Monica MUŢU

Geopolitica Club Café – Cafeneaua Geopolitică s-a reunit pe 5 mai 2015, în atmosfera primitoare a Universităţii Româno–Americane, cu dorinţa de a aduce în atenţia publicului încă o temă contemporană.

Domnul Nicholas Dima, analist american specializat pe geopolitica Europei de Est şi Rusia, a conferenţiat în faţa unui distins public alcătuit din reprezentanţi ai mediului diplomatic şi ai mediului universitar, experţi şi practicieni.

Conferinţa a fost deschisă de domnul Vasile Simileanu, directorul Revistei GeoPolitica.

Iată câteva dintre ideile prezentate:

Situaţia actuală în plan global se complică pe zi ce trece, prin implicarea Uniunii Europene, a NATO, a Ucrainei. Implicarea Ucrainei înseamnă implicarea Republicii Moldova.

SUA şi Israelul au adoptat o politică internaţională. Rusia, China şi Ţările Arabe practică un naţionalism tot mai accentuat, fiind posibil ca în viitor să se producă o mare conflagraţie între cele două tendinţe.

Prăbuşirea comunismului a determinat o rearanjare a lumii pe criterii etnice.

Washingtonul duce o politică insuficient de subtil nuanţată, promovând democraţia occidentală drept panaceu universal.

Extinderea NATO în Estul Europei a oferit garanţii de stabilitate împotriva Rusiei.

Rusia nu poate adera la UE, NATO, politic ar risca să se dezintegreze, iar economic a devenit hinterland.

S-au născut astfel noi conflicte, de fapt datând dinainte de dezintegrarea URSS, precum Transnistria. Iar planul merge mai departe, vizând facilitarea şi crearea de regiuni autonome, precum Găgăuzia, Taraclia, Donbas, acordul Minsk II având stipulări în acest sens. Totuşi, autonomia pe criterii etnice nu există în dreptul internaţional.

Statul rus nu se mai poate confrunta militar cu NATO, dar poate crea dificultăţi imense în Ucraina, Iran.

Din 2000, Rusia a reluat unele strategii, precum panslavismul şi panortodoxismul. Niciodată nu a abandonat ideea imperială.

Rusia se opune aderării Ucrainei la NATO, fiind dispusă să instige la răzmeliţă, să destabilizeze Estul Ucrainei. Intervenţia Rusiei în Ucraina nu s-a petrecut în timpul Jocurilor Olimpice, dar au apărut Donbasul, intenţia fiind de a crea o punte – şi Crimeea, posibil Odessa pentru a ajunge la gurile Dunării. Conflictul din Ucraina este complex, identităţile rusă şi ucrainiană fiind apropiate, iar frontierele actuale ale Ucrainei au fost create abuziv şi arbitrar de Stalin, iar Crimeea a fost acordată Ucrainei de Stalin.

Suntem în faţa unui conflict geostrategic, iar Ucraina este doar o scânteie în lupta pentru influenţă.

Deocamdată conflictul este psihologic, subversiv, ruşii fiind mari maeştrii. Greşelile Occidentului, legate mai ales de balansarea intereselor, îi ajută să câştige teren.

Putin declară că Rusia ar fi gata să cedeze României Moldova. România, membră a UE şi a NATO, nu are pretenţii teritoriale. Desigur, România ar fi putut face mai mult pentru Republica Moldova. În ceea ce priveşte unirea, iniţiativa trebuie să vină dinspre Moldova.

Investiţiile ruse în Moldova sunt foarte mari. În Republica Moldova, curentul moldovenist este tot mai activ. Totuşi, recentul barometru de opinie este dubitabil.

Teritoriile româneşti de dincolo de Prut au rămas probleme geopolitice nerezolvate, care vor reveni în actualitate în caz de conflict major sau de rearanjamente majore, fără a uita că au trecut 25 ani de la negocierile din Malta.

Uniunea Europeană pare în derivă, promovând o politică antipatriotică, nihilistă. Nemulţumirile au devenit evidente în Ungaria, Grecia, Slovacia, iar Rusia ştie cum să le exploateze.