• HOME
  • REVISTA GEOPOLITICA
    • BOARD
      • DIPLOMATS
      • NATIONAL BOARD
      • INTERNATIONAL
    • 2023
      • NR. 2 (99)/2023 PRESIUNI GEOPOLITICE (II)
      • NR. 1 (98)/2023 PRESIUNI GEOPOLITICE (I)
    • 2022
      • nr. 96-97/2022
      • MAREA NEAGRĂ ÎN VORTEXUL GEOPOLITIC (II)
      • MAREA NEAGRĂ ÎN VORTEXUL GEOPOLITIC (I)
      • nr. 92-93/2022
    • 2021
      • nr. 91/2021
      • nr. 89-90/2021
      • nr. 87-88/2021
      • nr. 86/2021
    • 2020
      • nr. 85/2020
      • nr. 84/2020
      • nr. 83/2020
      • nr. 82/2020
    • 2019
      • nr. 81/2019
      • nr. 80/2019
      • nr. 78-79/2019
      • nr. 77/2019
    • 2018
      • nr. 76/2018
      • nr. 75/2018
      • nr. 74/2018
      • nr. 73/2018
    • 2017
      • nr. 72/2017
      • nr. 71/2017
      • nr. 70/2017
      • nr. 68-69/2017
    • 2016
      • nr. 67/2016
      • nr. 66/2016
      • nr. 64-65/2016
      • nr. 63/2016
    • 2015
      • nr. 62/2015
      • nr. 61/2015
      • nr. 60/2015
      • nr.59/2015 EN
      • nr.59/2015 RO
    • 2014
      • nr. 58/2014
      • nr. 57/2014
      • nr. 56/2014
      • nr. 54-55/2014
    • 2013
      • nr. 53/2013
      • nr. 52/2013
      • nr. 51/2013
      • nr. 49-50/2013
    • 2012
      • nr. 48/2012
      • nr. 47/2012
      • nr. 46/2012
      • nr. 44-45/2012
    • 2011
      • nr. 43/2011
      • nr. 41-42/2011
      • NR. 40/2011
      • nr. 39/2011
    • 2010
      • nr. 38/2010
      • nr. 36-37/2010
      • nr. 35/2010
      • nr. 33-34/2010
    • 2009
      • nr. 32/2009
      • nr. 31/2009
      • nr. 30/2009
      • nr. 29/2009
    • 2008
      • nr. 26/2008
      • nr. 25/2008
      • nr. 28/2008
      • nr. 27/2008
    • 2007
      • nr. 24/2007
      • nr. 23/2007
      • nr. 22/2007
      • nr. 21/2007
    • 2006
      • nr. 20/2006
      • nr. 19/2006
      • nr. 18/2006
      • nr. 16-17/2006
    • 2005
      • nr. 14-15/2005
      • nr. 13/2005
      • nr. 12/2005
      • nr. 11/2005
    • 2004
      • nr. 09-10/2004
      • nr. 07-08/2004
      • nr. 06/2004
      • nr. 04-05/2004
    • 2003
      • nr. 02-03/2003
      • nr. 01/2003
  • EDITORIAL
  • APARIȚII EDITORIALE

GeoPolitica

Portal de analize geopolitice, strategice si economice

  • ASOCIATIA “ION CONEA”
    • SCOP
    • DONATIONS. SPONSORSHIPS. ADVERTISING
  • Carti TOP FORM
  • G-FOCUS
  • Comanda GEOPOLITICA!
  • ABONAMENTE
  • G-FOCUS
  • CONTACT
  • GDPR
  • 06/06/2023
You are here: Home / GEOPOLITICA review / Istoria Azerbaidjanului privită din perspectivă europeană

Istoria Azerbaidjanului privită din perspectivă europeană

by https://www.geopolitic.ro/author/

123Tasin GEMIL

Istoriografia azerbaidjană actuală poartă o mare răspundere în acţiunea, aflată deja în plină desfăşurare, vizând eliberarea istoriei şi culturii naţionale azerbaidjene din captivitatea iraniană şi ruso-sovietică. Dacă chestiunea relaţiilor istorice şi culturale cu marea putere de la nord se arată a fi relativ lesne de lămurit, prin faptul că teritoriul actual al Republicii Azerbaidjan a fost inclus cu forţa în componenţa imperiului ruso-sovietic, problema legăturilor îndelungate şi deosebit de strânse ale istoriei şi culturii azerbaidjane cu spaţiul iranian cred că este mult mai dificil de soluţionat. De pildă, foarte mulţi istorici europeni consideră întreaga perioada safevidă ca parte integrantă a istoriei iraniene. Nu sunt puţini nici cei care includ în istoria Iranului chiar şi statul Aqqoyunlu (acest stat este revendicat şi de istoriografia naţională a Turkmenistanului).
Afirmarea istoriei şi culturii naţionale azerbaidjene este desigur şi o chestiune politică de maximă însemnătate pentru tânăra Republică Azerbaidjană independentă.
În ultimele două decenii, istoriografia naţională azerbaidjană a făcut progrese remarcabile. Au fost obţinute rezultate importante în cercetarea istoriei naţionale. Au apărut numeroase lucrări valoroase, între care un loc aparte ocupă primul tratat de istorie a Azerbaidjanului, publicat în şapte volume, între anii 1998 şi 2003, de către Institutul de istorie “A. Bakikhanov” al Academiei Naţionale de Ştiinţe a Republicii Azerbaidjan.
Cum am mai arătat, cunoaşterea istoriei şi culturii azerbaidjene în străinătate este fundamentală pentru promovarea imaginii în ansamblu a Republicii Azerbaidjan în lume. Desigur, această sarcină trebuie să fie una prioritară pentru reprezentanţele diplomatice ale statului azerbaidjan în străinătate.
Consider semnificativă activitatea fructuoasă depusă de Ambasada Republicii Azerbaidjan la Bucureşti, personal de către ambasadorul prof. dr. Eldar Hasanov.
În decurs de zece ani, Ambasada Republicii Azerbaidjan la Bucureşti a publicat peste 40 de cărţi în limba română, marea majoritate fiind desigur consacrate istoriei şi culturii azerbaidjene. În acelaşi timp, au fost susţinute multiple conferinţe în diverse medii, inclusiv şi îndeosebi în Universităţi româneşti, pentru a face mai bine cunoscute trecutul şi realizările poporului azerbaidjan.
Începând cu anul universitar 2010-2011, în cadrul Institutului de Turcologie şi Studii Central-Asiatice, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca a fost deschisă şi direcţia de studii privind istoria, cultura şi limba azerbaidjană.
În sfârşit, trebuie menţionat şi faptul că, spre deosebire de alte ţări, în România există şi o puternică comunitate turco-tătară, care îndeplineşte cu succes şi rolul de punte între România şi întreaga lume turcică. Ambasada R. Azerbaidjan la Bucureşti, personal ambasadorul Eldar Hasanov, a ştiut să câştige sprijinul acestei comunităţi, care are un număr însemnat de intelectuali de prestigiu.
Dacă România reprezintă pentru Republica Azerbaidjan o poartă deschisă către Europa, Institutul de Turcologie şi Studii Central-Asiatice din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai poate fi socotit cheia acestei porţi. După părerea mea, cu cât asemenea institute academice s-ar înfiinţa şi în alte ţări, cu atât s-ar facilita promovarea în Europa a imaginii reale a lumii turcice, în ansamblu, şi a fiecăreia din componentele ei, în particular. Depinde însă foarte mult şi de modul în care beneficiarii, adică statele turcofone, vor şti să utilizeze aceste oportunităţi.

Related

Filed Under: GEOPOLITICA review Tagged With: Azerbaidjan, istorie, istoriografia naţională, perspectivă europeană

About

ARTICOL INTEGRAL
Pe geopolitic.ro sunt publicate abstracte ale articolelor publicate în Revista GEOPOLITICA, care poate fi comandată pe www.geopoliticamagazine.com, în format tipărit sau electronic.

Coments Cancel reply

AUTHORS

PARTENERI

Directioneaza 3,5% catre Revista Geopolitica! Descarca de aici formularul!

CHECK MEDIA CU RĂZVAN MUNTEANU. GEOPOLITICA CEREALELOR. ZELENSKI, INVITAT LA SUMMITUL NATO B1 300 K de abonați

CUM ARATĂ ROMÂNIA DUPĂ 19 ANI DE NATO | Vasile Simileanu, la ObiectivEuroAtlantic cu Tudor Curtifan

Carti Geopolitica

International Board

PHOTOSGALLERY

2023


2022



2021



2020



2019



2018



2017



2016



2015




2014



2013



2012



2011



2010



2009



2008



2007



2006



2005



2004



2003


Carti Geopolitica spatiului islamic

Proccedings











Carti GeoStrategie

Carti GeoIntelligence

Carti Fenomenul terorist






Carti GeoEconomie




Arta Militara



Carti Geoistorie

Academica





Comunicare





Carti Drept International

Carti Civilizatie si Cultura





Carti Psihologie


Carti Sociologie



KEYWORD

Asia Centrală (26) Azerbaijan (27) Black Sea (43) carte (37) China (71) conflict (36) cooperare (29) criza (30) energie (28) energy (27) EU (44) Europa (35) European Union (40) geopolitica (157) geopolitics (54) globalizare (55) identitate (26) integrare (28) internationala (32) Irak (47) Iran (62) Islam (41) lansare (44) marea neagra (94) NATO (96) Orientul Mijlociu (29) putere (26) religie (26) Romania (184) Rusia (123) Russia (78) securitate (85) security (48) strategy (26) SUA (77) terorism (56) terrorism (34) Turcia (67) Turkey (38) Ucraina (57) UE (98) Ukraine (48) Uniunea Europeană (54) USA (30) şcoală (33)

Social Media

  • Facebook
  • Twitter
  • LinkedIn
  • YouTube
  • Google+
GeoPolitica Copyright © 2015 - Log in