Dr. Anghel ANDREESCU*

Abstract. The next 29^th state joining NATO means a step forward on stopping Russia’s influence expansion in the area, fighting ethnic conflicts and organized crime in the region known as ”Powder keg of Europe”.

Key words: security, NATO, corruption, organized crime, drugs, secession, migration

Alianţa Nord Atlantică a rămas o sursă esenţială de stabilitate în această parte a Europei şi nu numai, prin îndeplinirea sarcinilor prevăzute în conceptul strategic al NATO: apărarea colectivă, gestionarea crizelor şi securitate prin cooperare.

George Friedman aprecia că „Moscova îşi urmăreşte interesele naţionale şi profitând de slăbiciunea Uniunii Europene, a NATO …” şi că „Rusia este cu mult mai puternică decât era în urmă cu 10 ani, UE traversează o perioadă de tensiuni interne”, iar Putin a aşezat din nou Rusia la masa discuţiei faţă de SUA.

În acest nou context internaţional, pe fondul asaltului nemaiîntâlnit al migraţiei din Orientul Mijlociu şi Apropiat, din Nordul Africii spre Europa, SUA şi statele din Uniunea Europeană sprijină aderarea Muntenegrului la NATO, în spiritul securităţii, stabilităţii în această parte a Peninsulei Balcanice, atât de mult încercată, însângerată de nenumărate conflicte armate, de destrămarea violentă a statului federal Iugoslavia.

Muntenegru, cu o suprafaţă de numai 14.000 kmp, o populaţie de 700.000 locuitori, un ritm de dezvoltare pozitiv de peste 4%, un ţinut mirific, aşezat la Marea Adriatică, un loc geopolitic strategic excelent, un popor de luptători recunoscuţi în toată zona.

Balcanii, punctul de întâlnire dintre Est şi Vest, graniţa dintre culturi, mentalităţi, ideologii şi sfere de influenţă diferite, dar intercondiţionate de evenimentele istoriei multimilenare în aceste locuri.

În timpul istoriei au apărut probleme complexe, tensiuni, conflicte şi nu întâmplător zona era considerată un butoi de pulbere a Europei.

După secesiunea sângeroasă a Iugoslaviei, acest stat a fost singurul care nu a avut conflicte religioase, etnice sau alte violenţe faţă de drama celorlalte state, componente ale Iugoslaviei din zonă, precum: Serbia, Croaţia, Slovenia, Macedonia.

Muntenegru, chiar dacă nu a rezolvat integral discuţiile cu Serbia, pare însă un loc de stabilitate prin rezolvarea problemelor grave care afectează celelalte foste state componente ale Iugoslaviei, prin combaterea corupţiei maligne care a caracterizat zona, a crimei organizate, a drogurilor, de aplicare a reformelor, în toate domeniile, mai ales în securitate.

Faţă de cele mai recente rapoarte ONU, când zona Balcanilor era socotită lider mondial la corupţie, crimă organizată (anul 2008) cu tot arsenalul acestora: taxă de protecţie, fraudă, droguri, deturnarea de fonduri, îngemănarea serviciilor de informaţii locale cu crima organizată de tot felul, drumul recunoscut de înaltele foruri internaţionale al drogurilor din Orient spre Europa, s-a ajuns la o oarecare ameliorare a situaţiei.

Permisibilitatea frontierelor a determinat ca mafia albaneză să stăpânească zona

şi alături de criminalitatea normală s-a adăugat şi traficul de arme şi muniţii, mai ales după spargerea depozitelor de arme din Albania, radicalizarea comunităţilor musulmane din regiune, amplificarea nivelului violenţei din zonă şi din cauza tendinţelor de reîmpărţire a zonelor de influenţă între grupările de crimă organizată din Balcani recunoscute în toată Europa prin ferocitatea lor.

Să nu uităm că în această zonă a Balcanilor au funcţionat, la graniţa dintre Albania şi Bosnia, trei tabere de pregătire ale teroriştilor între anii 1992-1995, cu sponsorizări masive, generoase din partea multor state musulmane, în frunte cu Arabia Saudită. Aici dorea Osama bin Laden să formeze din cele trei state: Albania, Bosnia şi Kosovo primul Califat din lume, aici a luat naştere celebra „Al Qaida Albă”, formată din mujahedinii din toată lumea, dar mai ales din Caucaz, care s-a răspândit în toată Europa.

Chiar bin Laden în persoană a vizitat zona împreună cu şeful informaţiilor din Albania, de două ori, dovedind interesul faţă de acest cap de pod din Europa.

Cei peste 5.000 de mujahedini care au luptat în zonă, după potolirea conflictelor şi obligaţi de SUA şi NATO să plece din zonă, fie s-au căsătorit cu localnice sau au emigrat în Europa. La toate au contribuit imamii itineranţi sau care s-au statornicit în noile moschei construite rapid, după dărâmarea celor 150 de biserici ortodoxe şi s-au construit câteva sute de moschei în această zonă.

Foarte multe investiţii de la statele musulmane în crearea infrastructurii islamice de învăţământ, şcoli, moschei, literatură islamică teroristă peste tot, tipografii în domeniu.

Ameliorarea situaţiei generate de amploarea criminalităţii organizate, endemice în această zonă a Europei depinde de: continuarea reformelor; creşterea autorităţii statelor din zonă; consolidarea legislaţiei; combaterea traficului de orice fel, dar mai ales de droguri, arme şi carne vie; întărirea securităţii frontierelor.

Cooperarea statelor din zonă este vitală, precum şi continuarea eforturilor de asistenţă din partea UE şi NATO pe domeniu.

Prin aderarea României şi a Bulgariei la NATO şi UE s-a întregit o centură de securitate în zonă, cu o influenţă benefică pentru toate statele.

Se poate aprecia, cu toate ameninţările „ţarului Putin” la adresa statului Muntenegru referitoare la intenţia de aderare la NATO, că transformarea regiunii Balcanilor într-un pol de stabilitate politică, de dezvoltare şi creştere economică poate constitui o prioritate a organismelor europene NATO şi UE.

Securitatea statelor balcanice, parte componentă a securităţii europene şi globale, nu este ameninţată de izbucnirea unui conflict militar de proporţii, deşi se menţin încă unele focare de tensiune, de nemulţumire a redesenării hărţii în această zonă a Europei atât de mult încercată.

Baza militară a Rusiei din Serbia constituie o ameninţare continuă în această zonă.

Aderarea la NATO a Muntenegrului poate duce la un plus de siguranţă în această zonă de instabilitate, cu un istoric tumultos, cu multe răni istorice încă nevindecate de trecerea timpului, cu multe conflicte care încă mocnesc.

Reformele statelor din zonă, în domeniile politice, economice, de bună vecinătate, stabilitate, pot aduce liniştea mult dorită, în provinciile, statele care cunosc o explozie demografică, precum în Albania, Kosovo (nerecunoscut de România) cu un şomaj de 70%, dar cu enorme resurse minerale de cărbune, zinc, aur, argint, plumb etc., supranumit „Kuweitul Balcanilor”.

Al XXIX-lea membru NATO şi din punct de vedere politic înseamnă un pas mare în stoparea extinderii influenţei Rusiei în Peninsula Balcanică.

* General (r.) prof. univ. dr., Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, Bucureşti