Miercuri, 21 mai, Clubul Militar Român de Reflecţie Euroatlantică a lansat seria întâlnirilor cu diplomaţi acreditaţi în capitala României, o acţiune sprijinită de Asociaţia George C. Marshall – România.
Conform deciziei ambasadorului Teofil Bauer, pentru acest brainstorming al unor diplomaţi, militari şi experţi civili în probleme de securitate internaţională, a fost desemnat să onoreze invitaţia Dl. Ministru-Consilier Teofil Rendiuk.
Întâlnirea, concepută într-un format menit a stimula întrebările asistenţei şi răspunsurile diplomatului ucrainean, a fost posibilă într-un spaţiu sugerat de Sorin Repanovici, secretarul general al asociaţiei menţionate şi pus la dispoziţie de conaţionala Larisa Budaca, cărora le mulţumesc frumos, şi pe această cale, pentru sprijinul oferit.
Teofil Rendiuk, ministru-consilier al ambasadei Ucrainei în România a sosit cu câteva minute înainte de începerea reuniunii menţionate, fiind vizibil încântat de şansa oferită de a se adresa unei audienţe formate din cetăţeni europeni cu studii internaţionale de securitate şi cu experienţe profesionale complementare, în egală măsură interesaţi de apărarea principiului inviolabilităţii frontierelor, a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a statelor europene, în mod deosebit, acum, ale Ucrainei, ţară supusă unei agresiuni imagologice, politice, economice şi militare a Federaţiei Ruse.
Conform cutumei existente la Centrul European pentru Studii de Securitate George C. Marshall, diplomatul ucrainean a fost invitat să prezinte asistenţei punctul de vedere al Kievului privind evoluţia situaţiei din ţara vecină, apoi fiind timpul rezervat dialogului necesar dintre distinsul oaspete şi experţii militari şi civili prezenţi la acest eveniment.
Vorbind fluent limba română, Teofil Rendiuk a mulţumit, de la bun început, societăţii româneşti, în ansamblu, pentru sprijinul moral oferit în vederea apărării independenţei şi integrităţii teritoriale a Ucrainei şi pentru continuarea integrării statului ucrainean în comunitatea liberă a Uniunii Europene.
Diplomatul ucrainean a afirmat că Ucraina se află în centrul Europei, având teritoriul de 603.628 kilometri pătraţi, fiind statul cel mai mare din Europa, în care trăiesc 46.000.000 de cetăţeni.
Alţi 20.000.000 de ucraineni trăind în alte 43 de ţări, din rândurile cărora zece milioane în Federaţia Rusă.
În mod paradoxal, a afirmat Teofil Rendiuk, după 337 de ani, în care poporului ucrainean i se spunea că poporul rus este fratele mai mare, acum lucrurile s-au schimbat radical, la aproape un sfert de secol de la eliberarea de “acest monstru care s-a numit URSS”, după cum preciza distinsul invitat.
Referendumul organizat în Crimeea şi cel din partea estică a statului ucrainean nu sunt şi nu vor fi recunoscute de Ucraina, care nu va recunoaşte nici alipire, manu militari, a peninsulei menţionate, la Federaţia Rusă.
Singura cale de a instaura normalitatea dezirabilă a relaţiilor dintre Rusia şi Ucraina este revenirea la frontierele recunoscute, pe plan internaţional, ale statului ucrainean.
La întrebările formulate de Mihaiu Mărgărit, Alexandru Grumaz, Francisc Tobă, Lungu Viorel, Marius Văcărelu, Vasile Simileanu, Dan Nicu, Dan Plăviţu, diplomatul ucrainean a răspuns punctual, aducând în atenţia asistenţei şi elemente mai puţin cunoscute, precum adoptarea, de către Rada Ucrainei, a unei legi pentru teritoriile ocupate, un document care, prin simpla formulare a scopului reglementării indică preocuparea autorităţilor de la Kiev pentru situaţia actuală, a cărei rezolvare nu va veni peste noapte, ci după un timp în care părţi din teritoriul legal al Ucrainei vor fi încă scoase de sub autoritatea guvernului central, cum este deja cazul peninsulei Crimeea.
Teofil Rendiuk a recunoscut că adoptarea, de către Rada Supremă, a unui Memorandum de reconciliere şi pace oferă societăţii ucrainene şansa de a reflecta la un program menit a o orienta spre ceea ce trebuie să facă pentru “crearea unei idei naţionale”.
Un scop vizat şi de promovarea reuniunilor specifice mesei rotunde, iniţiată pentru a aduce, faţă în faţă, reprezentanţi ai diferitelor regiuni ucrainene, în vederea găsirii soluţiilor menite a detensiona situaţia actuală.
La finalul brainstormingului, generalul Mihaiu Mărgărit s-a adresat cu o frază memorabilă, către diplomatul ucrainean:”Vă condamnă istoria, dacă renunţaţi la toate formele posibile de recuperare a teritoriului naţional momentan înstrăinat.”
Iar generalul Constantin Degeratu, după ce a reamintit asistenţei insistenţa cu care Kremlinul etichetează drept fascişti pe toţi cei care condamnă politica de acaparare prin forţă, de către Rusia, a unor teritorii care nu îi aparţin, conform dreptului internaţional, a precizat diplomatului ucrainean că dacă au fost condamnate consecinţele Pactului Molotov-Ribbentrop, atunci este bine să se reamintească opiniei publice cine au fost adevăraţii agresori şi victimele invaziilor hitleristă şi sovietică, pe continentul european, pentru ca adevărul istoric să fie restabilit integral.