Trăim într-un sistem fluid caracterizat prin profunde schimbări, uneori surprinzătoare, şi care, pentru a supravieţui, se restructurează şi îşi redefinește interesele, îşi reconsideră legile de compoziţie, relaţionările şi principiile, creând un „haos” mondial, dar care în realitate are consistenţă şi evoluţii pozitive, necesare saltului globalizării informaţiei.
„Satul global” impune redefinirea „sistemului organizaţional”, evoluţia teoriei şi managementului organizaţiei, modul de funcţionare a organizaţiilor şi atribuţiile „liderului” şi „managerului”, cât şi procesele prin care sunt definite „adaptarea”, „sănătatea” şi „cultura” organizaţiilor, relaţiile dintre organizaţii şi mediul exterior acestora.
Globalizarea informaţiei a impus restructurarea şi reorganizarea structurilor care operează informaţii, atât la nivel militar, cât şi al societăţii civile. Entităţile virtuale şi fizice, care reprezintă posibile ţinte, sunt cele care permit şi sprijină procesele informaţionale la diferite niveluri de abstractizare decizionale, numai dacă pot fi readaptate şi repliate în timp real.
Cucerirea noilor frontiere în domeniul tehnologiilor militare a determinat lansarea pe piaţa „civilă” a noilor generaţii şi strategii desfăşurate în cyber-spaţiu.
Noile sisteme informaţionale au generat modificări în comportamentul organizaţiilor şi indivizilor, dar au creat şi vulnerabilităţi cu evoluţii complexe, în plan personal şi global.
Provocările erei informaţionale globale afectează toate domeniile de activitate şi cu precădere acţiunile din sfera Intelligence.
Provocările actuale din sfera Cyber-Intelligence includ, în primul rând, contracararea – dar şi crearea – strategiilor ostile îndreptate împotriva compartimentelor de informaţii din terţe domenii, plecând de la cele civile la cele militare.
Modificarea polilor de putere şi apariţia de actori statali sau non-statali noi au influenţat echilibrul geostrategic al planetei şi infirmat prognozele observatorilor politici şi militari. Reconfigurarea hărţii geopolitice mondiale şi marile incertitudini privind viitorul vor impune, mai mult ca oricând, o evoluţie a mentalităţilor, necesară în elaborarea strategiilor marilor „bătălii” pentru culegerea de informaţii, care vor urma în viitoarele decenii.
Epoca actuală este caracterizată şi de dezvoltarea unui „sindrom mafiot” (ce se manifestă şi în domeniul virtual) cu efecte incontrolabile asupra democraţiilor occidentale. Incertitudini şi tulburări de o astfel de amploare nu s-au mai produs de la cel de-al Doilea Război Mondial.
Conceptul de Război Informaţional a fost formulat şi lansat oficial de către SUA în anul 1992.
Importanţa crescândă a războiului în domeniul informaţiilor impune elaborarea de noi doctrine, care să scoată în evidenţă nevoia de superioritate în domeniul informaţiilor.
Specialiştii ruşi recunosc faptul că problema Războiului Informaţional a devenit o preocupare serioasă, în sensul actual al conceptului, mai ales după analiza rezultatelor războiului din Cecenia, când s-a înţeles că rezultatele catastrofale pentru armată s-au datorat şi nereuşitelor din acest domeniu. S-a recunoscut oficial că trupele ruseşti, populaţia proprie şi cea a părţii adverse au fost lipsite de suportul informaţional şi propagandistic. În locul acestora, în mass-media s-a făcut numai o „reflectare obiectivă”, tipică propagandei comuniste.
Rusia se află în etapa dezvoltării unui „Program de Tehnologie Informaţională pentru Forţele Armate”. Unele dintre programele din sectorul militar care utilizează tehnologii informaţionale specifice sunt destinate realizării produselor chimice specializate, tehnologiilor laser, tehnologiilor nucleare şi tehnologiilor pentru materiale speciale.
În doctrina militară britanică Războiul Informaţional este descris sumar la capitolul „concepte strategice”.
Ministerul britanic al apărării desfăşoară Războiul Informaţional Defensiv în întreg spectrul de conflicte, iar Războiul Informaţional Ofensiv este îndreptat împotriva sistemelor de comandă şi control ale inamicului.
În viziunea strategilor chinezi, prima sarcină ce se doreşte a fi rezolvată este stabilirea conceptelor necesare pentru a obţine victoria în R.I.. Se pune problema cum să se folosească slăbiciunea pentru a învinge puterea şi cum să se folosească superioritatea informaţională ca să se obţină victorii mari la un preţ mic.
Se propune, de asemenea, folosirea unei combinaţii practice a R.I. cu gândirea marxistă şi maoistă pentru a ghida R.I. şi problemele specifice din construcţia militară.
Deşi oficial nu există structuri militare sau civile care se ocupă de R.I., în competenţa unor organisme, cum sunt Comitetul de Stat pentru Apărarea Secretului şi Protecţia Tehnică a Informaţiilor, Comisia pentru Securitate informaţională a Ucrainei şi Serviciul de Securitate al Ucrainei – S.B.U. – există atribuţii care vizează sfera R.I..
În Republica Cehă, problematica de ansamblu a R.I. este abordată numai la nivel teoretic, fără a fi concretizată în documente programatice oficiale privind evoluţia şi dezvoltarea forţelor armate. Pentru perioada următoare, documentul de bază care va da o perspectivă pe termen scurt privind dezvoltarea şi evoluţia Armatei R. Cehe va fi „Concepţia privind dezvoltarea F.A. până în anul 2003 şi perspectivele până în anul 2008”.
În Spania, evaluarea riscului în domeniul R.I. este una dintre primele sarcini în atenţia structurilor abilitate. În domeniul infrastructurii civile, reţelei electrice şi altor servicii, sunt disponibile sisteme de monitorizare a erorilor şi de control de la distanţă, care pot fi afectate de acţiunile de Război Informaţional Ofensiv. (operaţiile din interior, sistemul financiar se bazează pe reţeaua IBERPAC a companiei telefonice; numeroase bănci oferă clienţilor posibilitatea de a opera prin Internet)
În Israel s-a înţeles că un calculator poate fi mai periculos decât un avion F-15. Studenţii din Israel care studiază în statele occidentale în universităţi de prestigiu se întorc acasă pentru a contribui cu cunoştinţele lor la rezolvarea unei cauze naţionale.
Ţările vecine cu Israelul arată un interes sporit faţă de Internet şi de posibilele utilizări ale acestuia în scopuri militare şi, în consecinţă, Israelul se pregăteşte pentru a face faţă ameninţărilor ce ar putea veni, în primul rând, din partea statelor vecine.
Japonia  Oficial nu sunt organizate structuri de Război Informaţional, dar există preocupări în domeniu. Agenţia Naţională de Poliţie a elaborat un studiu în legătură cu „Securitatea sistemelor informaţionale” care cuprinde referiri la acţiuni ce pot intra în domeniul Războiului Informaţional.