Marian ZIDARU, Ştefan GEORGESCU

Revenirea lui Viktor Ianukovici un politician considerat de mulţi terminat după 2005, s-a datorat ineficienţei politicilor guvernamentale ale regimului Iuşcenko, luptei dintre adepţii preşedintelui Iuşcenko şi cei ai premierului Iulia Timoşcenko, crizei politice instaurate şi menţinute înainte şi după dizolvarea Radei Supreme în 2007 (criză reluată în iunie 2009 odată cu fricţiunile dintre parlamentari şi preşedinte cu privire la stabilirea datei alegerilor), politicilor economice fără orizont cărora li s-au adăugat efectele unei crize economice severe (PIB-ul a scăzut în 2009 cu 15%), relaţiilor proaste cu Rusia de-a lungul întregului mandat al lui Iuşcenko într-o ţară cu mulţi cetăţeni ruşi şi rusofoni care au dezaprobat politica lui Iuşcenko faţă de Moscova şi, nu în ultimul rând, dezamăgirii celor care se vedeau mai aproape de Uniunea Europeană şi de NATO, dar cărora nu li s-a oferit decât uşi închise. Victoria lui Ianukovici reconfigurează mapa geopolitică a Europei, readucând Ucraina în sfera de influenţă a Rusiei la nivel politic, economic şi militar, îndepărtând-o de NATO şi de o Uniune Europeană circumspectă la aspiraţiile de aderarea ale Kievului.