Colectiv: Academia Naţională de Ştiinţe din Azerbaidjan,
Institutul de Istorie A. A. BAKIHANOV

Unul dintre statele independente stabilite în ţinuturile istorice din Azerbaidjan, Hanatul Irevan, acoperea sud-vestul zonelor din Azerbaidjanul de Nord şi era situat pe ambele maluri ale Râului Araks în prima jumătate a secolului al XVIII-lea.
N. Dubrovin a furnizat informaţii cu privire la graniţele Hanatului Irevan, chiar dacă foarte pe scurt. El observă că Hanatul se învecina cu sultanatele Pambak, Şamsaddil şi Gazah, precum şi Hanatul Gandja în nord, cu Hanatele Karabah şi Nahcivan în est şi teritoriile Iranului şi ale Imperiului Otoman în sud şi vest.
Graniţele politice şi geografice ale Hanatului, pornind de la Râul Arpaciay în partea de vest şi de la vecinătatea satului Gîzîlkilse în nord, se întindea spre sud, apoi se întorcea uşor spre est, spre satul Hagi Bayramlî pe cursul inferior al Râului Arpaciay; se întindeau până la Lanţul Garibdagh în vest, trecând Râul Araks şi ajungând în partea de nord-vest a Lanţului Garibdagh până la Muntele Koroghlu.
Ca şi celelalte hanate din Azerbaidjan, Hanatul Irevan era de asemenea împărţit în mahaluri (regiuni), iar mahalurile erau împărţite în sate.
Vizitând locul în 1813, Gaspar Druvil scria: „Fortăreaţa Irevan este înconjurată de două ziduri situate la jumătatea distanţei de tragere a unui tun faţă de oraş. Fortăreaţa a provocat dispute de lungă durată între Turcia şi Iran şi în cele din urmă a rămas sub controlul Safevid. Fortăreaţa este condusă de un han. Hanul are trei detaşamente permanente, 60 tunuri şi jumătate din escadronul de artilerie şi cavalerie în interiorul fortăreţei.”
Hanatul era împărţit administrativ în mahaluri. Mahalurile (districtele sau regiunile) erau guvernate de beyi sau naibi. Poziţia beyului sau naibului unui mahal (regiune) era moştenită.
Satele erau guvernate de yuzbaşîi sau kendhudas. Oamenii care lucrau în structura administrativă a hanatului aproape că nu primeau niciun salariu lunar. Remuneraţia pentru serviciile lor venea din impozitele colectate pentru vistierie.
Sistemul de guvernare se baza pe principiile monarhice în Hanatul Irevan, ca şi în restul hanatelor azerbaidjene. Hanatul era condus de han care avea puteri nelimitate. Toate puterile – legislativă, executivă şi judecătorească erau combinate sub control hanului.
Hanul controla toate sistemele de guvernare administrative, militare şi judecătoreşti ale ţării. El avea dreptul de a lua decizii personal în legătură cu cele mai importante probleme privind destinul ţării. Hanul avea de asemenea dreptul de a judeca, de a impune sancţiuni şi de a lua decizii cu privire la pedeapsa fizică sau chiar de a impune o sentinţă la moarte. Iar sentinţa se ducea la îndeplinire imediat.