Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi a fost gazda părţii a II-a întrunirii: „Rolul Organizaţiilor Internaţionale în Gestionarea Conflictelor”. Evenimentul a fost realizat în parteneriat cu revista GeoPolitica şi face parte din cadrul conferinţelor organizate de Geopolitica Club Café – Cafeneaua Geopolitică.
Evenimentul a avut loc în data de 12 aprilie 2014 şi la el au participat E.S. Doamna Ambasador Paraschiva Bădescu, E.S. Domnul Ambasador Constantin Vlad şi Domnul Dr. Răzvan Buzatu.
Întâlnirea s-a catalizat în jurul întrebărilor adresate de participanţi celor trei invitaţi. Domnul Nicolae Iordan-Constantinescu a deschis sesiunea de discuţii cu ideea că, după 1989, SUA au făcut o greşeală lăsând Rusia să deţină un mare grad de influenţă în spaţiul pe care îl controla, lucru care a dus la alimentarea tendinţei de hegemonie a Rusiei şi, nicidecum, la diminuarea ei. A continuat cu ideea că ONU nu are putere, ci poate asigura doar un minimum de securitate internaţională. A adus în discuţie modalitatea de revenire la legalitate în cadrul organizaţiilor internaţionale, pentru ca acestea să-şi îndeplinească mai bine scopurile şi funcţiile pentru care au fost înfiinţate şi cum se poate realiza acest obiectiv.
Alţi participanţi la întâlnire au mai ridicat probleme precum necesitatea restructurării sistemului internaţional al organizaţiilor (vezi ONU), ameninţarea pe care o poate constitui BRICS la nivel internaţional şi implicaţiile pe care evoluţia situaţiei din Ucraina le poate genera în România.
La aceste întrebări E.S. Domnul Ambasador Constantin Vlad a răspuns cu următoarele idei: SUA au greşit atunci când au tratat Rusia aşa cum au tratat URSS-ul, dar acest lucru s-a întâmplat ca urmare a moştenirii arsenalului nuclear de către Rusia, lucru care ameninţa stabilitatea păcii mondiale. În plus, SUA au tratat diferit Rusia lui Elţîn, în comparaţie cu Rusia lui Putin.
Despre ONU, E.S. Domnul Ambasador Constantin Vlad a afirmat că „se află într-o stare de vegetaţie, fiind folosită, în mare măsură, de Marile Puteri (statele care au drept de veto în Consiliu) în funcţie de interesele lor. Acest lucru a făcut ca toate statele din cadrul Consiliului să fie vinovate de stagnarea ONU, pentru că au folosit această organizaţie ca un instrument de atingere a propriilor ţeluri”.
E.S. Doamna Ambasador Paraschiva Bădescu a preluat ştafeta discuţiei subliniind că SUA nu ar trebui învinuite pentru tot, pentru că globalizarea şi criza economică au jucat un rol important în nerespectarea regulilor internaţionale.
ONU este folosită de membrii Consiliului de Securitate în măsura în care organizaţia se suprapune intereselor acestora. E.S. Doamna Ambasador Bădescu atrage atenţia asupra faptului că, deşi numărul statelor membre a crescut exponenţial, numărul statelor din Consiliu a rămas identic.
Domnul Răzvan Buzatu şi-a conturat discursul în jurul a două cuvinte cheie: interese şi control.
Uniunea Europeană reprezintă o Europă federală de state-naţiune care nu face faţă provocărilor venite de pe plan internaţional: se plasează pe primul loc privind ajutorul umanitar alocat la nivel internaţional şi pe ultimul privind creşterea economică.
În plus, UE este un fel de tablă de şah unde se întâlnesc SUA şi Rusia, iar un sfat oferit de vorbitor ar fi ca aceste state ar trebui să înveţe să joace „Go” (joc chinez de strategie).
Uniunea Europeană pare prinsă într-un fel de capcană economică, pentru că 80-90% din producţia sa de brand-uri este deţinută de China, majoritatea produselor de pe piaţa sa sunt fabricate în China iar produsele ce ţin de securitatea Uniunii sunt produse în SUA.
Statele din Europa de Est sunt dependente de Rusia, ceea ce îi oferă acesteia posibilitatea să joace un adevărat joc de şah pe termen lung.
E.S. Doamna Ambasador Bădescu adaugă că, fără sancţiuni împotriva Rusiei, este greu de crezut că aceasta va apela la soluţionarea prin negociere a conflictelor, iar sancţiunile comerciale s-au dovedit cele mai eficiente de-a lungul timpului.
Domnul Nicolae Iordan-Constantinescu aduce un mic amendament discuţiei, afirmând că Rusia este membră UE, având în vedere că Uniunea Europeană îşi ia gazul din Rusia, aşa cum China este membră a SUA sau invers, ca urmare a titlurilor de trezorerie deţinute de China. China nu o să devină niciodată un actor global în sensul în care este SUA, pentru că China e orientată spre piaţa internă şi iese în exterior pentru a-şi completa lipsurile de pe plan intern. În plus, China nu are o poziţie proactivă, ci reactivă, iar din această cauză trebuie să se îngrijească să găsească un echilibru, o pacea socială.
Alte întrebări ridicate de participanţi au vizat modalitatea Rusiei de a răspunde sancţiunilor impuse, dacă a existat un plan de anexare a Crimeei, având în vedere că sub pretextul Jocurilor Olimpice de la Soci, Rusia a comasat trupe în apropierea peninsulei şi dacă anexarea Crimeei va genera un efect de domino pentru mişcările secesioniste din Europa.
Ultima parte a discuţiilor a fost alocată evenimentelor din Ucraina, evidenţiindu-se ideea că ceea ce se întâmplă în această ţară este o reacţie la tendinţa Uniunii Europene şi a NATO de a-şi extinde graniţa către Est. Rusia nu va renunţa niciodată la interesele sale în spaţiul ex-sovietic, ceea ce duce la transformarea relaţiilor dintre state din Occident şi Rusia într-o competiţie. Parteneriatul Estic al Uniunii Europene este văzut de Rusia ca un mod de a atrage statele foste sovietice în cadrul Uniunii. NATO nu va interveni în procesul de destrămare a Ucrainei, iar acţiunile pe care le întreprinde la graniţele acestui stat au rolul de a temporiza Rusia. Ceea ce a făcut Rusia în Ucraina are un precedent în teoria războiului preventiv a lui Bush.
Din punctul de vedere a legislaţiei internaţionale Rusia nu a oferit prilejul de a fi sancţionată pentru că a realizat totul legal – Comisia de la Veneţia a declarat referendumul ilegal în concordanţă cu constituţia Ucrainei.
Această întâlnire a încheiat o sesiune formată din două părţi de prelegeri şi discuţii privind rolul organizaţiilor internaţionale pe plan mondial, exemplificat prin problemele de actualitate ridicate în jurul acestora.
[…] Monica MUŢU – Geopolitica Club Café:Rolul organizaţiilor internaţionale în gestionarea conflictelor […]