Politica externă a SUA, în secolul al XIX-lea, a fost una dictată de circumstanțe, nu neapărat anticipată, ci unele doctrine aplicate în spiritul făcut de la început după obținerea independenței, dar nuanțată. sigur că, pentru Monroe, atitudinea Sfintei Alianţe a fost o amenințare la adresa libertății și auto utilei politicii externe deoarece a fost în Europa împotriva statelor și națiunilor care au vrut auto-determinare. SUA însele s-au auto-determinat în secolul al XVIII-lea, adică în urmă cu câteva decenii, împotriva unui stat asupritor colonial, acum aliat. Zeci de ani de politică SUA a secolului XIX vor fi ghidaţi de principiul neamestecului în afacerile europene, respectul pentru această neutralitate este în vigoare până în 1917, SUA a intrat primul război mondial. Statele Unite ale Americii, de asemenea, nu au luat parte la conferințe internaționale, dar promovează o politică pan-americană, sub egida sa în emisfera vestică.
Acţiunile SUA externe și întreaga perioadă imediat următoare secolului al XIX-lea au fost motivate de necesitatea de a asigura securitatea Utility, de fapt, o extensie cu scop defensiv, situație care se aplică atât anexării Texasului în 1848 și, în cazul achiziției Alaskăi, în 1868, ei încorporați să se confrunte cu această amenințare care ar veni din Mexic sau Imperiul Britanic.
Punerea în aplicare a acestei politici s-a dovedit a fi utilă pentru conducerea din America de Nord, și a evitat complicații inutile, atât în exterior, cu repercusiuni la nivel național, dar, asigurându-i în fața jucătorilor mari la nivel mondial o credibilitate puternică, în ciuda adversității altora.
U.S. foreign policy in the nineteenth century was one dictated by circumstances, not necessarily anticipated but some doctrines applied in spirit made from the beginning after independence but nuanced. Sure that, for Monroe, Saint Alliance attitude were a threat to freedom and self Utility foreign policy as it did were in Europe against states and nations that wanted self-determination. U.S. itself has self-determinate the eighteenth century, so in a few decades ago, opposing a colonial oppressor state, now allied. Decades of the nineteenth century U.S. policy will be guided by the principle of noninterference in European affairs, respect for this neutrality is in force until 1917, the U.S. entered WWI. USA also did not take part in international conferences, but promote a Pan-American policy, under its aegis in the Western Hemisphere.
U.S. shares externally and dun entire period immediately following the nineteenth century were motivated by the need to ensure Utility security, in fact an extension with defensive end, situation applies both to the annexation of Texas in 1848 and in the case of purchase of Alaska in 1868, they embed to face that threat would come from Mexico or the British Empire.
Implementation of this policy has proved useful for North American rule, and avoided unnecessary complications, both externally with national repercussions, but assuring her in front of large global players a strong credibility despite to others adversity.
[…] articol a apărut în revista GeoPolitica, autor Tudor Blându, în data de […]