Sâmbătă 2 noiembrie 2013, s-a desfăşurat întrunirea lunară a Geopolitica Club Café. În mediul primitor şi efervescent intelectual al cafenelei Smart Change, având-o drept gazdă pe dr. Cătălina Radu. La ediţia acestei cafenele geopolitice s-a abordat o temă de strictă actualitate şi de importanţă deosebită pentru România: „DUNĂREA – AXĂ GEOPOLITICĂ EUROPEANĂ. ROLUL ROMANIEI. CE ESTE DE FĂCUT?”
Cei peste treizeci de invitaţi din mediul diplomatic, printre care: ambasador Constantin Vlad, ambasador Pavel Platona, universitar: dr. Tiberiu Tănase, dr. Olivia Comşa, dr. Claudiu Degeratu, reprezentanţi ai societăţii civile: dr. Marius Văcărelu, şi din mediul de afaceri şi-au axat intervenţiile pe ”2nd Annual Forum of The EU Strategy for the Danube Region „Danube Region – Stronger Together, Stronger in the World” care a avut loc la Bucureşti în perioada 28-29 octombrie 2013.
Domnul Vasile Simileanu, PhD, director al Revistei Geopolitica şi vicepreşedinte al Asociaţiei de Geopolitică „Ion Conea”, care a participat la acest forum, a prezentat într-o notă pesimistă, pentru a-i mobiliza pe cei prezenţi, dar nu numai, modul cum România (nu) a valorificat prezenţa sa în axa geopolitică – cu posibilităţi de a deveni de importanţă europeană – a Dunării, concluzionând că este necesar a acorda atenţie relaţiilor ţării noastre cu Germania şi statele riverane acestui curs de apă, dezvoltării infrastructurii, identificării oportunităţilor şi dezvoltării strategiilor, stabilind obiective,  planuri de acţiune, mijloace şi scopuri pentru a putea beneficia de existenţa fluviului.
Dr. Olivia Comşa a abordat Strategia UE pentru regiunea Dunării şi oportunităţile pentru România oferite de aceasta, prezentând şi platforma de comunicare oferită de portalul de informaţii http://www.danube-region.eu. În intervenţia sa s-au prezentat şi cele 11 arii pe 4 piloni cât şi priorităţile care urmează a fi stabilite în cadrul proiectului, priorităţi care se află încă în stadiul de redactare la Ministerul Fondurilor Europene, în scopul identificării posibilităţilor de acţiune (în particular prin programe regionale care să construiască capacităţi, în contextul multilateralităţii şi interdisciplinarităţii).
Dr. Claudiu Degeratu consideră că importanța analizei geopolitice şi geostrategice pentru regiunea Dunării este de actualitate. În acelaşi timp consideră că marile proiecte europene şi euro-asiatice privind infrastructurile de transport, resursele, energia, rutele strategice, etc. nu au consistenţă în proiectele generate deoarece analiza geopolitică nu a devenit o procedură constantă în evaluarea poziției României.
Decalajele constatate în domeniile resurselor, proiectelor şi intițiativelor între două grupuri de țări: primul grup cuprinde Germania, Austria şi Ungaria, al doilea grup România, Bulgaria şi Serbia se simt în dezvoltarea proiectelor privind axa dunăreană. Aceste carenţe de inițiative impun ca strategiile României privind Dunărea, să fie multi-disciplinare: diplomatice, economice, private, academice şi cu implicarea societăţii civile. În continuare a afirmat că Strategia Dunării trebuie să țină seama în special de prezența activă şi masivă a Germaniei şi sporirea influenței Berlinului în proiecte regionale. În acest context România are nevoie nu doar de resurse mai multe investite în proiecte pentru Dunăre, ci şi de noi tehnologii şi transfer de management.
În alte intervenţii s-a reliefat lipsa rezultatelor scontate pentru proiecte aflate în derulare, precizându-se că stadiul actual impune o analiză a proiectelor şi programelor şi mai puţin a Strategiei Dunării cât şi necesitatea uzitării unor metode de analiză care să evidenţieze şi să promoveze idei pentru proiecte prioritare, deoarece cadrul actual al Strategiei Dunării oferă multiple oportunităţi pentru România: o posibilă prioritate ar putea fi în capitolul de ”Capacity building”. În acelaşi timp se impune cooperarea directă, în special, cu Bulgaria, Serbia, Ungaria şi dezvoltarea proiectelor regionale privind centrele de transport intermodal pe tot traseul Dunării de Jos: fluvial, rutier, aerian şi căi ferate.
La finalul intervenţiilor s-a considerat necesară constituirea unui grup de iniţiativă care să identifice şi să susţină interesele României în axa geopolitică europeană a Dunării.