Miercuri, 09 aprilie 2014 a avut loc Conferinţa Tătarii din Crimeea ţinută sub egida Institutului de Turcologie şi Studii Central-Asiatice. Acţiunea salutară a domnului Profesor Tasin Gemil, director al Institutului, face parte din şirul de cuvântări realizate pe tema tătarilor din Crimeea, întreprinse în cadrul Institutului pe care îl conduce. Cuvântările ce îmbracă diverse forme, de la conferinţe largi la mese rotunde care implică discuţii ample cu participarea în dialog a tuturor celor prezenţi, se doreşte a fi, alături de cursurile ţinute despre tătari, o analiză exhaustivă a problemei identităţii tătare, în mod general. Conferinţa desfăşurată sub forma unei mese rotunde mai mult, urmează ca tematică dezbaterea din 4 martie 2014 – Situaţia din Crimeea, unde problema tătarilor din Crimeea a beneficiat de o radiografiere amplă, realizată prin ochii unor specialişti, precum prof. dr. Tasin Gemil, prof. dr. Călin Felezeu şi Conf. dr. Valentin Naumescu.
În cadrul conferinţei cu titlul Tătarii din Crimeea, analizele tinerilor specialişti în domeniu: Margareta Aslan, Adriana Cupcea şi Adina Fodor au fost cooptate celor realizate de profesorii Tasin Gemil şi Călin Felezeu, venind să întregească subiectul prin acoperirea mai multor laturi analitice subiective. Evenimentul s-a bucurat în ciuda vremii ploioase, de o atenţie îmbucurătoare din partea publicului, numărul participanţilor trecând peste aşteptările organizatorilor, astfel că sediul Institutului de Turcologie, unde s-a desfăşurat întâlnirea, a devenit neîncăpătoare. De asemenea, şi timpul estimat a fost depăşit datorită subiectelor deschise şi generate spre dezbatere de către publicul participant, format din oameni de ştiinţă, oameni de afaceri, studenţi.
Profesorul Tasin Gemil a făcut o prezentare largă a problemei tătare din Crimeea. Tematica domniei sale a fost dezvoltată pe trei segmente de mare interes: istoria tătarilor din Crimeea din perspectiva identitară – Crimeea ca patrie istorică a tătarilor; o analiză a ştirilor din media din ultima vreme; o încercare de a prognoza relativ pe baza informaţiilor culese situaţia actuală şi a rezultatelor în viitorul apropiat. Din primul segment au fost explicate relaţiile dintre tătarii din Crimeea şi tătarii din Kazan, fiind amintite aici ascendentul avut de tătarii din Kazan pe plan politic, economic şi cultural faţă de tătarii din Crimeea, ce arată diferenţe între cele două grupuri importante ale tătarilor. Tătarii din Kazan au un stat al lor autonom, dar suveran în cadrul Federaţiei ruse, acest stat existând cu limitări mai mult sau mai puţin relaxate începând din 1920, pe când statul autonom din Crimeea a dispărut în 1945, de fapt a dispărut în 1929. Între 1921-1929, pe o perioadă de opt ani a existat ca Republica Autonomă Crimeeană, când într-adevăr, spunea istoricul, drepturile tătarilor din Crimeea au fost recunoscute şi când a avut loc o dezvoltare a limbii şi a literaturii tătare, a culturii tătare. În timpul lunii martie 2014, o delegaţie foarte importantă a tătarilor din Kazan a vizitat Crimeea. Această vizită a fost urmată de cea a Muftiului Rusiei aflat în vizită în Crimeea, care promitea redeschiderea tuturor lăcaşurilor de cult, şi asigura faptul că cultul Islamic, şi nu doar acest cult, se va bucura de o atenţie mai mare în cadrul Rusiei. Din punct de vedere religios, sub ruşi, musulmanii beneficiau de o recunoaştere mai mare a drepturilor. Acest fapt ar putea deveni posibil datorită existenţei unei legi în Rusia, prin care lăcaşurile şi averile acestor culte vor primi înapoi ce aveau înainte, ceea ce Ucraina nu a făcut, în condiţia în care Crimeea va trece sub oblăduirea Rusiei.
Patriarhul Filaret mulţumea muftiului, după referendum şi după anexarea propriu-zisă a Crimeii, bisericile ucrainene din Crimeea şi biserica ortodoxă din Crimeea era împărţită în două. O parte ţinea de Patriarhia de la Kiev, iar cealaltă parte de patriarhia de la Moscova. În momentul în care s-a produs anexarea de facto şi de jure s-a trecut cu forţa la evacuarea bisericilor ucrainene, care ţineau de Kiev. S-a dorit trecerea acestor biserici sub oblăduirea Patriarhiei de la Moscova, însă credincioşi ucraineni ortodocşi s-au opus la această schimbare, deoarece în problemele ce ţin de natură religioasă nu se pot accepta uşor schimbări de peste noapte. Li s-a interzis folosirea bisericilor utilizate până atunci în practicile religioase, iar atunci muftiul Crimeii a invitat pe credincioşii ucraineni să îşi ţină slujbele în moscheile din Crimeea. Ca urmare a acestui gest, Patriarhul Filaret a ţinut să mulţumească muftiului pentru fapta sa. Profesorul Gemil relata că nu se deţin informaţii în ce măsură credincioşii ortodocşi s-au folosit de acest gest, dacă au intrat sau nu în moschei, însă faptul este apreciabil. Acestea sunt doar câteva puncte din tematica abordată de Prof. Gemil, fără a uita să puncteze câteva impresii despre activitatea desfăşurată de liderul tătar Mustafa Kırımoğlu.
Profesorul Călin Felezeu a expus importanţa geostrategică a peninsulei Crimeea prin momente importante din perspectiva istorică, iar Adina Fodor a încercat să facă paralele între deportările suferite de tătari de la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi 1944, punând accentul pe frica şi spaima tătarilor manifestată faţă de ruşi.
Adriana Cupcea a prezentat idei din studiul pe care îl desfăşoară asupra comunităţii tătare din România. În Evoluţia identităţii etnonaţionale la tătarii crimeeni din Dobrogea, cercetătorul a urmărit evoluţia identităţii etno-naţionale la tătarii crimeeni, pe parcursul secolului XX, din 1878, momentul încorporării Dobrogei la România, pe parcursul perioadei comuniste şi până în prezent. Au fost analizate anumite particularităţi, cu scopul de a explora modalităţile prin care tătarii crimeeni din Dobrogea şi-au menţinut identitatea: memoria migraţiei, factorii esenţiali care au determinat conservarea sau transformarea elementelor identitare, percepţia teritoriului de origine, preferinţa pentru identitatea turcă, evoluţia influenţelor şi relaţiilor cu Turcia şi teritoriul de origine, relaţiile transfrontaliere cu tătarii din Crimeea şi Asia Centrală.
Margareta Aslan, în prezentarea Câteva cuvinte despre societatea tătară din Crimeea. Impresii de călătorie a punctat momente din viaţa comunităţii tătare întâlnite în Crimeea în timpul călătoriei din 2011. De la hărnicia şi curăţenia localnicilor, cercetătorul a prezentat micile construcţii tătărăşti construite la întoarcerea în Crimeea făcând o incursiune socio-istorică a aspectului, oprindu-se asupra condiţiilor de trai actuale foarte grele şi repercusiunile problemelor financiare asupra celulelor familiare tătărăşti, şi reflectând apoi asupra situaţiei politice actuale, care a fost percepută ca o tensiune latentă ce pluteşte în regiune, ce se resimte la nivel mult extins, pe o scenă considerabil mai largă.
Conferinţa este considerată o reuşită, cu atât mai mult cu cât grupul ţintă care şi-a manifestat interesul nu a fost constituit din apartenenţi ai minorităţii turce şi tătare.

Margareta ASLAN