militarizarea susţinută a acesteia şi conflictul din estul Ucrainei, România şi întreaga comunitate democratică din Europa au simţit nevoia adoptării unor măsuri credibile care să descurajeze eventuale noi aventuri militare ale Rusiei. România rămâne fidelă abordării duale convenite cu prilejul summit-ului NATO de la Varşovia, şi anume adoptarea unor măsuri de descurajare în paralel cu angajarea unui dialog cu Federaţia Rusă. Totodată, România susţine menţinerea sancţiunilor adoptate împotriva Rusiei atâta timp cât circumstanţele care au determinat adoptarea sancţiunilor nu dispar.

V.S.: Domnule Ambasador, Ca stat membru NATO şi UE, România are de îndeplinit misiuni de susţinere a Ucrainei în planurile politico-militar şi politico–economic. Relaţiile bilaterale diplomatice au evoluat foarte mult, în sens pozitiv. Vizita preşedintelui Klaus Iohannis, proiectată pentru această toamnă, este o realitate. Aceste vizite de stat au adus mutaţii semnificative în realizarea obiectivelor relaţiilor bilaterale! Cum apreciaţi rolul diplomaţiei româneşti?

Cristian Leon ŢURCANU: România sprijină Ucraina, nu doar din prisma responsabilităţilor ce revin ca membru NATO şi UE, ci în primul rând din raţiuni fundamentale ce ţin de respectarea principiilor şi normelor internaţionale. Referitor la rolul diplomaţiei româneşti, amintesc doar că România a dovedit o poziţie constantă, principială şi fermă în ceea ce priveşte respectarea independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei atât în contactele bilaterale, cât şi în diversele formate internaţionale. Aşa cum bine aţi menţionat, vizitele de stat şi contactele la nivel înalt au asigurat baza necesară şi impulsul deosebit de important pentru relansarea şi consolidarea relaţiilor bilaterale. Totodată, acestea au fost dublate de contacte la nivel ministerial şi de experţi, precum şi de întâlniri la nivel parlamentar sau al autorităţilor locale, elemente care întregesc imaginea nivelului actual al relaţiilor bilaterale.

Interviu realizat de Vasile SIMILEANU