Excelenţă,
În anul 1995, România a stabilit relaţii diplomatice cu Regatul Arabiei Saudite. Ce a stat la baza acestei acţiuni şi de ce nu a fost posibil acest lucru înainte de anul 1989?

Bogdan AURESCU: Regatul Arabiei Saudite nu a întreţinut relaţii diplomatice cu statele socialiste, cu excepţia URSS şi China. După 1990 şi mai ales după 1991, când URSS a fost destrămată, Arabia Saudită a început să se deschidă şi către statele mai sus menţionate, dată fiind atractivitatea acestora din punct de vedere al resurselor, în special a celor umane (cadre medicale şi didactice foarte bine instruite şi specialişti de înaltă calificare în domeniul industriei petroliere).

De cealaltă parte, ţara noastră a fost interesată să aibă relaţii cu un actor major în Orientul Mijlociu şi în lumea islamică şi care prezintă numeroase oportunităţi de cooperare în beneficiu reciproc.

Domnule Ministru,
România a avut, în anumite perioade istorice, relaţii strategice cu statele arabe. După anul 1989 am pierdut o serie de parteneriate în spaţiul arabo-islamic. Consideraţi că relaţiile româno-saudite ar putea relansa aceste parteneriate?

Bogdan AURESCU: Sigur că da. Nu numai ca le-ar putea relansa, dar ar putea crea premisele pentru extinderea unor parteneriate cu restul statelor arabe, dată fiind importanţa strategică a Arabiei Saudite în regiune.

Regatul Arabiei Saudite este un actor important în zona Golfului Persic. În urmă cu câţiva ani el a pus bazele unei cooperări economice cu statele din Golf. Ce implicaţii are această organizaţie asupra relaţiilor economice cu statele arabe din regiune?

Bogdan AURESCU: În 1981, Arabia Saudită a fost printre ţările care au pus bazele Consiliului de Cooperare al Ţărilor Arabe din Golf (CCG), organizaţie al cărei Secretariat General este la Riad. De reţinut că, în cadrul organizaţiei există determinarea de a institui, pe lângă clasica piaţă comună, şi o monedă comună, dar şi o bancă centrală care ar avea premisele să fie extrem de activă în sistemul financiar internaţional. Nu în ultimul rând, trebuie remarcată dorinţa exprimată formal în 2011 de Iordania şi Maroc de a face parte din organizaţie.

În cadrul discuţiilor de la Bruxelles pe dosarele politicii comerciale comune a UE, România este un susţinător al dezvoltării relaţiilor de cooperare economică cu ţările Consiliului de Cooperare al Golfului, care constituie parteneri economici importanţi ai Uniunii. Considerăm că, la acest moment, este nevoie de voinţă politică pentru relansarea negocierilor UE-CCG pe tema încheierii unui acord de comerţ liber, cu eforturi sporite pentru identificarea unor formule de compromis în subiectele sensibile şi cu luarea în considerare a prevederilor unor acorduri similare încheiate de cele două părţi, pentru a asigura un nivel similar de avantaje în raport cu alţi parteneri globali.

Nu trebuie să riscăm să avem pierderi de competitivitate în schimburile reciproce de produse şi servicii, având în vedere multiplicarea reţelei regionale şi internaţionale de acorduri de comerţ liber.

Domnule Ministru,
Situaţia din Orientul Mijlociu este una complicată. Înainte de 1989 România era implicată în rezolvarea situaţiei din regiune. În prezent putem vorbi de un parteneriat bilateral privind procesul de pace în Orientul Mijlociu?

Bogdan AURESCU: Principalul mecanism de mediere în Procesul de Pace şi care, de altfel, a statuat viziunea celor două state ca obiectiv asumat de către comunitatea internaţională, este Cvartetul internaţional (UE, ONU, Rusia, SUA). Putem vorbi despre dorinţa României de a avea o contribuţie pozitivă la Procesul de pace din Orientul Mijlociu într-o manieră care să satisfacă dreptul ambelor popoare, israelian şi palestinian, de a se dezvolta în pace şi securitate. Îi susţinem pe toţi acei actori internaţionali care sprijină obiectivul instaurării păcii în Orientul Mijlociu.

Excelenţă,
După declanşarea conflictului din Irak Arabia Saudită s-a implicat, alături de coaliţia internaţională, în asigurarea securităţii regionale. În prezent putem vorbi de parteneriate strategice cu Regatul Arabiei Saudite privind exportul de securitate în zona de conflict?

Bogdan AURESCU: România, ca şi Arabia Saudită, este membru al Coaliţiei anti-ISIL. În acelaşi timp, rolul Arabiei Saudite în asigurarea securităţii regionale este recunoscut de toţi actorii internaţionali. Cooperăm extrem de eficient cu Arabia Saudită pe palierul combaterii terorismului. Dincolo de formule de tipul „parteneriat strategic”, important este modul în care cooperăm şi pot să vă confirm că premisele pentru intensificarea acestui tip de conlucrare sunt foarte bune.

Excelenţa Voastră,
Instabilitatea regională determinată de evoluţiile din Siria şi recrudescenţa atentatelor organizaţiei teroriste ISIL ocupă un rol important pe agenda de lucru internaţională. Cum este perceput Regatul Saudit în exportul de securitate regională?

Bogdan AURESCU: Riadul este extrem de implicat, alături de alţi actori importanţi regionali şi internaţionali în susţinerea eforturilor generale care vizează anihilarea acţiunilor ISIL. Recentele luări de poziţie atât ale decidenţilor politici de la Riad, dar şi ale clerului saudit demonstrează faptul că Regatul intensifică lupta împotriva terorismului transnaţional.

Domnule Ministru,
Sunteţi una din persoanele avizate şi informate privind problema ucraineană. Să nu uităm că în urmă cu şase ani aţi avut un rol decisiv în cadrul Procesului de la Haga. În prezent asistăm la evoluţii ale unui conflict deschis dintre Rusia şi Ucraina. Reacţiile Arabiei Saudite, cel puţin o parte, le cunoaştem. Consideraţi că măsurile luate de Arabia Saudită, în contextul acestui conflict, au efecte asupra proiectelor energetice promovate de către România? În acest complex context am avea posibilitatea să dezvoltăm parteneriate energetice cu Regatul Saudit?

Bogdan AURESCU: Crearea de parteneriate energetice presupune o analiză aprofundată, un efort temeinic şi de durată şi trebuie privită într-un context regional mai larg. Găsirea unor alternative energetice este deosebit de importantă, dar acest lucru nu se poate realiza de azi pe mâine. Dacă vom găsi formule din care toate părţile implicate vor avea de câştigat, sigur, ne vom putea gândi şi la parteneriate de tip energetic.

România are o bună tradiţie de cooperare în domeniul energetic cu ţările din regiune, iar companiile româneşti din sectorul energetic, începând cu cele din domeniul utilajelor de forare şi terminând cu cel al prelucrării hidrocarburilor, dispun de expertiză recunoscută pe plan internaţional. Din acest punct de vedere suntem deschişi pentru orice modalitate de colaborare cu Arabia Saudită sau cu alte state din zonă, inclusiv în domeniul formării de personal în domeniul energetic.

Excelenţa Voastră,
La nivelul relaţiilor militare ştim cu toţii că Regatul Arabiei Saudite a dezvoltat strategii şi parteneriate cu SUA şi NATO. Avem astfel de parteneriate şi la nivelul României, bineînţeles pe linia combaterii terorismului internaţional?

Bogdan AURESCU: În lumea globală în care trăim, niciun stat nu este imun în faţa riscurilor asociate terorismului. Recentele atacuri teroriste din Franţa şi Danemarca au evidenţiat nevoia reală pentru consolidarea cooperării la nivel european şi global, în lupta împotriva terorismului, inclusiv pentru întărirea rolului UE în acest domeniu.

România sprijină ferm intensificarea cooperării internaţionale în acest domeniu. Numai aşa, printr-un efort concertat şi printr-o abordare mai amplă şi mai coerentă, putem face paşi concreţi spre obiectivul final, care este acela de a ne asigura că ameninţarea nu sporeşte şi nu se produc noi astfel de atentate în Europa şi în lume. Dimensiunea politicii externe reprezintă o pârghie importantă în combaterea terorismului.

În ceea ce priveşte cooperarea cu Arabia Saudită, aşa cum am menţionat anterior, aceasta există şi se dezvoltă, ambele ţări având interesul să participe activ la eradicarea acestui fenomen cu impact global.

Riscul extern la adresa securităţii statelor membre UE provenind din partea luptătorilor terorişti străini a devenit o ameninţare internă. De aceea, este nevoie de o abordare structurată şi coordonată între aspectele interne şi externe ale prevenirii şi combaterii fenomenului terorist, având în vedere atragerea de mii de cetăţeni occidentali în rândurile ISIL şi ale altor organizaţii teroriste. La momentul actual, UE şi statele membre construiesc în plan politic şi operaţional răspunsul la ameninţările teroriste şi la fenomenul luptătorilor străini, în conjunctura post-Paris, efort intens materializat prin Declaraţia Consiliului European, adoptată de şefii de stat şi de guvern la 12 februarie 2015, prin Declaraţia Consiliului miniştrilor de justiţie şi interne (Riga, 30 ianuarie 2015), respectiv, prin Concluziile Consiliului miniştrilor afacerilor externe (9 februarie 2015).

Consiliul European şi miniştrii de externe din statele UE au decis că relaţiile externe ale Uniunii trebuie să contribuie la combaterea ameninţării teroriste, care se intensifică în anumite părţi din vecinătatea UE, în Siria şi Libia. Este prevăzută, totodată, consolidarea cooperării cu state partenere în Orientul Mijlociu, în Africa de Nord şi în Sahel, dar şi în Balcanii de Vest, inclusiv prin noi proiecte de întărire a capacităţilor acestor parteneri de a răspunde provocărilor terorismului şi printr-o mai bună direcţionare a asistenţei UE.

România este ferm angajată în eforturile internaţionale împotriva terorismului, atât în cadrul UE, cât şi în cadrul organizaţiilor internaţionale, la ONU, OSCE şi NATO. România s-a alăturat „Coaliţiei Internaţionale Anti-ISIL”, sprijină implementarea Rezoluţiei CS ONU nr. 2178 privind combaterea fenomenului luptătorilor străini, şi, în exercitarea Preşedinţiei în exerciţiu a Comitetului de Securitate al OSCE, promovează implicarea acestei organizaţii regionale în eforturile generale împotriva terorismului. Ţara noastră consideră că răspunsul internaţional la terorism, îndeosebi la nivelul statelor europene, trebuie articulat luând în considerare respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Acesta este şi motivul pentru care, la reuniunea Consiliului miniştrilor de externe UE din 9 februarie 2015, am propus spre reflecţie utilitatea creării unei Curţi internaţionale de justiţie cu atribuţii în domeniul cazurilor de terorism internaţional, evocând iniţiativa interbelică în a cărei înfiinţare a fost implicat juristul şi diplomatul român Vespasian Pella.

Domnule Ministru,
Pe timpul întrevederilor avute cu ES domnul Ambasador Abdulrahman Al Rassi a rezultat că relaţiile României cu Regatul Arabiei Saudite au fost ascendente. Cum apreciaţi relaţiile bilaterale economice? Dar cele culturale?

Bogdan AURESCU: În cei 20 ani de relaţii diplomatice, care se împlinesc în luna martie, am cunoscut o traiectorie ascendentă, e adevărat. Acest lucru nu trebuie însă să ne facă să nu observăm că, în domeniul economic cel puţin, schimburile bilaterale sunt cu mult sub potenţialul real al celor două economii. O cifră de circa jumătate de miliard de USD anual nu reflectă capacitatea noastră comună şi voinţa politică împărtăşită. Spre exemplu, în domeniul produselor agricole România poate deveni unul din partenerii ideali ai Arabiei Saudite. De asemenea, trebuie să subliniem expertiza şi tradiţia românească în domeniul industriei de hidrocarburi, unde există posibilitatea creşterii cooperării bilaterale. Sau în cel al medicinei ori în IT.

Pe palierul cultural-educaţional este de subliniat faptul că, recent, au fost încheiate negocierile pentru semnarea, cât de curând, a unui acord bilateral în domeniu, instrument extrem de eficient pentru extinderea cooperării bilaterale. Ca proiect pentru orizontul de timp apropiat, se poate menţiona faptul că avem în atenţie organizarea unei expoziţii a unui pictor român contemporan (Corneliu Drăgan-Târgovişte) la Riad, în contextul celebrării a 20 ani de la stabilirea de relaţii diplomatice între cele două ţări.

Domnule Ministru,
Pe timpul vizitei pe care aţi efectuat-o în Regatul Arabiei Saudite, aţi avut întâlniri la cel mai înalt nivel cu Majestatea Sa regele Salman şi cu demnitari saudiţi. Puteţi detalia anumite aspecte de interes privind relaţiile bilaterale?

Bogdan AURESCU: Vizita a fost circumscrisă strict prezentării de condoleanţe pentru trecerea în nefiinţă a fostului suveran saudit. Avem în plan însă realizarea unor acţiuni bilaterale în viitorul apropiat, care să conducă la o mai bună identificare a oportunităţilor de cooperare, în special în domeniul economic.

Excelenţă,
Învăţământul universitar saudit este unul de top. Consideraţi că România ar putea forma specialişti saudiţi în domeniul petrol-gaze în universităţile din România? Dar specialişti români în biotehnologie şi energie verde în universităţile saudite? Există astfel de convenţii bilaterale?

Bogdan AURESCU: Cred că este important ca fiecare dintre părţi să contribuie cu ceea ce are mai bun la consolidarea relaţiei bilaterale, inclusiv în domeniul educaţiei.

România este interesată de dezvoltarea relaţiilor de cooperare în domeniul educaţiei cu Arabia Saudită. Pentru aceasta, urmărim consolidarea cadrului juridic bilateral, astfel încât să fie facilitate contactele directe între instituţiile de învăţământ şi schimburile de studenţi. În acest sens, avem în vedere semnarea unei înţelegeri de cooperare în domeniul ştiinţei şi educaţiei între Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice din România şi Ministerul Învăţământului Superior din Regatul Arabiei Saudite, document negociat şi convenit deja de cele două părţi. De asemenea, există şi acorduri de recunoaştere a studiilor desfăşurate în România, încheiate de universităţi din Arabia Saudită cu Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti şi cu Universitatea „Ovidius” din Constanţa.

Oferta educaţională a instituţiilor de învăţământ superior din România şi posibilităţile de cooperare sunt diverse şi pot corespunde intereselor potenţialilor studenţi de origine saudită. Pe baza legislaţiei naţionale, Ministerul Afacerilor Externe oferă anual 85 de burse pentru cetăţenii non-UE pe trei niveluri de studii (licenţă, master şi doctorat), în domenii precum ştiinţele politice şi administrative, jurnalism, studii tehnice, petrol şi gaze, ştiinţe agricole, medicină veterinară, arhitectură şi arte. Ne-am bucura dacă tinerii saudiţi ar deveni parte a marii familii a studenţilor străini în România.

De asemenea, cooperarea directă între instituţiile de învăţământ superior şi promovarea mobilităţilor academice între cele două ţări poate avea loc şi prin participarea la proiecte comune derulate în cadrul programelor europene specifice.

Domnule Ministru,
În încheiere, o întrebare de perspectivă – Care consideraţi că este rolul geopoliticii în perioada actuală?

Bogdan AURESCU: Evoluţiile înregistrate cu precădere în ultimele două decenii au putut crea, în aparenţă, impresia unei realităţi previzibile la nivel global, care nu depăşea anumiţi parametri controlabili. Relaţiile internaţionale, în ansamblul lor, au părut să intre şi ele sub semnul unei post-modernităţi, în care noţiuni clasice legate de situare geopolitică, interese şi raporturi brute de putere tindeau să ocupe un teritoriu mai degrabă marginal.

Anii recenţi însă, au readus acut în atenţie crize şi riscuri globale şi regionale crescute. Aceste evoluţii sunt de natură să ne îngrijoreze şi să ne alerteze – cu atât mai mult cu cât există un conflict militar în imediata noastră vecinătate. La nivel conceptual, ne întoarcem aşadar spre un nou tip de realism, în care premisele de interacţiune raţională, constructivă, de sumă pozitivă, între actori mizând din ce în ce mai mult pe soft power, sunt reanalizate. Cred de aceea că avem de redescoperit, o dată în plus, pragmatismul şi relevanţa palierului analitic şi de prognoză al geopoliticii.

Ceea ce aş accentua, în orice caz, este că, în accepţiunea modernă a termenului, geopolitica nu mai este şi nu poate fi decuplată de viziunea asupra interesului naţional – plasat, desigur, în contextul evoluţiilor internaţionale. Prin urmare, pentru profilul de politică externă asumat al României, calculul geopolitic rămâne strâns legat de opţiunile fundamentale pe care se construiesc interesele noastre de securitate, comunitatea de valori şi identitatea euroatlantică. Aici se situează spaţiul nostru de creştere şi dezvoltare natural, aici ne sunt aliaţii, partenerii cu care împărtăşim obiective de construcţie şi cu care avem de răspuns la ameninţări comune, în virtutea nucleului de interese geostrategice comune pentru care am optat în mod programatic.

Excelenţa Voastră,
Revista GeoPolitica a avut deosebita onoare să beneficieze de intervenţiile Domniei Voastre pe teme de interes strategic. Cum apreciaţi analizele publicate până în prezent? Aveţi un mesaj de transmis cititorilor publicaţiei noastre?

Bogdan AURESCU: Publicaţia dumneavoastră are deja o tradiţie consistentă, într-un domeniu intelectual extrem de specializat. Am apreciat în mod deosebit faptul că aţi ştiut să atrageţi printre cei mai avizaţi şi interesanţi specialişti din interiorul acestui câmp de gândire.

Conform misiunii asumate, revista GeoPolitica are un rol în formarea unui cadru ştiinţific de dezbatere de natură să evidenţieze particularităţile sistemului internaţional în perioada post Război Rece, să formuleze, prin dezvoltarea unor preocupări academice şi universitare susţinute, prognoze referitoare la evoluţia unor domenii dintre cele mai variate: relaţiile internaţionale, geopolitică, geostrategie, geografie politică, etnogeografie, geoeconomie.

Aşadar, a fost şi rămâne o plăcere să putem fi parte a acestui exerciţiu – atât ca o sursă nemijlocită de sprijin în evaluarea şi proiecţia realistă a tendinţelor de durată ale mediului internaţional, dar şi în ceea ce priveşte raportarea intereselor politicii externe româneşti la aceste evoluţii globale.

Interviu realizat de Vasile SIMILEANU