• HOME
  • REVISTA GEOPOLITICA
    • BOARD
      • DIPLOMATS
      • NATIONAL BOARD
      • INTERNATIONAL
    • 2022
      • nr. 92-93/2022
    • 2021
      • nr. 91/2021
      • nr. 89-90/2021
      • nr. 87-88/2021
      • nr. 86/2021
    • 2020
      • nr. 85/2020
      • nr. 84/2020
      • nr. 83/2020
      • nr. 82/2020
    • 2019
      • nr. 81/2019
      • nr. 80/2019
      • nr. 78-79/2019
      • nr. 77/2019
    • 2018
      • nr. 76/2018
      • nr. 75/2018
      • nr. 74/2018
      • nr. 73/2018
    • 2017
      • nr. 72/2017
      • nr. 71/2017
      • nr. 70/2017
      • nr. 68-69/2017
    • 2016
      • nr. 67/2016
      • nr. 66/2016
      • nr. 64-65/2016
      • nr. 63/2016
    • 2015
      • nr. 62/2015
      • nr. 61/2015
      • nr. 60/2015
      • nr.59/2015 EN
      • nr.59/2015 RO
    • 2014
      • nr. 58/2014
      • nr. 57/2014
      • nr. 56/2014
      • nr. 54-55/2014
    • 2013
      • nr. 53/2013
      • nr. 52/2013
      • nr. 51/2013
      • nr. 49-50/2013
    • 2012
      • nr. 48/2012
      • nr. 47/2012
      • nr. 46/2012
      • nr. 44-45/2012
    • 2011
      • nr. 43/2011
      • nr. 41-42/2011
      • NR. 40/2011
      • nr. 39/2011
    • 2010
      • nr. 38/2010
      • nr. 36-37/2010
      • nr. 35/2010
      • nr. 33-34/2010
    • 2009
      • nr. 32/2009
      • nr. 31/2009
      • nr. 30/2009
      • nr. 29/2009
    • 2008
      • nr. 26/2008
      • nr. 25/2008
      • nr. 28/2008
      • nr. 27/2008
    • 2007
      • nr. 24/2007
      • nr. 23/2007
      • nr. 22/2007
      • nr. 21/2007
    • 2006
      • nr. 20/2006
      • nr. 19/2006
      • nr. 18/2006
      • nr. 16-17/2006
    • 2005
      • nr. 14-15/2005
      • nr. 13/2005
      • nr. 12/2005
      • nr. 11/2005
    • 2004
      • nr. 09-10/2004
      • nr. 07-08/2004
      • nr. 06/2004
      • nr. 04-05/2004
    • 2003
      • nr. 02-03/2003
      • nr. 01/2003
  • EDITORIAL
  • APARIȚII EDITORIALE
  • G-FOCUS

GeoPolitica

Portal de analize geopolitice, strategice si economice

  • ASOCIATIA “ION CONEA”
    • SCOP
    • DONATIONS. SPONSORSHIPS. ADVERTISING
  • Carti TOP FORM
  • G-FOCUS
  • Comanda GEOPOLITICA!
  • ABONAMENTE
  • G-FOCUS
  • CONTACT
  • GDPR
  • 04/07/2022
You are here: Home / TOPICS / GEOHISTORY / GEOPOLITICA STATULUI NAŢIUNE ÎN EUROPA DE SUD-EST POST RĂZBOI RECE. MUNTENEGRU

GEOPOLITICA STATULUI NAŢIUNE ÎN EUROPA DE SUD-EST POST RĂZBOI RECE. MUNTENEGRU

by https://www.geopolitic.ro/author/

Dr. Ecaterina HLIHOR*
Dr. Constantin HLIHOR
**

Evoluţiile post Război Rece care au avut loc în centrul şi sud-estul continentului european au condus la prăbuşirea modelului socialist de stat federal[1] şi, implicit, la redesenarea arhitecturii graniţelor în acest spaţiu. Procesul de redefinire a hărţii politice în Balcani s-a întins pe parcursul a mai mult de un deceniu şi a constituit obiect de cercetare şi analiză atât pentru mediul academic, cât şi pentru mijloacele de informare la nivel global până în zilele noastre. Dacă în prima parte a timpului scurs de la destrămarea sângeroasă a fostei Iugoslavii socialiste, centrul de greutate al cercetărilor şi al analizelor s-a aflat în găsirea răspunsurilor la întrebările legate de apariţia şi gestionarea conflictelor etnice şi religioase, în ultimii ani accentul s-a mutat pe probleme legate de construcţia statală, consolidarea democraţiei şi perspectiva integrării în structurile euroatlantice[2]. Re-construcţia statală în acest spaţiu nu s-a sincronizat cu evoluţiile politice din societatea occidentală, modelate de procesele de globalizare şi integrare regională, ci s-a repliat pe matricea statului naţiune a începutului de secol XX[3]. Consecinţa imediată a declanşării acestui proces de re-construcţie a fost reluarea competiţiei acerbe dintre grupurile etnice pentru un stat propriu. Ca fenomen istoric, aceasta nu a dispărut în timpul regimului comunist, dar a fost ţinută sub control de un lider de necontestat, Iosip Broz Tito[4].

Timp de aproape două decenii analiştii, istoricii şi specialiştii în probleme ale păcii şi războiului au încercat să răspundă la o serie de întrebări dintre care una ocupă un loc central. De ce s-au întors popoarele din spaţiul fostei Iugoslavii spre naţionalism, considerat de către occidentali un reziduu al unor ideologii în declin[5] şi nu au optat pentru o soluţie paşnică, aşa cum s-a petrecut în cazul reconstrucţiei statale a Cehiei şi a Slovaciei? Un caz aparte în procesul de cristalizare a noi state în Balcani pare a fi cel al Muntenegrului, datorită evoluţiilor sale istorice din a doua jumătate a veacului al XX-lea şi începutul celui următor.[6] Muntenegru este ultima republică a fostei Iugoslavii socialiste care s-a despărţit de Serbia şi şi-a proclamat independenţa la mai mult de un deceniu după dezintegrarea acestei entităţi statale[7] fără să treacă printr-o gravă criză politică sau război interetnic. Înţelegerea acestui fapt istoric presupune nu numai o foarte bună cunoaştere a istoriei muntenegrenilor, ci şi aflarea răspunsului la câteva întrebări. Cine sunt muntenegrenii? Sunt muntenegrenii sârbi stabiliţi pe aceste meleaguri, denumiţi aşa după munţii care domină acest spaţiu? Sunt ei parte a corpului etnic al vechilor slavi de sud? Ce legături sunt între evoluţia statalităţii muntenegrene şi a celei sârbe în epoca modernă şi contemporană? Cum s-au cristalizat elementele conştiinţei naţionale, ale identităţii politice diferite de a altor popoare din acest spaţiu încărcat de istorie?

Separatismul politic şi cultural din istoria contemporană a Muntenegrului îşi are rădăcinile în istoria profundă a acestui spaţiu, rădăcini mult mai adânci decât ar putea crede astăzi cineva care ar căuta cauzele acestei mişcări în evenimentele politice din ultimii ani.[8] Ideologia separatismului politic nu s-a născut în Muntenegru, ci apare odată cu impunerea naţionalismului ca bază a construcţiei statale moderne în această parte a continentului european. Interesele unor centre de putere din afara acestui spaţiu au determinat ca la un moment dat ideologia naţională să fie re-compusă în naţionalisme complexe, cum a fost cea a iugoslavismului[9], a cehilor şi slovacilor[10], care au eşuat în forma lor de manifestare atât capitalistă, cât şi socialistă.

* lector universitar, Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, Bucureşti

** profesor universitar, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”, Bucureşti

[1] Sinisa Malesevic´, Gordana Uzelac, A Nation-state without the nation? The trajectories of nation-formation

in Montenegro, în „Nations and Nationalism” 13 (4), 2007, p. 695

[2] L. Demetropoulou, Europe and the Balkans: Membership Aspiration, EU Involvement and Europeanization Capacity in South Eastern Europe, în „Southeast European Politics”, 3(2-3) 2002; M. Uvalic, Integrating Southeast European Countries into European Union: Problems and Prospects, Paper at the Conference ”The South-East European Countries in Transition”; Zagreb, 12-14 September 2002, online https://pdfs.semanticscholar.org/bd57/410ea0055f8 d370102c79d408d0f54ea0759.pdf accesat la 16 decembrie 2016

[3] Boriana Marinova–Zuber, Rebirth of Nationalism in the Balkans in the 1990’s, în „International Relations and Security Network”, on line https://www.files.ethz.ch/isn/35998/casestudy_rebirth_of_nationalism.pdf accesat la 16 decembrie 2016

[4] Felice Micheline, Le sentiment national dans la Yougoslavie de Tito, în „L’Homme et la société”, No. 109, 1993. Sciences sociales et travail, pp. 3-18

[5] Jacques Rupnik, Risques et limites d’un retour du nationalisme en Serbie, în „Critique internationale”, no. 4/2004 (no 25), pp. 29-42, online https://www.cairn.info/revue-critique-internationale-2004-4-page-29.htm accesat la 16 decembrie 2016

[6] Sinisa Malesevic´, Gordana Uzelac, op. cit., în loc. cit., p. 695

[7] A se vedea pe larg, C.I. Christian, Iugoslavia, sângeroasa destrămare, Editura SYLVI, Bucureşti, 1994; Predrag Simic, Le conflit serbo-croate et l’éclatement de la Yougoslavie, în „Politique étrangère”, Année 1994, Volume 59, Numéro 1, pp. 129-144; Catherine Samary, La fragmentation de la Yougoslavie. Une mise en perspective, Institut International de Recherche et Formation, „Cahiers d’étude et de recherche”, no. 19-20, 1992; Marie-Paule Canapa, Crise des nationalités et crise du système politique en Yougoslavie, în „Revue d’études comparatives Est-Ouest”, vol. 22, 1991, no. 3, pp. 81-107

[8] Slavenko Terzic, Ideological roots of Montenegrin nation and Montenegrin separatism, online http://postjugo. filg.uj.edu.pl/baza/texts_display.php?id=476 accesat la 16 decembrie 2016

[9] Slobodan Jovanović, Sur l’idée yougoslave: passé et avenir, préface avec la biographie de Jovanović par Dušan T. Bataković, în „Balcanica”, vol. XXXIX (2008), Belgrade, Institut des Études balkaniques 2009, pp. 285-290

[10] Violette Rey, Transition, fragmentation, recomposition, la Tchéco-Slovaquie en 1992, pp. 90-95

Related

Filed Under: GEOHISTORY Tagged With: Europa, geopolitica, Muntenegru, statului

About

ARTICOL INTEGRAL
Pe geopolitic.ro sunt publicate abstracte ale articolelor publicate în Revista GEOPOLITICA, care poate fi comandată pe www.geopoliticamagazine.com, în format tipărit sau electronic.

AUTHORS

ES dl Mircea Geoana - Secretar General Adjunct NATO

GEOPOLITICA MARILOR PUTERI ÎN ASIA-PACIFIC

Controversat 11.03.2022 (p II)

Controversat 11,03.2022 (p I)

Contextul geopolitic - Olectie de viata (p II)

Contextul geopolitic - O lectie de viata (p I)

Interviu cu `Sasha` (Slaviansk -2019), militar in trupele speciale ucrainene

Legile puterii cu Alexandra Pacuraru martie 2022, partea a II-a

Interviu cu Oleksandra Tsekhanovska, analis razboi hibrid

Legile puterii cu Alexandra Pacuraru martie 2022, partea I

Pe linia de contact ucraineano-rusa, 2019

Subiectiv de Marti, 1 Martie 2022

INTERVENTIE NEWS MAGAZIN ANTENA 3, 27.02.2022/13.00

Russia's Gamble in Ukraine

RAZBOI SI PACE IN EUROPA DE EST

Revista GeoPolitica

Antena 3 - Situatia din Ucraina

Extras din conferința Institutului Schiller "Crearea unei noi arhitecturi de securitate"

NOUTATI EDITORIALE

Ucraina în ghearele ursului Putin // Intelligence4ALL - 14.02.2022

Analiza de intelligence și Strategic Foresight - 21.01.2022

Analiza de intelligence și Strategic Foresight - 20.01.2022

KEYWORD

Asia Centrală (26) Azerbaijan (27) Black Sea (44) carte (37) China (71) conflict (36) cooperare (29) criza (30) energie (28) energy (27) EU (46) Europa (35) European Union (41) geopolitica (157) geopolitics (54) globalizare (55) identitate (26) integrare (28) internationala (32) Irak (47) Iran (62) Islam (41) lansare (44) marea neagra (94) NATO (96) Orientul Mijlociu (29) putere (26) religie (26) Romania (184) Rusia (123) Russia (79) securitate (85) security (48) strategy (26) SUA (77) terorism (56) terrorism (34) Turcia (67) Turkey (38) Ucraina (58) UE (99) Ukraine (51) Uniunea Europeană (55) USA (30) şcoală (33)

Afganistan Tragedia unui popor 06.10.2021

Social Media

  • Facebook
  • Twitter
  • LinkedIn
  • YouTube
  • Google+

Emisiunea "Obiectiv Strategic" - invitati Vasile Simileanu si Olivia Comsa

GeoPolitica Copyright © 2015 - Log in