Alexandru-Ionuţ PETRIŞOR, Anamaria RUSU-BURG
While a overall comparison among the American and Romanian education systems is almost impossible due to the fact that Romanian education, even though shifting from a centralized system to autonomy, is still defined by unitary standards controlled by the Ministry of Education, whilst the American education system relies on autonomy resulting into considerable differences among higher education institutions, this papers attempts to perform a multi-criteria analysis comparing the Romanian education with a case study, the University of South Carolina in Columbia, SC. Romanian education is discussed in a historical context imposed by its reform following the adoption of Bologna Convention. The criteria used for comparison reflect the educational cycles and programs, the “path” of students from admission to graduation, the selection and promotion of the teaching personnel, and the concept of “campus”. The important differences revealed in all aspects of the analysis did not represent an obstacle for Romanian students who successfully completed their education in the United States.
O comparație între sistemele de educație universitară american și român: Studiu de caz: The University of South Carolina, Columbia, SC
În vreme ce o comparație globală între sistemele de educație american și român este aproape imposibilă, dat fiind faptul că educația românească, deși în schimbare de la un sistem centralizat la autonomie, este încă definită de standarde unitare controlate de Ministerul Educației, pe când sistemul de educațue american se bazează pe autonomie rezultând în diferențe considerabile între instituțiile de educație superioară, acest articol încearcă să realizeze o analiză cu mai multe criterii, comparând educația românească cu un studiu de caz University of South Carolina in Columbia, SC. Educația românească este discutată într-un context istoric impus de reforma sa urmând adoptării Convenției de la Bologna. Criteriile utilizate pentru comparație reflectă ciclurile educaționale și programelor, ”drumul” studenților de la admitere la absolvire, selecția și promovarea personalului didactic și conceptul de ”campus”. Diferențele importante relevate în toate aspectele analizei nu au reprezentat un obstacol pentru studenții români care și-au terminat cu succes educația în Statele Unite.
