Vladimir Vasilievici KARYAKIN

Around the problem of Russia’s membership in NATO there has been a certain informational cloud that is periodically added with “hot” information which causes turbulence in mass-media during the last two decades. The next summit of the Alliance in Lisbon became such informational trigger. As to interests of Russia in possible rapprochement with the North Atlantic Alliance there are only two essential moments here: the already mentioned strengthening of geopolitical positions of Russia on a western direction in the light of potential threats from the East and the expansion of military-technical and military-technological cooperation of our country with the NATO member-countries for the purpose of development of new military technologies.
Successor of Boris Yeltsin on the post of the president of the Russian Federation Vladimir Putin during his first presidential term was also hinting at probable introduction of Russia to the Alliance. However, later there was some cooling in relations with the West, and thus the topic was left behind the scenes of the world politics.
Europe and NATO were focused on rapprochement with Russia in which France and Germany are to play the leading role. It explains the discussion of probable membership of Russia in the Alliance or, at least, closer cooperation with it.
But objective limits to close rapprochement between Russia and NATO are not to be missed here.
In a practical way the realization of settled rapprochement tendencies should be based on interests of both parties in near-term outlook of development of the international situation.

Aderarea Rusiei la NATO: a fi sau a nu fi, aceasta este întrebarea?

În jurul problemei aderării Rusiei la NATO a existat un anumit nor informațional la care se adaugă periodic informații “fierbinți”, care provoacă turbulențe în mass-media în ultimele două decenii. Următorul summit al Alianței de la Lisabona a devenit un astfel de declanșator informațional. În ceea ce privește interesele Rusiei în posibila apropiere de Alianța Nord-Atlantică există doar două momente esențiale aici: consolidarea deja menționată a pozițiilor geopolitice ale Rusiei pe direcția vestică, în lumina potențialelor amenințări din Est și extinderea tehnico-militară și cooperarea militară-tehnologică a țării noastre cu țările membre ale NATO în scopul dezvoltării noilor tehnologii militare.
Succesorul lui Boris Elţin pe postul de președinte al Federației Ruse, Vladimir Putin, în timpul primului său mandat prezidențial a făcut, de asemenea, aluzie la introducerea probabilă a Rusiei în Alianță. Cu toate acestea, mai târziu, au existat o răcire în relațiile cu Occidentul, și, astfel, subiectul a fost lăsat în spatele scenei politicii mondiale.
Europa și NATO s-au axat pe apropierea de Rusia, în care Franța și Germania joacă rolul principal. Aceasta explică discuția legată de calitatea de membru probabil al Rusiei în Alianță sau, cel puțin, o cooperare mai strânsă cu ea.
Dar, limitele obiectivului pentru o apropiere mai strânsă între Rusia și NATO nu trebuie ratate aici.
Într-un mod practic realizarea tendințelor de reapropiere stabilite ar trebui să se bazeze pe interesele ambelor părți în perspectiva pe termen scurt de dezvoltare a situației internațional