Societatea a înregistrat o diversitate relativ limitată de tipuri internaționale de ordine de-a lungul evoluției sale: monopolară (puterea hegemonică controlează, reglează, afirmă), bipolară (centrată pe două puteri egale, într-un echilibru relativ, uneori, chiar și un echilibru al terorii) și multipolare (asimetrice sau simetrice, în cazul în care puterile sunt fie din punct de vedere economic, militar și cultural inegale sau egale în putere și influență).
Indiferent de modelul ales de ordine, puterile implicate au urmat – cel puțin în discursul lor, dar întotdeauna cu sensuri diferite – aceleași obiective: creștere economică durabilă, prevenirea și eradicarea amenințărilor și a factorilor de risc, eliberarea de tensiuni în relațiile internaționale, rezolvarea conflictelor locale, regionale și globale, asigurarea păcii și securității mondiale, înlocuind “hard power” cu “soft power”, desființarea comportamentului hegemonic al superputerilor și cooperare generală a statelor în relațiile internaționale, acțiunea convergentă a statelor către un viitor comun dezirabil și previzibil în care supraviețuirea unora ar fi înlocuită cu mântuirea tuturor, concurența care exclude confruntarea, încurajând puterea legii, în ciuda legii puterii, transformarea sistemului internațional într-un mediu favorabil pentru declamația și recunoașterea principiilor internaționale ale drepturilor omului, bunăstarea, demnitatea, libertatea și solidaritatea tuturor statelor și popoarelor lumii.
Society has recorded a relatively limited diversity of international order types along its evolution: monopolar (the hegemonic power controls, regulates, asserts), bipolar (centered on two equal powers in a relative balance, sometimes even a balance of terror) and multipolar (asymmetrical or symmetrical, where powers are either economically, militarily and culturally uneven, or equal in strength and influence).
Regardless of the chosen model of order, the powers involved have followed – at least in their discourse, but always with different meanings – the same objectives: durable economical growth, prevention and eradication of threats and risk factors, release of tension in international relations, solving of local, regional and global conflicts, ensuring world peace and security, substituting “hard power” with “soft power”, abolishment of the hegemonic behavior of superpowers and general cooperation of the states in international relations, convergent action of the states towards a common desirable and predictable future where the survival of some would be replaced by the salvation of all, competition that excludes confrontation, encouraging the power of the law in spite of the law of power, transformation of the international system in a favorable medium for the declamation and acknowledgement of the international rights principles, well-being, dignity, freedom and solidarity of all the states and people of the world.
[…] Vasile NAZARE – Ordinea globală la început de mileniu şi sfârşitul hegemoniei americane […]