Niculae Iancu este rectorul Acdemiei Naţionale de Informaţii „Mihai Viteazul” din anul 2013. A lucrat în domeniul cooperării militare internaţionale şi al planificării strategice, având o experienţă relevantă în ceea ce priveşte NATO, operaţiunile multinaţionale şi politicile publice în sfera securităţii şi apărării. Are o experienţă de 10 ani în domeniul cercetării ştiinţifice militare, în prezent gestionând, în calitatea sa de conferenţiar universitar, cursuri de securitate şi guvernare şi teoria cercetării ştiinţifice.
Deţine titlul de doctor obţinut la Academia Tehnică Militară şi a absolvit un master în studii de securitate în cadrul Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii din Bucureşti. A realizat numeroase lucrări în domeniile studiilor de securitate şi ştiinţelor inginereşti publicate în ţară şi străinătate.
25 de ani de SRI! Informația, cuvântul primordial e INTELLIGENCE
Ramona Feraru: Până la înființarea Serviciului Român de Informații, pe 26 martie 1990, a fost un vid legislativ din acest punct de vedere.
Niculae Iancu: În urma acestui vid de autoritate a luat naștere Serviciul Român de Informații, care anul acesta împlinește 25 de ani de la înființare, în data de 26 martie fiind programate evenimente conexate acestui moment important din viața instituției. Înseamnătatea acestui sfert de veac constă și în definirea trecutului unei instituții care în permanență a căutat toate resursele pentru a se dinamiza și pentru a se moderniza în mod eficient și eficace.
Cred că, pentru orice instituție care are o viziune pe termen lung, unul dintre principalele paliere pe care trebuie să se plaseze este și palierul pregătirii personalului propriu. Acesta cred că este și motivul pentru care, în urmă cu 22 de ani, a fost luată decizia de înființare a Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul”, aceasta intrând în al 23-lea an de existență. Putem afirma că am lucrat și lucrăm la consolidarea unei tradiții a învățământului în zona de intelligence. Menționând termenul de intelligence, în esență cred că acesta constituie cheia dezbaterii noastre de astăzi. Deși pare un termen simplu, adresează un concept complex care este necesar a fi clarificat. Nu numai în România sau la nivelul comunității naționale de securitate și informații, ci și în plan internațional există preocupări pe acest palier, concretizate prin emergența mai multor școli de gândire în jurul acestui concept. Se distinge astfel, din punctul nostru de vedere, nevoia de fixare a conceptelor, pentru că numai având o înțelegere comună asupra termenilor cheie care ne guvernează activitatea putem împreună să lucrăm și să construim, în plan național și internațional, arhitecturi viabile de intelligence.
Academia Națională de Informații ”Mihai Viteazul” a militat în toți acești ani pentru conturarea unui domeniu științific distinct: domeniul studiilor de securitate și informații. De altfel, după adoptarea legii Educației Naționale din 2011, am reușit, cu sprijinul Ministerului Educației Naționale, să obținem și o recunoaștere a acestui domeniu științific. În momentul de față, Academia este o universitate organizatoare de studii doctorale în domeniul studiilor de securitate și informații. Din punctul nostru de vedere acesta nu este doar un câștig important în plan național ci eși un salt calitativ în ceea ce înseamnă domeniul științific de referință, la care se racordează conceptual și partenerii noștri internaționali. În dezbaterile pe care le avem cu aceștia, nu doar o dată s-au arătat interesați de felul în care am reușit să maturizăm această construcție. Totodată, partenerii noștri ne cer sfatul în ceea ce privește pașii ce trebuie parcurși pentru a se putea încadra eficient pe un drum care să asigure recunoașterea domeniului intelligece ca o zonă distinctă generatoare de cunoaştere ştiinţifică.
INTELLIGENCE înseamnă ACTIVITATE, PROCES, PRODUS … ETC. La superlativ, ORGANIZATIE!!!
Ramona Feraru: Ce înseamnă pentru dumneavoastră informația? Cum o vedeți dumneavoastră? Este ea o armă strategică din punctul dumneavoastră de vedere? Ce ii învățați pe cei care sunt cursanții dumneavoastră?
Niculae Iancu: Spuneam mai devreme că informația ar putea fi o încercare de traducere a termenului de intelligence din limba engleză. Realitatea pe care noi am constatat-o este aceea că termenul de intelligence nu poate fi tradus în limba română, acesta fiind și motivul pentru care, de ceva timp, am inițiat o serie de demersuri pentru recunoașterea acestui termen ca parte a fondului extins de cuvinte al limbii române.
De asemenea, am încercat să inițiem un proiect de cercetare științifică care să conducă la confirmarea faptului că termenul intelligence, în sine, este intraductibil, pornind de la faptul că are mai multe înțelesuri. Așa cum știm, intelligence înseamnă, în egală măsură, activitate, proces, produs, dar și organizație. Uitându-ne către toate aceste fațete sau perspective ale termenului intelligence, putem înțelege și complexitatea termenului în sine, dar și dificultatea de a-l transfera către o zonă de cultură organizațională, în primul rând, și în al doilea rând, de a-l extinde mai departe către societatea civilă, demers care face parte dintr-un efort mai larg de promovare a culturii de securitate în România.
Termenul intelligence este punctul central al tuturor programelor de pregătire pe care le derulăm la nivelul Academiei Naționale de Informații. Cu toate acestea, este important să facem distincția între cele două paliere în interiorul cărora dezvoltăm și oferim programe de educație și formare la momentul actual: colectare și analiza de informații. Primul abordează problematica intelligence-ului din perspectiva muncii concrete cu sursele de informații, în timp ce a doua dimensiune este adresată acelora care realizează analiza și valorificarea informațiilor colectate din munca menţionată.
Din punctul nostru de vedere, termenul folosit de dumneavoastră, acela de armă strategică este cam dur și este asociat unui teren al confruntărilor. Apreciem că intelligence-ul nu se situează, neapărat, pe un teren al confruntărilor, ci, dimpotrivă, reprezintă un motor pentru orice dezvoltare sănătoasă, strategică a unui stat. Intelligence-ul este indisolubil legat de gândirea strategică statală, pentru că, prin contribuția pe care o are, asigură reperle de obiectivitate necesare unor decizii corecte în acord cu interesle și obiectivele naționale.
Terorismul, un cod planificat, „un eveniment nedorit”
Ramona Feraru: Cum vedeți informația? Informația dumneavoastră poate fi tratată în așa fel încât să oprească sau să facă diferența între un nivel mai ridicat de atac terorist, sau pe timp de pace, când lucrurile se află la un nivel mediu?
Niculae Iancu: Este o dezbatere deschisă, prezentă, în general, în contextul public al interacțiunilor cognitive pe teme sensibile de securitate națională. Informația are două valențe care sunt indisolubil legate. Pe de o parte, informația asigură o contribuție imediată asupra unor măsuri cu caracter preventiv în acord cu dezvoltarea posibilă a unor fenomene problematice, cu referire directă la tematicile de securitate națională și pe de altă parte informația este cea care asigură resursele necesare unei prognoze pe termen mediu și lung. Informația este necesară pentru stabilirea stării de fapt dar, totodată, pentru stabilirea stării dorite în viitor. Uitându-ne la ambele dimensiuni și înțelegând nevoia de interpretare a celor două componente și prin prisma unor momente de criză, de manifestare acută a riscurilor și a amenințărilor așa cum a fost situația din Franța menționată de dumneavoastră, înțelegem că informația este fundamentală pentru prevenție. Cu toate acestea nu de fiecare dată asigură și succesul; procesul obținerii, analizei și diseminării informației fiind parte integrantă a unui sistem mai amplu în cadrul căruia toate mecanismele trebuie să funcționeze, să rezoneze și să producă efectul dorit.
Producerea unui eveniment nedorit din perspectiva securității, are loc la momentul intersectării între exercitarea amenințării și existența unei vulnerabilități, combinația celor două dând naștere la riscul de securitate. Aceste evenimente nedorite trebuie să devină lecții învățate și incluse într-un context general al problematicilor de securitate în interiorul cărora se manifestă, pentru ca în viitor să fie, pe cât posibil, abordate într-o manieră eficace, astfel încât rezultatul prevenției să fie mai eficient. În mod cert există riscuri, există amenințări, dar activitatea de prevenție fundamentată prin informație funcționează.
Ramona Feraru: Cum îi învățați pe studenții dumneavoastră să verifice informația, modul în care aceasta se poate manipula, astfel încât rezultatele să fie pentru dumneavoastră cele pe care le scontați?
Niculae Iancu: În activitatea noastră ideea de manipulare nu este prezentă. Principalul sens al utilizării informațiilor este acela de a conferi obiectivitate unor analize pe care le realizează atât instituția noastră, cât și orice alte instituții beneficiare ale fluxului informațional care vine dinspre Serviciul Român de Informații. Studenții noștri sunt parte a unui proces foarte complex de pregătire în interiorul căruia sunt valorizate abilitățile acestora pentru munca de informații și, totodată, sunt conferite toate instrumentele necesare pentru ca aceste abilități să fie conduse către formarea de elemente de competență care să le permită să acționeze în mod eficient și realist în acord cu problematica de securitate pe care urmează să o abordeze în munca profesională. Acest lucru presupune un întreg instrumentar analitic: metode de analiză asociate celor trei dimensiuni tactic, operațional, strategic, instrumente de analiză care fiind unitar aplicate conferă și o uniformitate în ceea ce înseamnă rafinarea produselor de intelligence oferite în munca de informații. Practic aceștia sunt trecuți prin diverse secvențe în urma cărora își dezvoltă abilitățile, pe de o parte, și, pe de altă parte, își construiesc acea dimensiune obiectivă a muncii de informații prin prisma unui aparat metodologic complex pe care trebuie să îl dobândească la finalul pregătirii.
Ramona Feraru: Există manipulare între discursul politic și discursul maselor? Considerați că informația poate fi manipulată pentru mase prin discursul politic sau politicul poate să influențeze (influența) masele ori masele dictează rezultatul unor alegeri?
Niculae Iancu: Ieșind din aria preocupărilor serviciilor de informații și analizând contextul mai general, se deschide un palier de discuții nou și complex. Există și sunt din ce în ce mai prezente rețelele de comunicare, care sunt transpuse în mediul virtual prin intermediul sistemelor informatice. Cu ajutorul platformelor informatice de comunicare, dincolo de modalitățile clasice de transmitere ale unui mesaj între un emitent și un receptor, care, de cele mai multe ori, erau situații într-un spațiu tangibil, chiar de multe ori față în față, comunicarea generează provocări. Informația circulă prin aceste canale noi de comunicare, există niște noduri de rețea, noduri de rețea în interiorul cărora informația poate fi colectată și orientată în acord cu niște interese, poate legitime, ale punctelor respective de vibrare ale rețelelor. De altfel, am asistat, în ultimii ani, la momente determinante, determinate de impactul noilor tehnologii. Un exemplu cunoscut este cel al alegerilor prezidențiale din Statele Unite din urmă cu câțiva ani, atunci când evenimentele politice au fost semnificativ influențate de felul în care informația a fost vehiculată în interiorul platformelor de comunicare virtuală. Literatura de specialitate menționează deja că președintele Barack Obama este primul președinte din istorie, al cărui succes a fost determinat și de această formă de manifestare în interiorul platformelor de comunicare.
Ramona Feraru: Ținând cont de faptul că verdictul Curtii Constituționale privind legea ”Big Brother”, care este importanța acesteia și cât de importantă este pentru activitatea dumneavoastră această lege? Cum credeți ca această lege ar putea trece? Este necesară această lege?
Niculae Iancu: Dintr-o perspectivă academică, se poate menționa faptul că există suficiente argumente științifice, în momentul de față, pentru a accepta că acest spațiu de comunicare virtuală este un mediu prezent în viața noastră cotidiană și generează o dependență semnificativă pentru grupurile sociale, și (de aceea) nu mai putem neglija aceste platforme de comunicare atunci când avem în vedere realizarea unor analize de securitate. Dezbaterea are, (mai degrabă) mai mult o conotație tehnică decât una politică, în sensul în care, în interiorul acesteia, trebuie conștientizate efectele pe care le au formele de curgere a informației în interiorul sistemelor IT. Dinamica extraordinară a tehnologiei și posibilitatea tehnică de disipare a surselor generatoare de riscuri în rețele și echipamente distribuite global obligă informația să țină cont de evoluțiile tehnologice. Asemeni oricărei dezbateri publice, și aceasta are capacitatea de a activa emoția publică, prin plasarea sub semnul incertitudinii a echilibrului dintre securitate și ceea ce înseamnă intimitatea individului. De cele mai multe ori, acest echilibru este perceput prin prisma unei ecuații sau inecuații de gradul întâi, liniare, oferind o perspectivă simplistă asupra subiectului. Trebuie înțeles faptul că securitatea și intimitatea individului nu trebuie tratate din perspectivă antagonică, ci formează un binom, necesar asigurării stării de securitate dorite. Într-o societate în interiorul căreia există suficiente garanții de securitate, sunt asigurate, în aceeași măsură, condițiile exprimării libere a membrilor ei. De altfel, implementarea unui cadru normativ și legislativ racordat la realitățile societății actuale va contribui atât la asigurarea libertății de exprimare, cât și la buna desfășurare a activităților instituțiilor cu atribuții în domeniul protejării securității naționale. Așadar, un cadru legislativ adecvat va atrage după sine performanță instituțională și, implicit, avantaj competitiv.
Ramona Feraru: Considerați că este necesar ca cei din Serviciul Român de Informații să se uite și să admită că pot să vadă un server sau ceea ce se întâmplă în spatele unui calculator sau ideile exprimate de acele persoane, cu un mandat sau fără mandat?
Niculae Iancu: Să se uite și să admită că pot să vadă?! Riscul există și din partea unor actori care nu sunt neapărat instituționalizați și care, în permanență, atacă infrastructurile informatice, atacă calculatoarele, atacă echipamentele în interiorul cărora există speranța că este o anumită protecție a informațiilor personale. Legea trebuie construită pentru a transpune, într-o realitate a lumii virtuale, realitatea lumii fizice. Dacă, în interiorul legislației existente, acceptăm necesitatea unui mandat pentru o interceptare de comunicații clasice sau pentru orice apreciem că se constituie în mijloace de comunicare ale lumii fizice, care pot să ajute la clarificarea unor situații operative într-un context de joc amenințare-vulnerabilitate-risc, trebuie să acceptăm că această lume fizică a evoluat și se transpune în interiorul unei lumi virtuale, iar regulile respective trebuie reproduse și în această lume virtuală, deci existența mandatului este necesară. În egală măsură, acest pachet legislativ trebuie activat pentru a putea conferi nivelul de securitate dorit de societatea noastră.
Ramona Feraru: Cum ați defini siguranța națională din punct de vedere al informației?
Niculae Iancu: Dintr-o perspectivă a arhitecturii științifice, putem privi lucrurile într-o formă extinsă, care integrează următoarele domenii și subdomenii: domeniul științific este cel al științelor sociale, în interiorul căruia putem vorbi de afirmarea unui domeniu mai restrâns, respectiv cel al științelor politice. În interiorul domeniului științelor politice se regăsește arealul relațiilor internaționale și al studiilor de securitate, iar, în interiorul domeniului studiilor de securitate se regăsește domeniul studiilor de intelligence, domeniu care abordează informația de securitate națională, într-o manieră științifică.
Privind din perspectiva acestei ierarhii, putem înțelege că informația este o verigă determinantă în înțelegerea dinamicilor de securitate, în sprijinul unui proces decizional în acord cu interesele și obiectivele naționale. Transferul cu succes al corpusului de cunoaștere dinspre științele politice către științele sociale produce un efect imediat în plan social, cu atât mai accentuat în momente de decizie strategică.
Privind această structură, înțelegem că informația se află la originea unor mutații sociale. De altfel, acesta esteun mod de gândire care contribuie la fundamentarea proiecției programelor noastre de pregătire, prin care încercăm să studiem informația ca vector al unor contexte sociale dezirabile în acord cu viziunea strategică a statutului. Astfel, informația devine un element-cheie al procesului de elaborare a unor politici publice adecvate pe toate paliere de acțiune ale statului.
În egală măsură, conceptul de securitate naționale prezintă anumite dificultăți de conceptualizare, existând mai multe perpective divergente asupra multitudinii sale de semnificații, în funcție de școala de gândire la care ne raportăm. Un bun exemplu îl reprezintă aici școala de gândire anglo-saxonă în interiorul căreia securitatea are anumite valențe, care trebuie înțelese prin raporatre la contextul cultural specific și la cultura de securitate de la nivelul societății respective. Totodată, în ultimii ani, s-a afirmat din ce în ce mai pregnant o școală europeană de gândire de securitate, centrată pe zona socială, politicile europene fiind conturate pentru a oferi suficiente garanții tuturor cetățenilor Uniunii Europene pentru ca aceștia să poată ființa în interiorul Uniunii Europene şi să se poată dezvolta astfel încât să fie atins dezideratul de ”bunăstare a individului”.
În esenţă, securitatea naţională este un deziderat, o stare, ce reprezintă o aspiraţie, o investiţie pe care întreaga societate românească trebuie să o facă pentru a garanta promovarea unor valori ale statului român, care se răsfrâng în ceea ce înseamnă promovarea interesului naţional şi realizarea unor obiective strategice.
Ramona Feraru: Cum vedeți comunitatea de informații?
Niculae Iancu: În general, există mai multe practici europene și internaționale și diverse modele legate de modul de funcționare a instituțiilor de securitate, fiecare dintre acestea având argumentele sale. Intelligence-ul este într-atât de dinamic încât obligă la căutarea, în permanență, a soluțiilor organizatorice optime, care să conducă la eficientizarea muncii de informații. Nevoia de existență a unei comunități este indubitabilă atât în plan național, cât și internațional. Evenimentele nefericite din Franța au readus, în discursul de la Bruxelles, ideea integrării intelligence-ului european, ideea creării unui spațiu comun european de acțiune pentru gestionarea informației de securitate. Buna colaborare între serviciile de informații, impulsionată de dinamica problematicilor de securitate, care generează amenințări la adresa securității, este o certitudine. Există entități nonstatale, care generează riscuri neconvenționale, actorii fiind transfrontalieri, organizându-se în rețele de criminalitate, iar intervenția împotriva acestora atrage după sine conlucrarea și valorificarea bunelor practici la nivelul serviciilor de informații. Așadar, mediul de securitate actual cere, mai mult ca oricând, lucrul colaborativ în interiroul comunității, utilizarea informațiilor în comun, analiza integrată, precum și integrarea unor formule parteneriale deachise dialogului.
Ramona Feraru: Care este cel mai bun elev al dumneavoastră și care sunt meritele cele mai deosebite?
Niculae Iancu: Răspunsul imediat ar putea veni prin prisma clasificărilor pe care orice universitate la realizează la sfârșitul fiecărui ciclu de pregătire, prin prisma notelor și a rezultatelor pe care studenții au reușit să le obțină pe parcursul anilor de studiu. Aceste clasamente iau în considerare anumite aspecte, dar, de multe ori, lasă în afara lor și indicatori care nu au fost neapărat agregați pentru a face parte din formula finală de calcul. Toți studenții noștri sunt cei mai buni. Sunt cei mai buni, pentru că fiecare dintre ei reprezintă, la sfârșitul ciclului de pregătire, o personalitate conturată în acord cu niște valori ale statului român, pe care noi le promovăm, toți aceștia dovedindu-și calitățile și modul în care competențele sunt prezente în portofoliul lor profesional, mulți dintre aceștia accesând în carieră funcții manageriale importante. Toți sunt excepționali!
Interviu realizat de Senior editor Ramona Feraru, Redactor Vlad Mocanu
Coments