Excelenţă,
După cum bine cunoaştem, relaţiile bilaterale cunosc o ascensiune cu efecte benefice pentru ambele state. Ucraina a demonstrat, în nenumărate rânduri, că are resurse să modeleze relaţiile diplomatice cu statele vecine în funcţie de provocările impuse de evenimentele care se manifestă în plan regional..
Cum caracterizaţi relaţiile diplomatice dintre Ucraina şi România?

Teofil BAUER: Pe parcursul ultimilor 22 de ani relaţiile dintre Ucraina şi România nu au avut o dinamică constantă, ce în mare măsură s-a datorat specificului proceselor interne din fiecare dintre statele noastre în această perioadă, inconsecvenţei clasei politice de la Kiev în definirea şi promovarea priorităţilor politicii externe, incapabilităţii sau dorinţei insuficiente ale autorităţilor ucrainene şi române de a conştientiza şi de a valorifica potenţialul relaţiilor bilaterale.
În consecinţă, şi pentru Ucraina, şi pentru România relaţiile cu statul vecin au rămas la periferia priorităţilor. Din această situaţie nu au câştigat nici ucrainenii, nici românii, dar bineînţeles că de ea au profitat alţii, care au avut propriile lor interese în această parte a Europei.
În momentul de faţă relaţiile diplomatice dintre statele noastre le pot caracteriza ca excelente, atât la nivel bilateral, cât şi în contextul cooperării în cadrul structurilor regionale şi internaţionale. Având în vedere poziţia fermă a autorităţilor de la Bucureşti de susţinere a Ucrainei pe parcursul întregii perioade ce a urmat anexării ilegale de către Rusia a Republicii Autonome Crimeea, nu pot să nu constat încă o dată veridicitatea proverbului, conform căruia „prietenul la nevoie se cunoaşte”. Sper că ţările noastre nu vor irosi această oportunitate şi vor face tot ce e posibil pentru ca trendul pozitiv al relaţiilor politice să se reflecte şi asupra domeniului economic şi socio-cultural.
Şi relaţiile economice pe parcursul ultimilor ani nu au avut o dinamică constantă. Însă pot să subliniez faptul, că aceasta dinamică este pozitivă. De exemplu, în perioada ianuarie-aprilie 2014 avem o creştere a volumului comerţului bilateral cu 33%. Aceasta se datorează atât creşterii interesului din partea subiecţilor economici faţă de dezvoltarea activităţii pe pieţele ambelor ţări, cât şi noilor condiţii de colaborare dintre Ucraina şi UE. Sunt convins, că liberalizarea comerţului dintre Ucraina şi UE va deschide noi posibilităţi pentru relaţiile noastre economice.
După părerea mea, la momentul actual potenţialul economic nu este exploatat la integrala lui capacitate. Când afirm acest lucru am în vedere nu numai domeniile tradiţionale, precum metalurgia, industria chimică sau cea uşoară, dar şi domeniile noi de colaborare, precum turismul, energia regenerabilă, eoliană, solară. Sunt convins că în viitorul cel mai apropiat, în noile condiţii, vom atinge un nivel nou de colaborare economică, precum şi realizarea proiectelor comune de infrastructură, transport etc.

Domnule Ambasador,
Ucraina este un actor geopolitic important în arealul pontic, având un litoral maritim de dimensiuni apreciabile!
Dacă este să facem o incursiune istorică, vom constata că ţara Domniei Voastre a avut evoluţii determinate, în mare măsură, de actorii regionali. Astăzi asistăm la noi forme de agresiune a unui stat care se doreşte a fi hegemonic. În declaraţiile unor analişti ruşi se afirmă că Rusia doreşte federalizarea Ucrainei, Republicii Moldova şi autonomia Transnistriei. În acelaşi timp am asistat la raptul crimeean şi la apariţia unor „regiuni” care se doresc autonome, dar aservite Moscovei. În aceste condiţii ale crizei ruso-ucrainene, care vor fi orientările strategice ale Ucrainei, în condiţiile în care interesele economice, energetice, comerciale, politice, religioase şi militare sunt dependente de Rusia?

Teofil BAUER: Mai întâi de toate aş dori să menţionez că Ucraina, ca stat suveran, are dreptul exclusiv de a decide de sine stătător modul propriu de organizare statală. De aceea, pentru noi sunt greu de înţeles încercările insistente ale conducerii Federaţiei Ruse de a impune în mod brutal altor state propria viziune referitor la chestiunile care nu o privesc. Pe de altă parte, după anexarea nedisimulată a Republicii Autonome Crimeea şi integrarea juridică a acestui teritoriu în componenţa sa, Rusia, practic, se pune în afara cadrului de drept internaţional. Până în prezent, orice declaraţii ale Moscovei privind pregătirea de a soluţiona situaţia în cadrul unor practici internaţionale existente nu sunt percepute de către comunitatea internaţională, şi nu vor fi percepute până la restabilirea status quo-ului şi readucerea Republicii Autonome Crimeea în componenţa Ucrainei.
Vorbind despre dependenţa statului ucrainean în anumite sectoare ale economiei de relaţiile cu Rusia, aş spune că situaţia extraordinară din prezent a dus la măsurile de urgenţă adoptate de către guvernul ucrainean pentru a stabiliza situaţia în aceste domenii. Este vorba despre reorientarea rapidă a unor sectoare în ansamblu ale economiei ucrainene spre alte pieţe de desfacere, în primul rând spre cele europene. Statul ucrainean pune speranţele mari în semnarea părţii economice a Acordului de asociere între Ucraina şi UE, ceea ce va deveni un veritabil catalizator pentru revitalizarea cooperării economice cu partenerii noştri europeni. În acelaşi timp, există speranţa că, după stabilizarea situaţiei şi revenirea la un dialog constructiv între Rusia şi Ucraina, vom restabili parţial şi relaţiile cu ruşii, dar atunci sub nici o formă nu va fi vorba despre o dependenţă critică.

Excelenţă,
În mediul geopolitic internaţional se vorbeşte de promovarea panslavismului şi panortodoxismului. Cum influenţează aceste strategii stabilitatea Ucrainei?

Teofil BAUER: Categoric în mod negativ, deoarece atât panslavismul, cât şi panortodoxismul sunt folosite de Moscova în calitate de pârghii suficient de influente asupra situaţiei din Ucraina. Aici aş aminti de extinderea pe teritoriul Ucrainei a activităţii propagandistice proruse a Fondului „Lumea rusă”. Tot aici se încadrează şi proiectul cu aceeaşi denumire a Bisericii Ortodoxe Ruse, în cadrul căreia Ucrainei i se acordă o atenţie cu totul deosebită, Moscova încercând să redefinească în folosul său şi rolul Kievului în creştinarea Rusiei Kieviene şi promovarea ortodoxismului spre est.
Sigur că în Ucraina se iau măsuri eficiente de limitare a prezenţei forţelor politice proruse şi a influenţei ideologiei moscovite. Drept exemplu poate servi decizia Curţii de Apel din Kiev din data de 17 iunie a.c. de a interzice activitatea în Ucraina a partidului „Blocul rus” ca urmare a chemărilor acestei formaţiuni politice de orientare strictă rusă la răsturnarea orânduirii constituţionale din ţară.

Domnule Ambasador,
În presa occidentală sunt redate problemele specifice arealului geopolitic şi geografic în care este dispusă Ucraina. Cum afectează interesele Ucrainei Parteneriatul Estic şi Uniunea Economică Eurasiatică? Cum va juca Ucraina, care este cuprinsă în jocurile geopolitice dintre Est şi Vest? Care va fi rolul Ucrainei pe axa geopolitică Drumul Mătăsii?

Teofil BAUER: În ceea ce priveşte Parteneriatul Estic, este o iniţiativă care nu numai că a dovedit propria sa viabilitate, dar până în prezent are mecanisme şi forme distincte ale interacţiunii între participanţi, precum şi perspectivele reale ale activităţii în continuare. Ţările, cum ar fi Ucraina, Moldova şi Georgia, în mare parte au ajuns la convergenţa reală cu Uniunea Europeană datorită activităţii în cadrul acestei iniţiative. Un rezultat concret poate fi considerat semnarea recentă de către Ucraina a părţii politice a Acordului de asociere cu UE, precum şi programarea pentru 27 iunie 2014 a semnării de către aceste trei ţări ale acordurilor complete de asociere cu UE şi de liber schimb.
În ceea ce priveşte Uniunea Economică Eurasiatică, acum este greu de spus ce fel de formaţiune este, pentru că în afară de numele şi declaraţiile generale nu există nimic altceva. În plus, tot ce într-un mod sau altul este legat cu Rusia, imediat suferă de intervenţii necontrolate, scopul cărora este de a converti orice formaţiune într-un instrument de politică externă a Kremlinului, care, aşa cum putem vedea, este agresivă şi una care merge dincolo de limitele dreptului internaţional. Ucraina este disponibilă pentru un dialog constructiv în orice format, dar din motive evidente, avem o abordare prudentă privind participarea la formaţiunile în care Rusia va pretinde un rol-cheie.
Referitor la ideea, populară în România, de a restabilirii Marelui Drum al Mătăsii, întrebarea principală pentru noi este următoarea: Prin ce ţări va traversa acest Drum restabilit?

Excelenţă,
Ucraina este un mix de minorităţi etnice şi confesionale. Care sunt strategiile privind protecţia minorităţilor, în special cea de origine română, care numără aproximativ patru sute de mii de suflete?

Teofil BAUER: Întradevăr, populaţia Ucrainei în plan etnic şi confesional reprezintă un mix de culturi. Pentru statul ucrainean acest fapt nu a fost niciodată o problemă, ci mai degrabă o oportunitate. Conştientizând acest aspect, statul a acordat o atenţie sporită necesităţilor specifice ale minorităţilor: a asigurat condiţiile necesare pentru funcţionarea sistemului integral de educaţie în limba maternă, a finanţat prin bugetul de stat şi bugetele locale editarea presei şi a manualelor în limbile minorităţilor, a ratificat şi implementat Charta Europeană a limbilor regionale si minoritare etc.
Bineînţeles, ca avem şi restanţe la acest capitol. Dar ele nu sunt o consecinţă a politicii statului, ci mai degrabă o reflectare a problemelor socio-economice ale Ucrainei în ansamblu. Adică, dacă există unele probleme, ele au caracter general şi îi afectează în aceiaşi măsură şi pe cetăţenii Ucrainei de etnie ucraineană, şi pe cei care sunt etnici ruşi, polonezi, români, maghiari etc.
În orice caz, Ucraina este determinată să adopte şi să implementeze în continuare toate standardele europene în domeniul protecţiei drepturilor minorităţilor.

Domnule Ambasador,
Colaborarea bilaterală în plan ştiinţific şi cultural nu este la cotele la care am dori să se manifeste. Aveţi strategii, în acest sens, pe care să le promovaţi în România?

Teofil BAUER: Vorbind despre cooperarea bilaterală în domeniul ştiinţei şi tehnologiei, în primul rând, aş dori să subliniez faptul că pentru dezvoltarea cu succes a acesteia există tot cadrul legislativ necesar. În anul 1992 între Academia de Ştiinţe a Ucrainei şi Academia Română a fost semnat Acordul privind cooperarea ştiinţifică. În plus, acest domeniu este reglementat de acordurile interguvernamentale din 1996 – privind cooperarea în domeniul ştiinţei şi tehnologiei – şi din 2007 – privind cooperarea economică, industrială, şi tehnico-ştiinţifică.
Anul trecut, la Bucureşti, s-a desfăşurat cea de a treia reuniune a Comisiei mixte ucraineano-române de cooperare tehnico-ştiinţifică, pe parcursul căreia a fost semnat un nou Program de cooperare în domeniul ştiinţei şi tehnologiei. În conformitate cu prevederile noului Program au fost definite condiţiile ediţiei următoare a concursului pentru implementarea unor noi proiecte de cercetări comune ucraineano-române pentru aplicarea lor în perioada anilor 2014-2015 în următoarele domenii: sănătate, agricultura şi securitatea alimentară, materiale noi, nanotehnologie, tehnologie biologică, IT, fizica laserilor. Aş dori să subliniez faptul că domeniul fizicii laserilor a fost inclus în lista direcţiilor prioritare de cooperare bilaterală, având în vedere punerea în aplicare de către Institutul din Măgurele a proiectului de elaborare a unei instalaţii de laser de super-putere, în cadrul participării României la programul Extreme-Light-Infrastructure (ELI).
Deci, după cum puteţi vedea, cooperarea tehnico-ştiinţifică între ţările noastre se dezvoltă destul de dinamic şi are o perspectivă bună. Important este faptul că în acest proces în mod constant se implică tinerii: studenţii şi elevii claselor superioare a mai multor unităţi de învăţământ din Ucraina deja al cincilea an succesiv nu numai participă, ci şi obţin primele locuri la Concursul Internaţional de proiecte computerizate „INFOMATRIX” care se desfăşoară anual la Bucureşti. La cea de a ХІІ-a ediţie a Concursului „INFOMATRIX – 2014” un interes deosebit din partea participanţilor din 43 de ţări, precum şi a juriului, a prezentat robotul „SKIF. Aparat destinat operaţiunilor antiteroriste”, elaborat de D.Kryvyi – student la Universitatea tehnică din Viniţa.
În ceea ce priveşte cooperarea în domeniul culturii, avem realizări atât la nivel central, cât şi transfrontalier. Aş aduce drept exemplu participarea Ministrului Culturii al României la manifestările de mare rezonanţă, desfăşurate în luna iulie anul trecut cu prilejul aniversării a 1025 de ani de la creştinarea Rusiei Kieviene.
Dar există şi probleme, una din ele fiind lipsa unui nou Protocol de colaborare dintre Ministerul Culturii al Ucrainei şi Ministerul Culturii al României pentru anii viitori. În vederea depăşirii cât mai urgente a acestei restanţe, partea ucraineană a transmis Ministerului Culturii al României proiectul unui nou Protocol, sperând să îl semnăm cât mai curând posibil.

Excelenţă,
În mediul universitar şi diplomatic din Ucraina sunt numeroase abordări etnopolitice. În ce constau acestea? Consideraţi posibilă o colaborare între echipa de cercetători care editează Revista GeoPolitica şi mediile universitar şi diplomatic ucrainean? În ce domenii?

Teofil BAUER: Nu cred că teoriile etnopolitice, cu care operează mediul universitar şi diplomatic din Ucraina, diferă esenţial de cele care sunt dezbătute de către colegii lor români. Mai mult decât atât am convingerea că mai importantă în acest context este aplicarea efectivă a acelor politici, care şi-au demonstrat eficacitatea şi universalitatea lor în spaţiul european.
Bineînţeles, că fiecare stat poate avea şi particularităţile sale, determinate de propria istorie şi propria experienţă. Împărtăşirea acestei experienţe cu colegii din alte ţări, inclusiv şi din România, întotdeauna este binevenită. În acest context palierul de colaborare la nivelul societăţii civile, ONG-urilor şi revistelor de profil din Ucraina şi România este cu totul salutabilă.
O colaborare între echipa de cercetători care editează Revista GeoPolitica ar fi posibilă, de exemplu, cu revista lunară „Afaceri externe”, editată de Academia Diplomatică de pe lângă Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei, care publică materiale atât cu caracter diplomatic, cât şi academic. În afară de aceasta, fiecare dintre institutele specializate a Academiei Naţionale de Ştiinţe a Ucrainei dispune de propriile ediţii, fie lunare sau anuale, care ar putea deveni importanţi parteneri ai Revistei GeoPolitica.

Excelenţă Voastră,
Vă mulţumesc pentru acordarea acestui interviu şi sper să colaborăm pentru promovarea intereselor bilaterale!
Vă doresc mult succes în cadrul misiunii Domniei Voastre în România şi multe împliniri!

Teofil BAUER: Şi eu vă mulţumesc, urând cititorilor şi colaboratorilor Revistei GeoPolitica multă sănătate, bunăstare şi voie bună!

Interviu realizat de Vasile SIMILEANU