Octavian SERGENTU

We can not say that there is a typology related structures world order in contemporary international relations theory, and it remains to be elucidated fully.
Obviously analytical field approach has many problems claiming the geopolitics and world systems theory [see, eg 1897 Ratzel, Mahan 1890, 1892, from Blach 1921, Mackinder 1995, Mackinder 1919, 1943; Trubeţkoi 1925: 351-377; Saviţkii 1922, Haushofer 2001, Schmitt 1942, 1950; Spykman 1942, 1944; Wallerstain 1974, 1979, 1980, 1983, 1984, 1989; Wallerstain 2001, Brzezinski 2000, 2005, 2006, 2013]. Meanwhile, with the development of globalization types of analyzes that relate to the new world order obtain more current. This problem becomes quintessential in discussions regarding overall management efficiency, advantages and inefficiencies of various global organizational models outlook establishing a possible “world government”.
A special debate in the analytic one constitutes global or European governance is defined as many-dimensional (Giddens, 1990; Held et al. 1999).
Globalization involves spreading the four institutional dimensions of modernity that lead to: a global system of nation state, a global military order, a global economy and international division of labor. In nets reset EU globalization should be seen as a result of the global financial crisis, which is a test of the ability of reorganization in many-level governance that threaten national states, the classical model, forcing them to adapt to new impulses from international arena.

Octavian SERGENTU

Nu putem spune că există structuri legate de tipologie ale unei ordini mondiale în teoria contemporană a relaţiilor internaţionale şi rămâne să fie elucidată pe deplin.
Evident abordarea câmpului analitic are multe probleme necesitând geopolitica şi teoria sistemelor mondiale [a se vedea, ex 1897 Ratzel, Mahan 1890, 1892, din Blach 1921, Mackinder 1995, Mackinder 1919, 1943; Trubeţkoi 1925: 351-377; Saviţkii 1922, Haushofer 2001, Schmitt 1942, 1950; Spykman 1942, 1944; Wallerstain 1974, 1979, 1980, 1983, 1984, 1989; Wallerstain 2001, Brzezinski 2000, 2005, 2006, 2013]. Între timp, cu evoluţia globalizării, tipuri de analiză care sunt legate de noua ordine mondială obţin mai mult curent. Această problemă devine chintesenţială în discuţii privind eficient globală a managementului, avantaje şi ineficienţe ale diverselor modele organizaţionale globale perspectivă stabilind un posibil “guvern al lumii”.
O dezbatere specială în analiza a ceea ce constituie guvernanţa globală sau europeană este definită ca multi-dimensională (Giddens, 1990; Held şi alţii, 1999).
Globalizarea implică răspândirea celor patru dimensiuni instituţionale ale modernităţii, care conduc la: un sistem global de state naţiune, o ordine militară globală, o economie globală şi diviziunea internaţională a muncii. În reţele, resetarea globalizării UE ar trebui văzută ca un rezultat al crizei financiare globale, care este un test al abilităţii de reorganizare în guvernarea multi-nivel care ameninţă statele naţiune, modelul clasic, forţându-le să se adapteze la noi impulsuri din arena internaţională.