Andreea Cristina BRÂNZĂ

Revista GeoPolitica şi Geopolitica Club Café România au organizat în data de 7 decembrie 2013, la Cafeneaua Smart Change din Bucureşti, întâlnirea cu tema „Miracolul chinez”. Întâlnirea face parte din proiectul Geopolitica Club Café şi doreşte implicarea invitaţilor în dezbateri libere, abordând teme de actualitate din perspectivă geopolitică.
Discuţiile din cadrul acestei întruniri au fost centrate în jurul investiţiilor chineze la nivel mondial, cu focalizare pe România.
În prezenţa unor personalităţi importante: Gabriel Ghelmegeanu – preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie România-China -, Ioan Romulus Budura – fostul ambasador al României în China -, analistul militar Ion Petrescu şi generalul Mircea Chelaru, au fost susţinute prezentări realizate de absolvenţi ai domeniului de studii politice: Roxana Bratu, Andreea Brînză, Monica Muţu şi Radu Pătraşcu.
Informaţiile expuse de cei patru absolvenţi au prezentat periplul investiţiilor chineze pe cele şase continente, începând cu America Latină şi America de Nord, traversând Africa, Australia şi Asia şi ajungând în Europa, respectiv România.
S-au identificat cinci sectoare în jurul cărora gravitează investiţiile chineze: energia, resursele, agricultura, finanţele şi infrastructura.
Asia este continentul care a dezvoltat cele mai strânse şi vechi relaţii cu China, bucurându-se de 61% (2011) din totalitatea investiţiilor chineze la nivel mondial. Australia prezintă o longevitate a relaţiilor cu China asemănătoare celei cu Asia, dar investiţiile sunt realizate la o scară mai mică (aproximativ 2%).
America Latină reprezintă, alături de Africa, rezervorul energetic al Chinei, fiind regiunile care exportă materii prime către statul chinez. Se preconizează ca până în 2015, China va deveni a doua ţară care va absorbi exporturile Americii Latine, după SUA şi înlocuind UE.
Tehnologia şi domeniul energetic sunt domeniile care prevalează relaţia privind investiţiile directe dintre China şi SUA, respectiv China şi Canada.
Uniunea Europeană este cel mai mare importator de produse chinezeşti, dar în acelaşi timp, absoarbe şi foarte multe investiţii directe ale Chinei (11% din totalul investiţiilor chineze la nivel mondial), preponderente fiind cele din domeniul serviciilor şi industriei.
În România, China doreşte să investească în următorii 5 ani 8 miliarde de euro în proiecte privind infrastructura, domeniul tehnologic, domeniul energetic şi domeniul telecomunicaţiilor, ducând la o creştere a investiţiilor pe care China le desfăşoară în prezent: proiectul de la Cernavodă (reactorul 5), Compania Smithfield România, Huawei România.
O atenţie deosebită a fost acordată diasporei chineze, ca factor important în înţelegerea mecanismului de funcţionare a investiţiilor chineze la nivel mondial.
Datele au fost disecate şi completate de cei patru invitaţi speciali. Domnul Gabriel Ghelmegeanu a atras atenţia asupra dorinţei oamenilor de afaceri chinezi de a nu intra pe piaţa românească în asociaţii mixte. A continuat cu paralele făcută între relaţiile economice România-China, respectiv cele Ungaria-China. Cifrele arată că deficitul comerţului dintre România şi Ungaria este exact marfa chineză care este importată prin Ungaria. Statul ungar îşi atrage investitori chinezi cu ajutorul legii prin care orice cetăţean chinez care investea cel puţin 200.000 euro în Ungaria i se acorda cetăţenia maghiară.
Ambasadorul Romulus Budura a preluat paralela făcută de antevorbitorul dumnealui, susţinând că după 1990, China dorea înfiinţarea unei bănci în România, lucru refuzat de guvernul român, dar acceptat cu braţele deschise de Ungaria. În plus, România a instituit vize draconice pentru cetăţenii chinezi care vor să ajungă în ţara noastră.
Generalul Mircea Chelaru a adus în faţa audienţei strategia pe care se bazează China: jocul Go (Weiqi) – strategie de încercuire. Interesele care stau la baza acţiunii Chinei pe plan naţional şi internaţional sunt: interesele comune (interioare), naţionale, vitale şi de supravieţuire. Corelarea acestor interese face din China unul dintre cei mai importanţi investitori direcţi la nivel mondial. În plus, China a înţeles că numitorul comun al lumii este banul şi a acumulat cât mai multă monedă străină, cu precădere dolari americani.
În final, domnul Ion Petrescu ne-a împărtăşit din experienţa dumnealui de pe meleagurile Chinei, mutând discuţia dintr-un cadru ştiinţific, într-unul empiric.
Întâlnirea s-a încheiat cu invitaţia de participare şi la viitoarele prezentări susţinute sub tutela Geopolitica Club Café şi a Revistei GeoPolitica.