Cele mai multe cancelarii ale Uniunii Europene au început să aprecieze, în mod deosebit, activitatea Ministerului Afacerilor Externe al României şi aceasta, după ce Titus Corlăţean a ocupat acest portofoliu, în Guvernul Victor Ponta. În exclusivitate pentru Revista GeoPolitica, Titus Corlăţean a acordat un amplu interviu dezvăluind priorităţile politicii externe a României în relaţiile dintre Europa si Asia. Diplomatul a punctat rolul important al parteneriatului comercial dintre România şi ţările din Europa Centrală şi de Est, datorită căruia ţara noastră are mari şanse să devină o poartă importantă pentru accesul produselor central-asiatice, în special al celor energetice, pe piaţa europeană. Un obiectiv important al României în relaţiile cu statele central-asiatice îl reprezintă promovarea coridoarelor Asia Centrală – Marea Caspică – Caucazul de Sud – Marea Neagră şi, în continuare, prin România, către Europa Centrală. Totodată, Ministrul Titus Corlăţean a subliniat că România este amplu implicată în realizarea unor aranjamente sau acorduri de furnizare de hidrocarburi (în particular, gaz) din aceste ţări către Europa, măsuri de natură să servească eficient acest scop strategic. Ţările din Asia Centrală reprezintă parteneri importanţi pentru întărirea securităţii energetice europene, axată pe diversificarea surselor şi traseelor energetice spre Europa.

R.F.: România a intrat, de câtva timp, pe o noua direcţie geopolitică şi şi-a asigurat o poziţie importantă pe “noua tablă de şah” a politicii mondiale, în contextul strategiilor contemporane. Care este locul României în “Drumul Mătăsii” şi unde
ne situăm, ca stat membru al UE, în relaţiile cu Asia Centrala şi de Est? Care sunt priorităţile de politică externă ale României în Asia?

Titus CORLAŢEAN: Dezvoltarea relaţiilor tradiţionale cu puterile emergente din Asia este o prioritate pentru politica externă a României. Zona Asia-Pacific constituie unul dintre cele mai importante motoare de creştere ale economiei mondiale, iar România înţelege potenţialul imens reprezentat de ţările din regiune pentru comerţul internaţional, pentru investiţii, dar şi pentru cooperarea în eforturile de contracarare a ameninţărilor de securitate la nivel global. Diplomaţia românească parcurge un proces complex ce vizează revigorarea relaţiilor cu aceste puteri relevante pentru secolul XXI. Prioritară este reconfirmarea şi consolidarea parteneriatului amplu de prietenie şi cooperare cu China şi completarea sa cu o relaţie economică echilibrată, inclusiv prin atragere de investiţii chinezeşti în România. De asemenea, este urmărită consolidarea parteneriatului strategic cu Coreea de Sud, substanţializarea parteneriatului cu Japonia, care are şi valenţe strategice, respectiv demararea parteneriatului extins cu India. De la preluarea mandatului de ministru de externe, am făcut vizite în cele 4 state din Asia cu care avem parteneriate strategice: China, Japonia, Coreea de Sud şi India.

R.F.: Pe un palier economic, ce reprezintă calea ferată construită de China împreună cu Rusia şi Uniunea Europeană şi care va lega Asia de Europa?

Titus CORLAŢEAN: Referitor la relaţia cu ţările din Extremul Orient, inclusiv China, este binecunoscută abordarea noastră de tip pozitiv-pragmatic, prin care urmărim valorificarea la maxim a oportunităţilor comerciale şi investiţionale cu parteneri aflaţi în plină dezvoltare economică şi care sunt actori internaţionali relevanţi. Am remarcat un interes sporit din China în ceea ce priveşte sectorul energetic românesc. Aş menţiona aici evoluţiile promiţătoare de dezvoltare a reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, precum şi alte proiecte importante ce vizează sporirea producţiei de energie a României. Ca abordare generală statul român este interesat să creeze toate condiţiile necesare sporirii investiţiilor străine în sectorul energetic intern. Acordul între Rusia şi China privind vânzarea de gaze naturale trebuie văzut atât în cheia sa comercială, cât şi geopolitică. În primă fază Rusia – producător mondial major de hidrocarburi – a urmărit accesarea pieţei extrem de promiţătoare şi în continuă creştere a Chinei, însă în acelaşi timp a căutat să puncteze şi la nivel politic prin semnarea acordului într-un moment dificil din punct de vedere al imaginii sale în vest. Acest context a creat un anumit avantaj părţii chineze în negocierea contractului. În pofida acestei deschideri, remarc faptul că experţii consideră că Rusia va continua să depindă, cel puţin pe termen mediu, într-o măsură majoră, de încasările aferente livrărilor de gaz pe piaţa europeană.

R.F.: Care sunt relaţiile cu statele din Asia Centrală?

Titus CORLAŢEAN: ” Plecând de la importanţa deosebită a zonei şi luând în considerare rezultatele pozitive înregistrate în ultimii 5 ani la nivelul relaţiilor bilaterale cu statele Asiei Centrale – atât în planul dialogului politic bilateral, dar şi în cadrul dimensiunii economico-strategice, România a ales menţinerea, şi în anul 2014, unei atitudini active consecvente cu statele din Asia Centrală. Obiectivele sunt naţionale, dar şi regionale, şi anume de promovare a strategiei dezvoltate de Uniunea Europeană pentru relaţia cu Asia Centrală. Atractivă pentru România din punctul de vedere al fluxului energetic în care este inclusă, pentru potenţialul mare de transport şi tranzit de mărfuri, dar şi pentru potenţiala piaţă de desfacere a produselor româneşti, Asia Centrală rămâne un spaţiu de efervescenţă economică. Favorizată de poziţia geografică a ţării noastre care deţine gurile de vărsare ale Dunării, România a demarat un proiect ambiţios de conexiune a ţărilor de la Marea Caspică la Europa, cu Constanţa poartă de intrare şi se află acum în negociere cu Turkmenistan şi ţări din Caucazul de Sud (Georgia şi Azerbaidjan) pentru crearea unui coridor trans-regional de transport de mărfuri.
Din punct de vedere politic, s-au amplificat relaţiile bilaterale cu statele din zonă. În ultimii ani, România a intensificat dialogul politic cu statele din Asia Centrală.
România deschide noul coridor trans-regional pentru transportul de mărfuri
Urmare a vizitelor la nivelul preşedinţilor şi miniştrilor de externe, relaţiile cu Republica Kazahstan şi Turkmenistan devin mai strânse şi capătă valenţe strategice. A fost reluat dialogul politic cu Uzbekistanul. Turneul din iunie 2013 al prim-ministrului Victor Ponta în Azerbaidjan şi Asia Centrală a deschis calea unei revigorări fără precedent a cooperării economice. Dialogul politico-diplomatic între ministerele Afacerilor Externe ale României şi Kazahstanului, respectiv Turkmenistanului şi Uzbekistanului, la nivel de secretari de stat, se poartă, anual, în baza unui Plan Comun de Acţiune şi constituie cadrul de discuţie a tuturor aspectelor cooperării bilaterale. A început construirea unei relaţii cu Tadjikistanul şi Kârghâzstanul. Aceste eforturi trebuie amplificate, pe viitor, dată fiind importanţa deosebită a regiunii pentru stabilitatea şi securitatea energetică internaţională. România are trei ambasade în Asia Centrală – la Astana, Ashgabat şi Taşkent, şi întreţine relaţii diplomatice cu toate statele din regiune, ceea ce îi permite să aibă o imagine clară asupra situaţiei politice şi economice din Asia Centrală şi să abordeze cu acurateţe relaţia bilaterală cu statele din regiune.
Din punct de vedere economic, România este cel mai important partener comercial al câtorva dintre aceste ţări din Europa Centrală şi de Est şi are mari şanse să devină o poartă importantă pentru accesul produselor central-asiatice, în special al celor energetice, pe piaţa europeană. Un obiectiv important al României în relaţiile cu statele central-asiatice îl reprezintă promovarea coridoarelor energetice Asia Centrală – Marea Caspică – Caucazul de Sud – Marea Neagră şi, în continuare, prin România către Europa Centrală, în primul rând pe Dunăre, dar şi valorificarea capacităţilor portuare româneşti şi a potenţialului de tranzit pe teritoriul României.
Ca stat membru, România participă activ la implementarea Strategiei UE pentru Asia Centrală.
Din punct de vedere politic, contribuţia la Strategia UE pentru Asia Centrală se realizează folosind expertiza românească adecvată zonei – managementul resurselor de apă, domeniul energetic, securizarea frontierelor, cooperarea în domeniul securităţii regionale şi internaţionale, precum şi combaterea terorismului, neproliferarea armelor de distrugere în masă, securitatea energetică, cooperarea în domeniul combaterii criminalităţii organizate, a traficului de droguri şi corupţiei, continuarea progreselor în domeniul dezarmării, contribuţia la eforturile comunităţii internaţionale de combatere şi eliminare a terorismului, precum şi învăţământul / educaţia.
Ţările din Asia Centrală reprezintă parteneri importanţi pentru întărirea securităţii energetice europene, axată pe diversificarea surselor si traseelor energetice spre Europa. Realizarea unor aranjamente sau acorduri de furnizare de hidrocarburi (în particular, gaz) din aceste ţări ar fi de natură să servească eficient acest scop strategic. Nevoia acestor ţări de investiţii, de reformă economică, de modernizare si extindere a unor infrastructuri eficiente, este la fel de mare ca nevoia Europei de resurse energetice.
România a promovat în ultimii ani dezvoltarea unor importante iniţiative europene de transport energetic precum Coridorul Sudic menit să diversifice sursele şi rutele de aprovizionare cu energie ale Europei. Implementarea acestui coridor va putea ajuta la fructificarea potenţialului energetic regional prin atragerea de resurse atât din Azerbaidjan, cât şi din Turkmenistan.
Pe lângă susţinerea Coridorului Sudic, România s-a implicat activ în derularea unor proiecte inter-regionale complementare şi la fel de importante pentru diversificarea energetică a Europei precum interconectorul LNG Azerbaidjan – Georgia – România (AGRI LNG). Proiectul a avansat simţitor în ultimii ani, aflându-se în prezent în faza realizării studiului de fezabilitate.
Pe lângă aceste proiecte, cu impact regional, România beneficiază şi de prezenţa, pe piaţa autohtonă, a unor importante companii energetice din Asia Centrală. Astfel, în ultimii ani, şi-au dezvoltat activitatea în România companii precum SOCAR (Azerbaidjan) sau Kazmunaygas (Kazahstan). Prezenţa lor implică investiţii pe termen mediu şi lung în ţara noastră, activitatea derulată generând noi locuri de muncă pe plan local şi încasări substanţiale la bugetul de stat.
În planul cooperării economice si al investiţiilor kazahe, în România, procesarea ţiţeiului kazah în rafinăria Petromidia, pentru satisfacerea pieţei interne româneşti dar şi pentru exportul de produse rafinate (finite) pe pieţele adiacente – unde Rompetrol are cca 1.000 staţii de benzină în şase ţări (Republica Moldova, Bulgaria, Franţa, Spania si Georgia) – rămâne principalul pilon al relaţiei economice strategice dintre cele două ţări.
În ceea ce priveşte activitatea de exploatare a ţiţeiului, sunt în atenţie perspectivele de participare ale companiilor din Kazahstan la licitaţiile de concesionare pentru noi perimetre petrolifere.

R.F.: Care este deschiderea României către China, în urma vizitei din 2013 a Premierului nostru în aceasta ţară? Care consideraţi că sunt viitoarele strategii adoptate de România şi ce poziţie a adoptat ţara noastră în cadrul Reuniunii “16+1”? Care este influenţa României în UE prin prisma relaţiilor cu statele din Asia?

Titus CORLAŢEAN: Asia constituie un partener de o importanţă strategică şi de securitate pentru Uniunea Europeană şi, în acelaşi timp, pentru România. În 2001 au fost identificate şase obiective de cooperare UE-Asia, respectiv consolidarea păcii şi a securităţii, creşterea fluxurilor comerciale şi de investiţii reciproce, consolidarea cooperării în domeniul dezvoltării, protecţia drepturilor omului, răspândirea democraţiei şi a bunei guvernări, precum şi acţiuni pentru dezvoltarea contactelor interumane. Relaţia UE – Asia s-a dezvoltat, de-a lungul timpului, extinzându-se de la problematica economică şi comercială – care, iniţial, constituia punctul central – la dimensiunea politică, strategică şi de securitate. UE este unul dintre cei mai importanţi parteneri comerciali pentru ţările asiatice, şi, de asemenea, un investitor major în Asia. Acordurile, încheiate sau în curs de negociere, cu ţările din Asia, au potenţialul de a oferi noi stimulente pentru cooperarea sectorială, creşterea economică şi crearea de locuri de muncă pentru ambele pieţe, precum şi de a consolida cooperarea în domenii precum situaţia economică globală, pacea şi securitatea la nivel regional şi global, schimbările climatice, securitatea energetică, dezvoltarea infrastructurii, cercetare şi inovare, contacte interumane (‘people-to-people’) etc. Acordurile de liber schimb între UE şi partenerii asiatici reprezintă un cadru de calitate şi un instrument eficient în vederea înlăturării obstacolelor în domeniul reglementării şi îmbunătăţirii posibilităţilor de acces la pieţe, cu scopul de a genera creştere economică şi a crea locuri de muncă. Pe lângă eliminarea barierelor tarifare, aceste acorduri deschid noi căi de a aborda eficient barierele netarifare nejustificate din calea comerţului. Astfel de acorduri au fost încheiate sau sunt în curs de negociere cu ţări din Asia, precum Republica Coreea, Japonia, India, Singapore, Malaysia, Vietnam şi Thailanda, dar şi cu ASEAN. Se apreciază, de exemplu, că Acordul de liber schimb UE-Japonia va genera beneficii importante pentru UE, respectiv stimularea economiei UE cu echivalentul a 0,6-0,8% din PIB, majorarea cu 32,7% a exporturilor UE spre Japonia şi cu 23,5% a exporturilor Japoniei către UE, precum şi crearea unui număr de 420.000 locuri de muncă, adiţionale în UE. Relaţiile cu China au, în acest context, o importanţă strategică deosebită pentru UE, şi, totodată, pentru România, atât din punct de vedere economic, cât şi politic. România a susţinut în mod constant menţinerea unui nivel ridicat de angajament al ambelor părţi în cadrul Parteneriatului strategic UE-China. Al 22-lea Summit UE-Japonia a constituit un succes şi a oferit un impuls politic negocierilor în curs pentru acordul de liber schimb şi pentru acordul politic. Aceste acorduri vor forma un fundament decisiv pentru dezvoltarea parteneriatului strategic bilateral în următorul deceniu.
Ca un furnizor de pace şi stabilitate în Europa, UE sprijină construirea unei arhitecturi de securitate în Asia cu scopul abordării şi gestionării diferitelor provocări de securitate. În dispute, UE susţine poziţia sa de principiu: în timp ce menţine echidistanţă în relaţiile cu toţi actorii cheie, UE este adepta soluţiilor paşnice şi de cooperare, bazate pe Dreptul Internaţional.
Creşterea economică din Asia este una dintre tendinţele globale care modelează lumea noastră. Asia este „căminul” celor mai rapide economii în dezvoltare din lume; ea se confruntă rapid cu schimbări de dinamică politică şi, ca urmare, importanţa şi influenţa sa la nivel mondial au crescut. Astfel, Asia contează pentru Europa, ca şi pentru România, şi va conta chiar şi mai mult în viitor.
UE este cea mai mare piaţă şi cel mai mare bloc comercial din lume, iar Asia a devenit principalul partener comercial al UE. În ceea ce priveşte investiţiile, mai mult de 26% din investiţiile externe ale UE se îndreaptă către Asia.
Totodată, Asia contează pentru Europa din punct de vedere politic şi al securităţii: avem patru “parteneri strategici” importanţi în regiune (China, Japonia, Republica Coreea, India); angajamentul celor mai mari actori din Asia va fi esenţial dacă dorim să abordăm provocările globale precum schimbările climatice, pirateria, neproliferarea. În acest context, este logic că atât UE, cât şi România, îşi manifestă interesul pentru construirea angajamentului în şi cu Asia.
În luna iulie a acestui an, UE va fi gazda celei de-a 20-a reuniuni a Miniştrilor de Externe UE-ASEAN (Asociaţia Naţiunilor din Sud-Estul Asiei), care are ca scop consolidarea progresului în relaţia bilaterală. De asemenea, EU va fi la conducerea ASEM pentru următorii doi ani. În acest context, UE va găzdui al 10-lea Summit ASEM de la Milano, în perioada 16-17 octombrie a.c.. Tema Summit-ului, “Parteneriatul Responsabil pentru Creştere Economică şi Securitate”, reflectă extinderea sferei de acţiune a Relaţiei UE-Asia. Reuniunea va oferi o oportunitate-cheie pentru a transmite un mesaj puternic de angajament al UE pentru Asia, ca actor constructiv şi de încredere în arhitectura regională, aflată în plină evoluţie.
Relaţia UE – China s-a maturizat
Apartenenţa la UE reprezintă pentru România platforma de promovare a proiectelor sale politico-diplomatice, economice, militare, culturale şi tehnico-ştiinţifice cu ţările asiatice. Ca stat membru al UE, România a pledat şi continuă să pledeze pentru menţinerea unui nivel ridicat de angajare a ambelor părţi în cadrul Parteneriatului Strategic UE-China. În perioada 2010-2014, relaţia UE-China s-a maturizat. Raporturile economice, care constituie esenţa parteneriatului UE-China, reprezintă, în cifre absolute, cea mai mare balanţă comercială bilaterală din lume. Decizia politică de lansare a negocierilor pentru încheierea unui acord de investiţii UE-China, adoptată cu prilejul ultimului Summit UE-China de la Beijing (noiembrie 2013), este un semnal politic important pentru consolidarea relaţiei strategice dintre cele două părţi. De asemenea, au fost lansate o serie de platforme noi de cooperare, în domenii marcate de o interdependenţă accentuată între UE şi China – de exemplu, parteneriatul privind urbanizarea, grupul de lucru comun pe teme de securitate cibernetică, lansarea dialogului bilateral pe linie de securitate şi apărare.
Cu prilejul ultimului Summit UE-China, dimensiunea strategică a parteneriatului a fost aprofundată prin lansarea Agendei Strategice 2020, China fiind unicul partener cu care UE a definitivat o proiecţie comună pe termen mediu.
Summit-ul UE-China de la Beijing a fost urmat de Forumul de cooperare China-Statele din Europa Centrală şi de Est (1+16), organizat la Bucureşti, cu participarea premierilor din statele ECE şi a premierului Consiliului de Stat al R.P. Chineze, Li Keqiang. Partea chineză a apreciat că Formatul (1+16) este o formă de cooperare complementară relaţiilor UE-China, menită să susţină integrarea europeană şi o monedă euro puternică, precum şi să contribuie la consolidarea UE. Participarea premierilor din statele ECE la Bucureşti şi adoptarea documentului politic al Summit-ului, Liniile Directoare de la Bucureşti, privind cooperarea dintre China şi statele ECE, reprezintă dovada interesului special pentru cooperarea cu R.P. Chineză, la cel mai înalt nivel guvernamental.
Formatul de cooperare ECE-China conferă o substanţă suplimentară parteneriatului UE-China, îmbogăţind componenta economică a relaţiilor Chinei cu statele membre şi ne-membre UE din regiunea Europei Centrale şi de Est. Participarea în acest format a unor state candidate sau non-membre UE oferă multiple posibilităţi de apropiere a acestora de standardele şi de nivelul de dezvoltare al UE. De asemenea, implementarea unor proiecte transfrontaliere moderne în regiunea ECE va permite o “apropiere şi o mai bună compatibilitate” cu regiunile dezvoltate din Europa Occidentală. Prin rezultatele sale, Forumul ECE-China de la Bucureşti a susţinut mesajele Summit-ului UE-China de la Beijing, contribuind la consolidarea unităţii de acţiune a UE.
Rolul activ al României în structurile de cooperare cu Asia, respectiv China, (ASEAN şi Forumul China-ECE), reprezintă o contribuţie concretă a ţării noastre la consolidarea mecanismelor interne ale UE. De asemenea, ne propunem valorificarea la maximum a avantajelor strategice care decurg din statutul României de stat riveran la Marea Neagră şi la Dunăre şi sperăm să devenim o poartă de intrare pentru bunurile chineze spre piaţa UE, precum şi spre vecinătatea noastră estică.
Ca o contribuţie concretă la dezvoltarea dialogului dintre Europa şi Asia, în perioada 2-3 iunie 2014, Ministerul Afacerilor Externe, cu sprijin financiar de la CE-SEAE (ASEM Dialogue Facility), a organizat la Tulcea cel de-al 3-lea seminar ASEM privind cooperarea Dunăre-Mekong (ASEM Sustainable Development Seminar – Water Management – Fostering Prosperity and Stability Through (Inter)Regional Cooperation. În ceea ce priveşte Asia, parteneriatele strategice ale UE cu China, Japonia, Coreea de Sud, precum şi acordurile de liber-schimb cu Coreea de Sud (încheiat) şi cu Japonia (în curs de negociere) oferă un cadru favorabil impulsionării relaţiilor bilaterale cu aceste state, care constituie priorităţi de politică externă şi pe agenda României. Avem un parteneriat strategic cu Coreea de Sud şi relaţii excelente cu China şi Japonia, pe care ne propunem să le intensificăm în special prin valorificarea potenţialului economic considerabil. Ca atare, România este, în interiorul UE, un promotor al încheierii unor astfel de acorduri de comerţ liber care să asigure acces liber pe pieţe şi avantaje reciproce, contribuind la creşterea economică din ţările partenere.

Interviu realizat de Ramona FERARU şi Andrei SIMA