Abstract. In 2013, Edward Snowden, an American computer specialist, a former CIA employee, and former National Security Agency (NSA) contractor has provided to the press a series of documents by which it was revealed that the National Security Agency (NSA) has developed a mass surveillance program, putting the U.S. government in an embarrassing situation. A subject of controversy, Snowden has been variously called a hero, a whistleblower, a dissident, a traitor, and a patriot.
Abstract. În 2013, Edward Snowden, un specialist American în computere, fost angajat CIA și fost contractor National Security Agency (NSA) a furnizat presei o serie de documente prin care se revela că National Security Agency (NSA) a dezvoltat un program de supraveghere în masă, punând guvernul SUA într-o situație jenantă. Un subiect controversat, Snowden a fost numit divers erou, whistleblower, dizident, trădător și patriot.
În vara anului 2013 lumea a fost surprinsă de dezvăluirile lui Edward Snowden, un fost angajat în serviciul de pază şi sectorul tehnic al serviciului de spionaj american al CIA şi NSA. Însă, înainte de a intra în subiect, propunem câteva repere temporale ale fenomenului Edward Snowden. Astfel, până în mai 2013 a lucrat ca agent secret în sistemul de administraţie şi consultare al firmei Booz Allen Hamilton. Snowden a avut acces la informaţii strict secrete ale serviciului de spionaj american, în special ale Agenţiei Naţionale de Securitate americane – NSA. El a dezvăluit existenţa câtorva programe secrete de supraveghere în masă a Internetului şi a altor mijloace de comunicare: PRISM, XKeyscore şi Tempora, cu aplicare în întreaga lume. Din raţiuni de ordin personal, a decis că lumea trebuie să afle de aceste programe şi l-a contactat pe Glenn Greenwald, jurnalist la The Guardian. Britanicul a publicat în vara lui 2013 datele obţinute de la Snowden care, la rându-i, părăseşte preventiv Statele Unite către Hong Kong. Aici, la data de 9 iunie 2013, Snowden dezvăluie că el este cel care a furnizat aceste informaţii atât de importante. Părăseşte şi China la 23 iulie 2013, după ce a fost ameninţat cu extrădarea de către chinezi, la cererea americanilor care l-au acuzat imediat de înaltă trădare.
Ajunge în Rusia în aceeaşi zi şi rămâne în zona de tranzit a aeroportului Şeremetievo din Moscova. Prin intermediul avocatului rus angajat, a cerut azil politic în peste 20 de ţări. Snowden a rămas blocat în zona de tranzit a aeroportului o lună şi o săptămână iar la 1 august 2013, Rusia i-a acordat azil politic pe durata unui an.
Majoritatea acestor documente a fost publicată de ziarul britanic The Guardian şi de cotidianul american Washington Post, provocând indignarea aliaţilor Statelor Unite şi nu numai. Dezvăluirile au tensionat relaţiile SUA cu aliaţii din întreaga lume. Brusc, cei care mergeau pe teoria conspiraţiei au izbucnit într-un sentiment de satisfacţie considerând că s-a demonstrat ceea ce ei afirmau demult legat de sentimentul că Statele Unite s-au transformat într-un jandarm mondial. Cotidianul francez Le Monde, de exemplu, citând documente oferite de Snowden, a raportat că Statele Unite au spionat aproximativ 70 de milioane de înregistrări telefonice
franceze şi milioane de mesaje de tip text. Preşedintele american Barack Obama a recunoscut într-o convorbire telefonică cu omologul său francez că rapoartele ridică „întrebări legitime pentru prietenii şi aliaţii noştri”, cu privire la domeniul de aplicare al supravegherii SUA.
Reacţia la nivelul legislativului european a venit câteva luni după aceste evenimente. Germanul Jan Philipp Albrecht, membru al Parlamentului European a prezentat un nou set de reguli pentru a proteja datele UE, ca reacţie la dezvăluirile lui Edward Snowden. Propunerile parlamentarului german au trecut cu o majoritate de voturi, semn al consensului într-o problemă atât de delicată care a stârnit panică.
Rapoartele anterioare bazate pe dezvăluirile lui Snowden au relevat faptul că marile companii de Internet, cum ar fi Google şi Yahoo, transmit datele utilizatorului către Agenţia Naţională de Securitate din SUA (NSA). O prevedere importantă în propunerea lui Albrecht ar face aceste firme să plătească amenzi de până la 5 % din veniturile lor anuale – un preţ care ar putea ajunge la valoarea de miliarde de dolari pentru giganţi precum Google – dacă vor continua predarea datelor utilizatorilor fără consimţământul lor. O altă prevedere, cunoscută sub numele de „dreptul de a fi uitat”, ar permite cetăţenilor europeni să aibă toate datele lor private şterse de pe Internet. Companiile de Internet ar trebui să respecte astfel de cereri, ştergând toate copiile informaţiilor private de pe serverele lor.
Înainte, politicienii au susţinut că reglementarea confidenţialităţii online ar trebui să fie lăsată la latitudinea fiecărui stat în parte. Printre ei, de-a lungul timpului, au fost parlamentarii din Marea Britanie, Danemarca şi Ungaria, care au ridicat obiecţii legate de suveranitate statelor lor în privinţa acestor chestiuni. Dar dezvăluirile lui Snowden au schimbat datele problemei iar dimensiunile ei au determinat parlamentarii europeni să ajungă la un consens rapid privind confidenţialitatea datelor utilizatorilor din Europa. „După Snowden, am fost de acord că protecţia datelor din Europa este parte a dreptului nostru la auto-determinare şi demnitate”, a spus Albrecht.
Aceste măsuri ar putea dura cel puţin până în primăvara anului 2014, până ar fi adoptate dar, odată devenite lege, ar marca o piatră de hotar în paradigma intimităţii utilizatorilor de Internet din Uniunea Europeană. „Acesta este momentul de a proteja ceea ce avem”, a afirmat Albrecht, parafrazând o serie de principii ale drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti.
Reacţiile guvernelor tradiţional aliate ale americanilor au mers neoficial către a pune presiuni asupra viitoarelor dezvăluiri. Spre exemplu, cotidianul The Guardian a reclamat presiunile la care a fost supus de autorităţile britanice după ce a început să publice documente despre spionajul american şi britanic. Redactorul-şef al cotidianului, Alan Rusbridge, a apărat libertatea presei în faţa parlamentarilor britanici reclamând presiunile şi acţiunile de intimidare la care a fost supus pentru a renunţa la publicarea unor documente secrete dezvăluite de Snowden.
Redactorul-şef al ziarului The Guardian, unul dintre mediile prin care s-au publicat multe dintre documente, a fost audiat de parlamentarii britanici după ce guvernul de la Londra a acuzat publicaţia că, prin publicarea documentelor secrete, a adus atingere securităţii naţionale. Aceste documente arătau o cooperare strânsă între SUA şi Marea Britanie în operaţiunile de spionaj electronic îndreptate împotriva unor state. Rusbridger a negat orice efect asupra securităţii naţionale al acestor dezvăluiri şi a acuzat diferite forme de intimidare la adresa sa şi a ziarului. „Cred că o parte din aceste acţiuni au avut drept scop intimidarea ziarului”. El a mai avertizat deputaţii că ziarul pe care îl conduce a publicat doar o mică parte din cele peste 58.000 de documente livrate de Snowden.
Eveniment fără precedent, Preşedintele Barack Obama, a recunoscut că serviciile secrete americane au interceptat comunicaţiile Cancelarului german Angela Merkel, explicând că nu a ştiut despre această situaţie demarată încă din 2002, înainte ca Merkel să devină cancelar. Cotidianul Der Spiegel a scris că NSA a interceptat telefonul mobil al Angelei Merkel din 2002, până chiar înainte cu câteva săptămâni de vizita lui Barack Obama la Berlin, în iunie 2013.
Preşedintele Franţei, Francois Hollande, declara, diplomatic, că dezvăluirile făcute de Snowden privind programul de spionaj american sunt utile, întrucât conduc la o mai mare eficienţă a serviciilor de informaţii şi la o mai bună protecţie a vieţii private a cetăţenilor. Hollande a mai spus: „Totuşi, în ceea ce priveşte Statele Unite, de acum înainte se pune problema încrederii: vrem să ştim adevărul despre trecut şi să avem conduite pentru viitor”. E însă, greu de crezut, că americanii chiar vor oferi transparenţă în acest sens, şi Hollande probabil că ştie acest lucru.
Cu toate aceste dezvăluiri, Uniunea Europeană, în ansamblul ei, nu poate să strice relaţiile cu marele ei aliat, Statele Unite iar soluţionarea acestei crize de încredere poate fi negociată prin acţiuni pragmatice. În acest sens, Franţa şi Germania au lansat, la Bruxelles, o iniţiativă comună privind începerea discuţiilor cu Statele Unite, pentru găsirea unui acord privind problemele legate de programul de spionaj global al Washingtonului. „Vrem să ştim ceea ce presa ştie deja şi va continua să publice din documentele furnizate de Snowden. Este important pentru noi să ne menţinem încrederea în Statele Unite şi să înţelegem cu toţii că aliaţii nu trebuie sa se spioneze intre ei”, a mai precizat preşedintele francez.
Tot în contextul analizei urmărilor dezvăluirilor lui Snowden stă şi faptul că guvernul chinez anunţa că va cerceta companiile IBM, Oracle şi EMC din cauza unor chestiuni legate de securitate. Edward Snowden a spus că NSA a adunat date de la entităţi puternice precum Facebook si Google şi a colaborat şi cu alte companii din domeniul IT, precum Microsoft sau Cisco, pentru a penetra sistemele informatice ale altor state precum China, fapt care a iritat Beijing-ul, deşi este adevărat, companiile IBM, Oracle şi EMC nu au fost menţionate expres de Snowden. IBM şi EMC, firmă de cloud computing, au afaceri importante în China, iar acestea ar putea fi afectate, pe termen mediu, cel puţin, de eventuale anchete. IBM şi Oracle furnizează echipament pentru NSA, iar tehnologia companiei EMC a fost folosită de NSA pentru bazele ei de date.
La finalul acestei scurte analize, semnalăm că avocatul de profesie, devenit jurnalist, Glenn Greenwald, intermediarul prin care Edward Snowden a făcut dezvăluiri despre sistemul de supraveghere cibernetic american, a declarat pentru cotidianul Télérama că va publica mai multe documente secrete pe care le deţine şi care vor şoca. „Intenţionez să public aceste documente până la ultimul. Vreau doar să spun că ceea ce este mai rău abia va veni. Oamenii se obişnuiesc cu aceste dezvăluiri, dar există mai multe documente despre ceea ce colectează NSA şi despre modul în care face acest lucru care vor şoca”, declara el spunând că „stă pe un munte de documente”.
Rămâne de văzut dacă aceste viitoare dezvăluiri vor aduce schimbări reale pentru intimitatea europenilor utilizatori de Internet sau raţiunile politice şi strategice vor reduce impactul acestor informaţii şi intenţionat vor fi duse în derizoriu. Credem că adevărata schimbare, cel puţin în Europa, ar putea fi iniţiată mai ales de Parlamentul European, un for de dezbatere care reprezintă naţiunile europene. Este greu de crezut că Statele Unite vor ceda şi vor renunţa la aceste practici folosite sub motivaţia nevoii de securitate şi a luptei contra terorismului, în toate aspectele lui. Poate că teoria conspiraţiei este exagerată prin esenţa ei, însă orice mare putere care nu este îngrădită la timp prin mijloace democratice şi transparente, are tendinţa de a controla adeseori abuziv viaţa milioanelor de oameni. Nivelul tehnologic din prezent oferă atât avantaje dar şi mijloace de control asupra oamenilor de rând. Comunicaţiile globale sunt mult mai uşor de spionat iar de la securitate până la abuz adeseori nu este decât un pas. Ori, tocmai aceste aspecte trebuie prevenite pe viitor, astfel încât o formă de echilibru să fie păstrată.
Bibliografie
Site-uri Web
1. Ciocoiu, Paul, Scandalul Snowden. Presa britanică rezistă intimidărilor guvernului, http://www.evz.ro/detalii/stiri/scandalul-snowden-presa-britanica-rezista-intimidarilor-guvernului-1070896.html.
2. Drăghici, Mihai, Barack Obama i-a prezentat scuze Angelei Merkel, care ar fi fost interceptată din 2002, http://www.gandul.info/international/barack-obama-i-a-prezentat-scuze-angelei-merkel-care-ar-fi-fost-interceptata-din-2002-11569216.
3. Shuster, Simon, E.U. Pushes for Stricter Data Protection After Snowden Leaks,
4. http://world.time.com/2013/10/21/e-u-pushes-for-stricter-data-protection-after-snowden-nsa-revelations/#ixzz2nAk53hV6.
5. Vidu, Valentin, Documente în domeniul spionajului provenind de la Snowden vor şoca, avertizează Greenwald, http://www.mediafax.ro/externe/documente-in-domeniul-spionajului-provenind-de-la-snowden-vor-soca-avertizeaza-greenwald-11739298.
6. ***Edward Snowden, http://ro.wikipedia.org/wiki/Edward_Snowden.
7. *** Preşedintele Franţei: Snowden s-a dovedit util pentru protecţia vieţii private, http://www.ziare.com/francois-hollande/presedinte-franta/presedintele-frantei-snowden-s-a-dovedit-util-pentru-protectia-vietii-private-1264456.
8. *** China cercetează IBM, Oracle şi EMC, în urma dezvăluirilor lui Snowden, http://www.ziare.com/international/china/china-cerceteaza-ibm-oracle-si-emc-in-urma-dezvaluirilor-lui-snowden-1251819.
[…] Ionuţ CONSTANTIN – Lumea după Snowden – scurtă privire […]