Dr. Vasile SIMILEANU^

http://www.zastavki.com/eng/Photography/Photoshop/wallpaper-5365.htm

„Când parcurgem istoria omenirii, civilizaţia ne apare ca o pasăre îndrăgostită de râuri şi ţărmuri de mare, care şi-a făcut iniţial cuib în Mesopotamia şi în Orientul Mijlociu, a zburat apoi pe Nil, de unde s-a îndreptat spre insulele şi coastele greceşti; şi-a continuat călătoria spre peninsula italică de unde a supravegheat întinderea unui imperiu şi apoi, ca o ezitare înspre Bosfor, s-a stabilit pe Rhone şi Rhin, neezitând să treacă Canalul Mânecii; antrenată în zborul milenar, a trecut peste Atlantic alegându-şi coasta estică a unui continent, pe care l-a străbătut, ajungând la Pacific; nedescurajată de această întindere a ajuns recent în insulele nipone, de unde o impetuozitate sporită o duce spre Asia, de unde a plecat, având Orientul Mijlociu şi continentul european la orizont”.

Mircea Maliţa

În copilărie aveam un joc, în care colegele noastre erau speriate – „Omul negru” – ora unsprezece a sosit, omul negru n-a venit.., ora douăsprezece a sosit, omul negru a venit!

Da, acum este ora douăsprezece! „Omul negru” nu numai că bate la porţile Europei Unite, dar a sosit în acest areal! El s-a infiltrat în inima (a se citi „core”, pentru a păstra dimensiunea geopolitică) şi s-a infiltrat în „troika europeană” (Marea Britanie, Franţa şi Germania), înfingându-şi drapelul DAESH pe reduta catedralei din Koln!

Mai târziu, pe timpul studiilor militare, am învăţat că învingătorul ia totul! Aşa a fost pe timpul ocupaţiei romane, otomane, ţariste, habsburgice şi sub cizma sovietică!

DAESH (ISIL, ISIS) s-a infiltrat prin migraţia masivă comandată şi finanţată de către actorii statali care doresc o disoluţie a UE şi o Europă incapabilă şi depăşită de evenimente, o Europă aflată sub teroarea „uniformelor negre” – a celor care se poartă ca învingători ai doctrinelor liberale occidentale, încălcând drepturile şi principiile omului la Noi acasă! Într-o oarecare măsură, au reuşit să paralizeze – ce este drept, pentru scurt timp – construcţia demo-cratică a Europei unite! Mai grave au fost bâlbele şi discursurile ambigue ale unor lideri, care nu au înţeles că valorile culturale nu pot fi înlăturale de barbarismul unei ideologii străine creştinilor şi musulmanilor.

Prin întreaga noastră fiinţă şi prin strategiile elaborate dorim pace, unitate prin diversitate, construcţia unei lumi multiculturale dar, în ceasul al doisprezecelea, se impune să ne regăsim, pentru a evita haosul naţionalismelor, radicalismelor şi al populismelor ieftine! Migranţii care au sosit în Europa trebuie să înţeleagă că au primit o şansă la o viaţă normală şi noi, cetăţenii europeni, avem propriile noastre valori pe care suntem obligaţi să le respectăm! Noi suntem cei care facem regulile şi jocurile, într-o lume normală, în care exportul terorii nu este admis!

Politicienii europeni ar trebui să îşi reanalizeze discursurile – care, de multe ori, ne crează o falsă impresie (sub presiunea unor evenimente nedorite) – pentru a nu crea psihoza în masă a unei Europe în derivă, care nu va fi sortită eşecului şi în care identitatea europeană va continua să existe şi să evolueze!

Migraţia umană este un fenomen care face parte din însăşi existenţa noastră. Aşa am evoluat ca specie şi am ocupat arealele favorabile dezvoltării istorice! Migraţia este un fenomen complex ce constă în deplasarea unor persoane dintr-o arie teritorială în alta, urmată de schimbarea domiciliului şi/sau de încadrarea într-o formă de activitate în zona de sosire.¹

Migraţiile, în general, sunt dificil de cuantificat datorită faptului că sunt foarte multe aspecte care concură la realizarea unei analize de specialitate, cum sunt: porţile de intrare / ieşire legale şi ilegale, continuitatea, intensitatea, periodicitatea, repetitivitatea, lipsa unei evidenţe stricte şi factorii determinanţi.

Odată cu declanşarea conflictelor moderne, migraţia a cunoscut o „explozie” dificil de dezamorsat, organismele internaţionale fiind depăşite sau acţionând cu mare întârziere. ONG-urile din domeniu au fost interesate de imagine şi de profit şi mai puţin de rezolvarea problemelor refugiaţilor.

Atât de promovata „solidaritate europeană” nu a făcut altceva decât să acutizeze relaţiile Occident – Orient şi să destructureze unele politici şi proiecte europene, cu efecte majore asupra securităţii comune.

Este foarte adevărat că populaţia statelor occidentale a scăzut drastic în ultimele decenii, dar şi strategiile de creştere demografică şi securitate socială adoptate au fost cele de nivel corporatist, care au neglijat familia şi creşterea demografică.

În analizele de specialitate din acest număr, am căutat să avem abordări complexe, axându-ne pe dimensiunile complexe ale migraţiilor.

În acest sens, vom creiona câteva aspecte care pot avea repercursiuni asupra securităţii naţionale, dar şi globale, analizând efectele asupra dimensiunilor sociale, politice, militare, de mediu, juridice, economice şi, nu în ultimul rând, geopolitice!

DIMENSIUNEA SOCIALĂ

În plan social, vom asista la modificări structurale impuse de noile provocări, manifestate prin:

• schimbarea structurii demografice ce afectează stabilitatea socială: Îmbătrânirea populaţiei occidentale a fost speculată de către unele state şi organizaţii, care au elaborat strategii de „transmutare” a unor populaţii defavorizate din anumite areale afro-asiatice, un astfel de plan fiind migraţia masivă ce s-a manifestat în anul 2015 şi care va continua, probabil, şi în anul 2016. Unele state occidentale vor simţi ca un disconfort această migraţie, dar vor beneficia şi de efectele benefice ale acesteia.

• „importul” tradiţiilor şi cutumelor „noilor” grupuri etno-confesionale şi lingvistice afectează identitatea culturală a statului gazdă: vom asista la formarea de noi identităţi etno-confesionale şi lingvistice, care vor avea efecte asupra ideologiilor politice şi a structurii administraţiei din statele occidentale. Se va impune construcţia de lăcaşe de cult specifice, şcoli cu predare în limbile minorităţilor adoptate, construirea de cartiere pentru azilanţi, toate acestea cu efect pe termen scurt asupra strategiilor sociale elaborate de către stat.

• modificare a nivelul de trai: Pentru noile minorităţi, statul va trebui să aloce fonduri suplimentare pentru integrarea acestora, în defavoarea populaţiei gazdă. Este posibil ca unele categorii sociale să nu accepte diminuarea nivelului de trai în favoarea noilor minorităţi.

• faptul că fluxul de imigranţi este o potenţială ameninţare la adresa culturii statului gazdă, având efecte negative asupra valorilor de bază şi obiceiurilor culturale şi lingvistice ale acestuia, cât şi impact negativ asupra identităţii sociale a indivizilor în totalitate: Este posibil să asistăm la o modificare a tiparului cultural ce ar putea afecta în sens negativ identitatea naţională a statului respectiv. Ca efect negativ, este posibil să avem o remodelare a spaţiului cultural şi a simbolisticii statului gazdă, care va adopta noile simboluri, cutume şi tradiţii impuse de noile minorităţi.

• apariţia de noi minorităţi (În definiţia dată de raportorul special Asbjorn Eide în 1993, se consideră „minoritate orice grup de persoane care-şi au reşedinţa într-un stat suveran, reprezintă mai puţin de jumătate din populaţia societăţii naţionale şi ai cărui membri au în comun trăsături de natură etnică, religioasă sau lingvistică, care-i deosebesc de restul populaţiei”): poate schimba structura etno-confesională din unele localităţi sau chiar state, care vor solicita dreptul la autodeterminare!

• apariţia de crize identitare: În acest mecanism social complex, noile minorităţi vor avea parte de mai multă sau mai puţină permisivitate socială, drepturile unor azilanţi fiind acordate în conformitate cu legislaţia statului respectiv. Această permisivitate poate genera, în ambele cazuri, crize identitare.

• manifestările determinate de aculturaţie (acest conflict este generator de dezajustări care se traduc prin inadaptări, comportamente deviante şi patologii): Din acest punct de vedere vom asista la populaţii care se vor considera dezrădăcinate şi nu se vor adapta la condiţiile şi cerinţele impuse de statul-gazdă. Efectele menţionate mai sus pot genera riscuri de securitate la adresa statului-gazdă.

• faptul că migraţiile stau la baza generării noilor minorităţi! Migraţiile au efecte benefice asupra statului gazdă, cum sunt:

• refacerea deficitului demografic, ca urmare a îmbătrânirii populaţiei,

• refacerea forţei de muncă necesare relansării economiei şi agriculturii,

• dezvoltarea sectorului de servicii,

• creşterea nivelului de trai al cetăţenilor statului gazdă şi, în consecinţă, a securităţii economice a acestora,

• rezolvarea problemelor sociale ale celor care au emigrat din zonele nefavorabile.

DIMENSIUNEA POLITICĂ

În plan politic vom avea reacţii imprevizibile, care se vor manifesta prin apariţia de noi ideologii şi doctrine politice, reacţii la nivel diplomatic între actorii statali implicaţi, reacţii ostile ale unor grupuri sociale, demisii şi alegeri anticipate, toate acestea fiind determinate de către:

• efectele asupra culturii politice, care vor determina schimbări şi proiecţii impuse de noile realităţi,

• conducerile dictatoriale şi/sau totalitariste, cât şi ideologiile extremiste au constituit şi constituie cauze ale migraţiei forţate,

• finanţarea şi întreţinerea de către unele state a fluxurilor migraţioniste comandate, în scopul controlului unui spaţiu de interes strategic,

• fluxurile de refugiaţi şi migraţia, în general, generează conflictele politice între actorii statali implicaţi (statul de plecare – statul gazdă),

• refugiaţii care generează riscuri de securitate ca urmare a activării mişcărilor de opoziţie la adresa guvernelor ţărilor de origine,

• refugiaţii şi imigranţii care pot constitui elemente ale unor reţele teroriste transnaţionale.

DIMENSIUNEA MILITARĂ

La acest nivel, vom asista la implicarea masivă a forţelor militare în zonele de conflict, la constituirea de noi alianţe politico-militare de conjunctură şi la deschiderea a noi teatre de operaţii militare în nordul Africii, Orientul Mijlociu, Federaţia Rusă şi chiar în Balcanii de Vest, ca urmare a:

• acţiunilor ilegale ale refugiaţilor şi imigranţilor implicaţi sau atraşi în reţelele teroriste, care vor impune acţiuni şi evoluţii militare pregnante,

• migraţiei şi fluxurilor de refugiaţi care pot genera conflicte etnice şi tendinţe de purificare etnică a unor grupuri sau lideri, ce doresc realizarea omogenităţii culturale sau dominarea unui teritoriu de către o anumită minoritate etnică,

• finanţărilor ilegale ale migraţiei forţate, aceasta fiind folosită în scopul diminuării resurselor umane ale „inamicului”,

• transformării crizelor identitare paşnice în conflicte de anvergură.

DIMENSIUNEA DE MEDIU

Este foarte bine cunoscut că o tabără de refugiaţi impune anumite standarde, prevăzute de către legislaţia internaţională! La fel de bine, se ştie că emigranţii provin din zone defavorizate climateric sau de alte manifestări naturale sau antropice, care au avut ca urmare modificarea mediului. În acest context, este necesar să se elaboreze strategii viabile care să ocorde o şansă celor care au suferit traume determinate de:

• unele cataclisme naturale care pun în pericol viaţa umană şi care au avut ca efect migraţia către areale favorabile bunului trai,

• efectele produse asupra mediului ca urmare a acţiunilor militare din teatrele de operaţii, care au impus migraţia forţată,

• accidentele nucleare sau chimice din unele areale, cu efecte nefaste asupra populaţiei şi care pot avea ca efect migraţia masivă a populaţiei,

• efectele negative asupra mediului produse de fluxurile de migranţi şi refugiaţi, care improvizează taberele de refugiaţi în zonele de frontieră sau la marginea localităţilor pe care le tranzitează.

DIMENSIUNEA ECONOMICĂ

Crizele economice repetitive şi falimentul unor instituţii bancare au bulversat lumea ultimilor ani, creând un dezechilibru major şi traume asupra „satului global”! În acelaşi timp, pentru statele care „donează” emigranţi, cât şi pentru statele „gazdă” care primesc imigranţi, dezechilibrele pot fi contracarate prin strategii noi, care vor schimba radical lumea în care trăim. Va trebui să învăţăm că cel de lângă noi este egalul nostru şi are nevoie de acordarea unei şanse, dar nu în detrimentul populaţiei statului gazdă. În acest sens va trebui să înţelegem că:

• prin migraţia către statele situate în arealele dezvoltate, imigranţii au beneficii care înlătură – nu în totalitate sau în toate cazurile – discrepanţele din statele de origine şi le oferă un trai mai bun în statul gazdă,

• veniturile generate de forţa de muncă emigrantă contribuie la relansarea economiilor din statele de origine, în detrimentul statelor gazdă,

• imigranţii cu o pregătire superioară pot avea efecte benefice asupra dezvoltării economiei statului gazdă,

• imigranţii reprezintă o forţă de muncă ieftină, chiar dacă în unele cazuri este supercalificată, aducând un profit net societăţilor economice din statele gazdă.

DIMENSIUNEA JURIDICĂ

Migrantul este un om dezrădăcinat, care a piedut totul, mai puţin dreptul la viaţă. „Acasă” nu mai are nimic, deoarece a fost „jefuit” de samsarii care i-au cumpărat casa şi pământul pe nimic, chiar convingându-l că este foarte bine să emigreze (contra unor sume de bani, care se întorc către reţelele de traficanţi şi samsarii care au determinat migraţia), sau conflictele militare şi atrocităţile promovate de unii lideri au determinat ruptura de locurile natale. Migrantul ajuns în Occident – ca urmare a îndoctrinării că în Occident totul este „lapte şi miere” – va ajunge la concluzia că s-a înşelat, fiind supus presiunilor reţelelor criminale transfrontaliere. Puţini se vor adapta şi vor reuşi să învingă furcile caudine ale unui nou început. Ceilalţi …Ceilalţi vor deveni „paria” societăţii, deoarece:

• folosirea căilor ilegale de migrare transformă emigrantul sau refugiatul în infractor, ca urmare a căilor şi mijloacelor folosite (reţea de trafic transfrontalier, încălcarea legislaţiei statului gazdă privind traficul de frontieră etc.),

• atragerea imigranţilor în reţele de traficanţi are ca efect creşterea infracţiunilor statului gazdă şi periclitează siguranţa cetăţeanului,

• lipsa sau distrugerea actelor de identitate, în scopul schimbării statutului de emigrant în cel de refugiat, crează probleme de securitate la nivelul administraţiilor interne privind controlul populaţiei,

• implicarea imigranţilor în activităţi criminale privind traficul de persoane în scopul exploatării sexuale sau ca „sclavi” în anumite domenii economice, agricole sau industriale,

• încălcarea de către imigranţi a legilor statului gazdă crează dezechilibre privind asigurarea securităţii individului şi atrage după sine cheltuieli suplimentare de la buget.

DIMENSIUNEA GEOPOLITICĂ

Nu puţine sunt manifestările geopolitice! Fără pretenţia de a le descoperi pe toate, putem afirma că efectele se vor rasfrânge asupra:

• structurii demografice a actorilor statali, prin mutaţii în arhitectura geopolitică, generând noi enclave, provincii anarhice şi instabile şi chiar apariţia de state noi,

• schimbării balanţei de putere în unele regiuni,

• sistemelor geopolitice,

• societăţilor transnaţionale,

• mobilităţii populaţiei,

• mobilităţii comerciale.

AMENINŢĂRI LA ADRESA SECURITĂŢII

Plecând de la dimensiunile migraţiilor, putem afirma că acestea generează riscuri de securitate asupra actorilor statali şi suprastatali, cum ar fi:

• violarea drepturilor omului de către statele gazdă sau violarea şi încălcarea flagrantă a legilor statului gazdă de către imigranţi, acţiunile acestora afectând grav securitatea socială a statului respectiv,

• exacerbarea unor conflicte etnice determinate de creşterea numărului membrilor comunităţii proveniţi din imigrare,

• declanşarea unui război civil în scopul ocupării unui teritoriu în care a evoluat o comunitate „importată”, provenită din migraţie,

• dezvoltarea reţelelor de criminalitate organizată pe criterii etnico-confesionale,

• excaladarea violenţelor xenofobe şi/sau rasiale, ca urmare a unor măsuri sociale care ar defavoriza comunităţile provenite din migraţii,

• crearea de evenimente sociale de impact, care afectează securitatea naţională a unui stat (mişcări de protest, greve, acte antisociale),

• renaşterea naţionalismelor şi ideologiilor extremiste îndreptate împotriva migranţilor şi azilanţilor,

• excluziunea socială,

• apariţia comportamentelor segregaţioniste,

• apariţia de mişcări extremist-teroriste de ambele părţi ale baricadei (imigranţi – populaţie gazdă),

• mutaţii în structura socială şi etno-confesională a unor areale, cu impact asupra statului naţional.

Source: Missing Migrants Project, International Organization for Migration; UNHCR; i-Map;
Regional Mixed Migration Secretariat

CONCLUZII

Problema migranţilor reprezintă provocări pentru arealele implicate, aceştia fiind o sursă de probleme suplimentare (problema identităţii naţionale, integrarea în colectivităţi, politici de instruire şi asimilare a forţei de muncă, atenuarea diferenţelor culturale, apariţia mişcărilor şi partidelor populiste de orientare naţionalistă sau antirasiale, conflicte rasiale şi religioase etc.) pentru administraţiile statelor gazdă, dar şi o sursă de beneficii (imigranţii sunt bineveniţi ca forţă de muncă mai ieftină, creşterea productivităţii muncii şi a produsului intern brut, modificarea coordonatelor demografice, multiculturalism şi diversitate etc.).

La nivelul statelor care generează migranţi, provocările sunt de securitate, fiind determinate de efectele în planurile: demografic (scăderea populaţiei fertile şi îmbătrânirea populaţiei), social („brain drain” – scăderea numărului persoanelor instruite: cadre universitare, medici, ingineri etc.), economic (emigrarea forţei de muncă înalt calificate, scăderea productivităţii şi a veniturilor realizate).

Emigrantul renunţă la tot ce are pentru a se deplasa către un stat gazdă care, crede el, îi va oferi un trai mai bun decât în statul de plecare. În acest caz va folosi mijloace legale sau ilegale pentru a-şi atinge scopul!

Refugiatul părăseşte teritoriul naţional ca urmare a unei situaţii deosebite determinate de către persecuţia politică, religioasă, etnică sau de un conflict major care îi pun viaţa în pericol. Ce este foarte important, refugiatul are acest statut doar până la intrarea în prima tabără de refugiaţi şi pe perioada cât va sta în aceasta!

Noua migraţie către Occident, din punctul nostru de vedere, este una comandată şi finanţată în scopul vădit de a se da o lovitură structurilor euratlantice, desfăşurându-se după un plan bine stabilit, care ar trebui să destructureze Occidentul şi să distrugă cultura liberală euratlantică.

În acelaşi timp, comunitatea internaţională va trebui să se implice mai mult pentru acordarea sprijinului ce se impune, acelor confraţi vitregiţi de soartă! Sunt necesare strategii viabile, nu numai ale UE ci cu precădere ale ONU!

Bibliografie

1. Bari I., Probleme globale contemporane, Ed. Economică, Bucureşti, 2003

2. Bauman Zygmunt, Globalizarea şi efectele ei sociale, Bucureşti 1999, Ed. Antet

3. Dungaciu Dan, Naţiunea şi provocările (post)modernităţii, Bucureşti, 2004

4. Florian Mircea, Recesivitatea ca structură a lumii, vol.I, Bucureşti, Ed Eminescu, 1983

5. Frigioiu Nicolae, Antropologia culturii, curs SNSPA

6. Fukuyama Francisc,