Excelenţă,
Marea Neagră a jucat şi joacă un rol foarte important pentru direcţiile strategice ale statelor noastre. În acest sens, puteţi detalia câteva strategii de impact pentru Bulgaria? Dar în relaţiile cu România?

Aşa este. Regiunea Mării Negre este de o importanţă majoră atât pentru Bulgaria, precum şi pentru România. Din punct de vedere geostrategic, aceasta este situată la intersecţia drumurilor între Europa, Asia şi Orientul Mijlociu, ceea ce-i conferă un mare potenţial de dezvoltare în domeniul economic şi comercial, dar în acelaşi timp şi o vulnerabilitate faţă de riscurile şi ameninţările contemporane.
Una dintre organizaţiile din regiune în care Bulgaria participă activ este Cooperarea Economică a Mării Negre (OCEMN). Ţara noastră a exercitat preşedinţia organizaţiei în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2014, în acest timp fiind identificate şi urmărite următoarele priorităţi: realizarea unuia dintre principalele proiecte de infrastructură ale CEMN – construirea autostrăzii inelare a Mării Negre; cooperarea în domeniile tineretului şi sportului, tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale ş.a.; accentuarea specială asupra schimbul de practici bune şi experienţă în domeniul sănătăţii; promovarea cooperării între mediile de afaceri din regiunea Mării Negre cu scopul transformării acesteia într-o destinaţie atractivă pentru a locui şi a investi; îmbunătăţirea capacităţii organizaţiei în identificarea şi realizarea proiectelor comune; întărirea cooperării între Regiunea Mării Negre şi Regiunea Dunării şi Regiunea Adriatico-Ionică, inclusiv privind strategiile macroregionale ale Uniunii Europene; atingerea unor progrese calitative în relaţiile dintre CEMN şi UE prin consolidarea susţinerii interioare din cadrul UE pentru angajarea activă a Uniunii cu Regiunea Mării Negre, mai ales în lumina ultimilor evenimente din Ucraina.
Bulgaria participă constructiv la activitatea Grupului Operativ de Cooperare Navală în Marea Neagră BLACKSEAFOR şi susţine dezvoltarea iniţiativei pe baza Acordului semnat şi deciziile politice luate, ca fiind un mecanism important de îmbunătăţire a compatibilităţii operative între forţele navale ale statelor participante şi îmbogăţirea potenţialului acestora pentru combaterea ameninţărilor asimetrice pe mare.
În ceea ce priveşte relaţiile cu România, ambele ţări cooperează în cadrul unui număr mare de iniţiative regionale, care contribuie la întărirea securităţii şi stabilităţii în regiunea Mării Negre. Suntem mulţumiţi de activităţile noastre comune cu România în cadrul Black Sea Naval Cooperation Task Force BLACKSEAFOR. Elaborarea unei strategii cuprinzătoare pentru regiunea Mării Negre este o prioritate comună pentru Bulgaria şi România ca state membre UE. Bulgaria şi România împărtăşesc viziunea comună că prin dimensiunea regională a Politicii europene de vecinătate şi anume Sinergia Mării Negre, acest areal are un potenţial însemnat pentru sporirea cooperării între UE şi OCEMN. În acest sens, ambele state vor continua să coordoneze eforturile lor.

Domnule Ambasador,
Recenta criză din bazinul Mării Negre are efecte negative asupra statelor pontice. Trebuie să recunoaştem că securitatea este precară şi cu evoluţii necontrolabile. Recent, Bulgaria a renunţat la dezvoltarea unor proiecte energetice. Ce efecte va avea asupra Bulgariei întârzierea sau chiar anularea proiectelor energetice?

Garantarea securităţii energetice este un proces complex, care include diversificarea surselor, furnizorilor şi rutelor, construirea unei infrastructuri energetice adecvate, sporirea eficienţei energetice şi larga folosire a surselor alternative şi regenerabile de energie, sporirea solidarităţii între statele membre UE şi adâncirea cooperării dintre statele producătoare şi tranzitoare de resurse energetice.
Republica Bulgaria duce o politică consecventă în vederea construirii unei infrastructuri energetice moderne şi durabile, care să garanteze în măsură maximă securitatea energetică a ţării. Un element important al acestei infrastructuri reprezintă proiectele de interconectare cu ţările vecine, precum şi conductele care să permită diversificarea surselor şi rutelor de livrări de gaze.
După o largă dezbatere şi o verificare expertă a fost adoptată lista UE de proiecte de interes comun (248 în acesta primă etapă), care a fost aprobată de către Consiliu în luna octombrie 2013. În această listă sunt incluse 11 proiecte din domeniul energiei electrice (4 proiecte) şi gazelor naturale (7 proiecte) cu participarea Bulgariei.
Important pentru Bulgaria şi pentru întreaga regiune este proiectul South Stream, deoarece acesta va asigura diversificarea rutei de livrare a gazelor naturale ruseşti şi ocolirea riscurilor de tranzit. Bulgaria susţine proiectul South Stream pe teritoriul său, dar considerăm că acesta va trebui realizat cu respectarea tuturor regulilor europene.
Bulgaria întreţine o cooperare activă atât cu fiecare stat în parte din Grupul de la Vişegrad, cât şi cu întreaga formaţiune – participăm la formatul lărgit V4+. Foarte active sunt contactele în vederea elaborării Strategiei pentru Regiunea Dunării. Scopul Strategiei este dezvoltarea infrastructurii, folosirea posibilităţilor transportului maritim şi construirea unor legături de cale ferată, dezvoltarea socială şi economică, infrastructurii energetice, ocrotirea mediului înconjurător, precum şi activităţi de promovare a învăţământului şi programelor ştiinţifice.
În toamna anului 2013, Ungaria a ieşit cu propunerea ca Bulgaria şi România să fie incluse în piaţa regională de energie a Grupului de la Vişegrad, formatul V4+. În răspuns partea bulgară şi-a exprimat acordul de principiu pentru o aderare treptată la piaţă regională de energie a Grupului de la Vişegrad şi consideră această aderare ca o posibilitate reală de includere a ţării noastre în piaţa energetică comună a UE.

Excelenta,
În calitatea de stat euratlantic, ca de altfel şi România, Bulgaria are un rol important pe flancul estic al NATO şi UE. Consideraţi că partenerii noştri actuali vor sprijini statele noastre în asigurarea securităţii militare şi economice determinate de criza ruso-ucraineana? Această criză va avea efecte şi în planul aderării Bulgariei la Spaţiul Schengen?

Criza în relaţiile ruso-ucrainene a dus la reconsiderarea atât a relaţiilor Alianţei cu Rusia, cât şi la elaborarea unor măsuri suplimentare pentru protecţia aliaţilor. Fiind stat membru al NATO noi tot aşa suntem obiect al apărării comune. Aceasta poate fi activată conform art. 5 al Tratatului de la Washington conform căruia atacul asupra unuia dintre state este considerat ca fiind atac asupra tuturor statelor. Tot aşa, poate fi activat şi art. 4 care permite efectuarea unor consultări politice dacă unul dintre state constată o ameninţare pentru securitate, care a fost folosit de exemplu de către Turcia în anul 2012 şi de Polonia în martie anului acesta.
Măsurile de susţinere a aliaţilor au dus la afirmarea unui nou mod de gândire în Alianţă, care s-a concretizat în elaborarea actuală a unui Plan de mărire a disponibilităţii. Acesta este nu numai un răspuns la activităţile ruse din Ucraina, dar reflectă şi contextul mai larg de adaptare a Alianţei la mediul strategic în evoluţie şi se adresează ameninţărilor actuale şi viitoare. O astfel de ameninţare sunt noile războaie hibride – războaiele convenţionale sunt duse cu forţe terestre, navale şi aeriene, iar acum tot mai mult se afirmă părerea că în acest caz este vorbă de o abordare nouă din punct de vedere calitativ pe care o aplică Rusia şi care reprezintă o combinaţie de forţe speciale, o campanie informaţională şi activităţi militare definite. La nivel operativ şi practic, Planul prevede măsuri pentru garantarea securităţii aliaţilor, pe de o parte, şi măsuri de adaptare a Alianţei, pe de altă parte, iar combinarea acestora şi aplicarea lor simultană este în stare să asigure o protecţie adecvată a aliaţilor.
Încă din aprilie, Alianţa a aprobat un pachet de măsuri militare suplimentare pentru întărirea apărării colective. Decizia prevede staţionarea mai multor forţe aeriene şi nave ale aliaţilor în Regiunea Baltică şi în partea de Est a Mării Mediterane şi sporirea pregătirii operative a Alianţei, ca răspuns la adâncirea crizei din Ucraina. Independent de încercările de ajungere la o decizie politică, măsurile militare suplimentare ţintesc consolidarea apărării colective şi sunt expresia solidarităţii dintre statele Alianţei.
Situaţia actuală a dus şi la schimbarea poziţiei bulgare. Mai întâi noi am considerat ameninţarea ca fiind una de nivel scăzut, iar acum dorinţa noastră este răsfrângerea unor forţe suplimentare pe flancul de sud-est al NATO în vederea întreţinerii bilanţului de puteri al Alianţei, ceea ce presupune o discuţie la nivel de experţi şi la nivel strategic. În acest fel va fi oferită posibilitatea unei contracarări adecvate privind noile ameninţări la adresa securităţii, inclusiv cele hibride.
În ceea ce priveşte aderarea Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen, cred că, într-o oarecare măsură, criza se poate reflecta în mod pozitiv asupra acestui proces, având în vedere rolul pe care cele două state îl joacă pentru securitatea şi stabilitatea din regiune.

Domnule Ambasador,
Vă rugăm să faceţi câteva aprecieri privind stadiul relaţiilor bilaterale bulgaro-române şi a modului de realizare a proiectelor strategice regionale!

Bulgaria şi România sunt state prietene, precum şi partenere în cadrul UE şi NATO. În ultimii ani, dialogul politic la nivel înalt, precum şi contactele de experţi între cele două ţări marchează o tendinţă ascendentă şi creează premizele pentru o adâncire şi mai mare a cooperări pe baza pragmatică. Expresia caracterului ascendent al relaţiilor bilaterale este crearea în luna noiembrie a anului 2011 a Consiliului de cooperare la nivel înalt între Bulgaria şi România, prin care a fost instituţionalizată efectuarea de şedinţe comune a guvernelor celor două ţări.
Relaţiile economice şi comerciale între cele două state se dezvoltă foarte activ, România ocupând un loc stabil între primii cinci parteneri de comerţ extern ai ţării noastre. Turismul este domeniul care se dezvoltă cel mai dinamic în cadrul relaţiilor bilaterale economice şi comerciale, România ocupând, pentru al şaptelea an consecutiv, primul loc ca număr de turişti străini care au vizitat Bulgaria.
Bulgaria acordă o importanţă majoră realizării proiectelor deja stabilite şi definirii unor noi proiecte în vederea sporirii legăturilor de transport, energie şi infrastructură cu România, precum şi dezvoltarea cooperării transfrontaliere şi lărgirea colaborării în vederea aplicării programelor şi politicilor europene în domeniul dezvoltării regionale. În luna iunie 2013 a fost inaugurat cel de-al doilea pod peste Dunăre la Vidin – Calafat. Acest proiect face parte din coridorul paneuropean de transport nr. 4 şi are o importanţă cheie pentru întreaga axă de sud-est de transport a Europei şi a reţelei de transport transeuropene. Discutăm posibilitatea construirii unor noi legături de pod peste râul Dunăre la Silistra – Călăraşi şi Oryahovo – Bechet, în conformitate cu Declaraţia comună a guvernelor Bulgariei şi României din data de 23.09.2010. Construirea a două noi poduri face parte din proiectul de creare şi modernizare a infrastructurii pe Coridorul transeuropean nr. 7. Este în discuţie şi construirea unui al doilea pod la Ruse – Giurgiu sau lărgirea celui existent, ca o parte din proiectul de modernizare şi dezvoltare a infrastructurii de-a lungul Coridorului transeuropean nr. 9.
În cursul acestui an trebuie să fie finalizate lucrările de construire a unei legături interconectoare de transport de gaze la Ruse – Giurgiu, care va conecta reţelele de transport de gaze ale Bulgariei şi României, în felul acesta mărind securitatea livrărilor prin diversificarea surselor şi rutelor de livrări de gaze ale ţării şi va asigura legătura sistemului bulgar de conducte cu piaţa comună a gazului a UE. Se vor crea posibilităţi de creare a unui mecanism regional de reacţie comună la crize de livrare, deoarece România dispune de o producţie proprie de gaze naturale şi de câteva locuri de stocare a gazelor.

Domnule Ambasador,
Care sunt efectele negative determinate de situaţia încordată în Balcanii de Vest, ce se răsfrâng asupra Bulgariei?

Presupun că aveţi în vedere dialogul Belgrad – Priştina. Nu cred că putem vorbi concret despre consecinţe negative asupra Bulgariei. Acestea mai degrabă se reflectă asupra regiunii în totalitate. În acest sens, Bulgaria urmăreşte de aproape dialogul Belgrad – Priştina sub conducerea Înaltului Reprezentant al UE C. Ashton şi salută caracterul istoric al Acordului între Serbia şi Kosovo privind principiile de bază, care vor conduce la normalizarea relaţiilor. Continuarea negocierilor asupra celorlalte probleme care rămân în dialog este esenţială pentru viitoarea normalizare a relaţiilor dintre Serbia şi Kosovo. Tot aşa, aşteptăm ca Kosovo să depună eforturi maxime în vederea ocrotirii patrimoniului cultural ortodox de pe teritoriul noului stat. Acesta este un aspect important din procesul de reconciliere între Serbia şi Kosovo.

Excelenţă,
Cum apreciaţi relaţiile Bulgariei cu statele pontice: Rusia, Ucraina, Turcia, Georgia şi Republica Moldova?

La relaţiile tradiţional bune cu Ucraina, Georgia şi Republica Moldova contribuie orientarea politică proeuropeană a acestor state. Pe data de 24.07.2014, Parlamentul bulgar a ratificat Acordul de asociere a celor trei state cu UE. Ţara noastră este pregătită să ofere un sprijin practic privind aplicarea Acordurilor prin împărtăşirea experienţei sale, inclusiv prin analiza greşelilor admise pe drumul nostru.
Dezvoltarea şi întreţinerea unor legături politice, economice, educaţionale şi culturale mai strânse cu Ucraina şi Republica Moldova este predefinită de existenţa unor mari comunităţi de bulgari în aceste state.
De la începutul crizei din Ucraina, Republica Bulgaria îşi exprimă ferm suportul pentru suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială ale Ucrainei. Nu recunoaştem rezultatele referendumului din Republica autonomă Crimeea şi aderarea posterioară a Crimeei şi Sevastopolului la Federaţia Rusă, acestea fiind o încălcare a Constituţiei Ucrainei şi în contradicţie cu principiile dreptului internaţional, precum şi referendumurile efectuate pe 11 mai anul acesta de autorităţile autoproclamate din regiunile Doneţk şi Lugansk.
Federaţia Rusă este unul dintre principalii parteneri de comerţ exterior ai Republicii Bulgaria (ponderea Federaţiei Ruse în comerţul exterior al Bulgariei fiind 11,1%). O problemă principală în relaţiile economice cu Rusia este marele sold comercial negativ pentru Bulgaria, acesta fiind de 5.599,2 milioane de dolari pentru anul 2013. În ceea ce priveşte domeniul turismului, poate fi remarcat că acesta este în ascendenţă, cetăţenii ruşi ocupând locul patru ca număr de turişti străini care au vizitat Bulgaria în anul 2013. O cooperare bună există în domeniile educaţie, cultură şi ştiinţă.
În contextul ultimilor evenimente în relaţiile dintre UE şi Rusia, ne exprimăm părerea de rău în privinţa Decretului de interzicere pentru o perioadă de un an a importului de către Rusia de fructe, legume, carne, peşte şi alimente din UE, SUA, Canada, Australia şi Norvegia, semnat pe data de 7 august anul acesta de preşedintele Putin. Considerăm această decizie ca fiind una motivată politic.
Republica Turcia este un factor de importanţă regională, o ţară cu o economie care se dezvoltă rapid, cu care Bulgaria întreţine relaţii politice şi economice dinamice. Dialogul politic regulat la nivel înalt asigură o susţinere politică pentru continuarea adâncirii şi lărgirii cooperării bilaterale. Contactele între parlamentele celor două ţări sunt active, precum şi cele între autorităţile locale. Turcia este în curs de negocieri pentru aderarea la UE, iar poziţia de principiu a Republicii Bulgaria are o semnificaţie importantă pentru încheierea procesului. Ambele state suntem aliaţi în cadrul NATO, precum şi membre ale unui şir de alte organizaţii internaţionale, mondiale şi regionale în cadrul cărora colaborăm.
Problemele nerezolvate existente se discută în cadrul Comisiei mixte privind relaţiile bulgaro-turce, creată în anul 2009 şi care s-a afirmat ca fiind un mecanism eficient de soluţionare a problemelor asupra cărora este greu de marcat progrese. Considerăm că există un mare potenţial nerealizat în domeniul cooperării economice în sectoarele de importanţă prioritară pentru ambele state – energie şi infrastructură energetică, investiţii, transporturi, mărirea schimburilor comerciale, turism.

Domnule Ambasador,
Ce strategii promovează Bulgaria în Republica Moldova şi care este stadiul relaţiilor bilaterale cu acest stat?

Bulgaria susţine independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova, precum şi orientarea europeană a acesteia. În baza Declaraţiei comune semnate în anul 2011 privind cooperarea în domeniul integrării europene şi ca rezultat din dorinţa declarată a părţii moldovene, Bulgaria îşi exprimă disponibilitatea de a împărtăşi experienţa proprie în acest domeniu. Existenţa unei comunităţi bulgare mari în Republica Moldova este o legătură firească între statele noastre şi sperăm ca starea socială şi economică a acesteia va continua să se îmbunătăţească, conservându-se şi dezvoltându-se cultura, originalitatea, limba şi traiul acesteia. Bulgaria întotdeauna a depus eforturi pentru a sprijini dezvoltarea socială şi economică a bulgarilor care trăiesc în afara hotarelor ţării noastre. Pe teritoriul Republicii Moldova în momentul de faţă funcţionează 29 de şcoli cu predare a limbii şi literaturii bulgare. Ministerul Educaţiei finanţează studierea limbii şi literaturii bulgare în şase instituţii de învăţământ superior din regiunea Taraclia.

Excelenţă,
Consideraţi că, în prezent, mai putem vorbi de o reactivare a Zonei de Cooperare Economică a Mării Negre? Concret, cum vedeţi evoluţiile acestei organizaţii economice şi cum ar trebui să se implice statele noastre pentru reactivarea acestui proiect? Vedeţi o paralelă între Sinergia Mării Mediterane şi cea a Mării Negre?

Organizaţia de cooperare economică la Marea Neagră este cea mai reprezentativă organizaţie, cu instituţiile cele mai dezvoltate din regiunea Mării Negre, al cărei potenţial nu este folosit nici pe departe în privinţa realizării unor proiecte economice concrete cu scopul sporirii competitivităţii comune şi prosperităţii regiunii. Cu toate acestea, rolul OCEMN este unul important pentru întărirea încrederii, stabilităţii şi securităţii în regiunea noastră, căreia nu-i lipsesc conflictele şi problemele. Situaţia actuală legată de criza din Ucraina presupune o angajare mai activă a UE în regiunea Mării Negre şi ajungerea la un progres calitativ în relaţiile dintre OCEMN şi UE. Una dintre priorităţile preşedinţiei bulgare în exerciţiu, care s-a terminat de curând (în perioada ianuarie – iunie 2014), a fost tocmai întărirea cooperării între OCEMN şi UE pe bază pragmatică.
Bulgaria susţine ideea reînvierii spiritului Sinergiei Mării Negre prin asigurarea fondurilor necesare în vederea realizării acesteia. În ultimii ani, ţara noastră a fost şi continuă să fie apărătoare a ideii de elaborare a unei Strategii cuprinzătoare a UE pentru Regiunea Mării Negre ca o parte a strategiei macroregionale a Uniunii. Atât Regiunea Mării Negre, cât şi Regiunea Mării Mediterane vor avea de câştigat în urma unei cooperări mai adânci între ţări în vederea atingerii unei coeziuni economice, sociale şi teritoriale.

Domnule Ambasador,
Ce cunoaşteţi despre publicaţia noastră? Consideraţi că, în viitor, am putea dezvolta relaţii la nivelul cercetării geopolitice? Care ar fi priorităţile Bulgariei în acest sens?

Recunosc că până de curând nu cunoşteam în detaliu revista Dumneavoastră. De obicei primesc informaţia de la presa română în mod sintetizat, cuprinzând accentele din viaţa politică internă a ţării şi situaţia din regiune.
Da, consider că în viitor putem dezvolta relaţii, Ambasada noastră este deschisă către asemenea provocări. Bineînţeles activitatea Ambasadei noastre în România trebuie privită ca o proiecţie exactă a politicii externe bulgare în regiune. În afară de apărarea intereselor naţionale Republica Bulgaria respectă strict angajamentele faţă de NATO şi UE şi consider că în ultimii ani s-a afirmat ca fiind un partener loial şi de încredere. În această privinţă, consider că Republica Bulgaria şi România au multe priorităţi asemănătoare ale politicii externe şi ar trebui să-şi fie partenere în direcţia garantării securităţii şi stabilităţii în regiune, precum şi pentru promovarea necondiţionată a dezvoltării economice a acesteia.

Interviu realizat de Vasile SIMILEANU