Nicholas DIMA

Însăși existența Bisericii Ortodoxe Copte din Etiopia este un miracol. Modul în care această Biserică creștină a supraviețuit în timpul mileniilor de izolare şi ritualurile sale unice fac vizitatorii străini a contempla acest miracol. Comportamentul etiopienilor creștini, și în special a femeilor care participă la servicii, reamintesc străinilor de Biserica originară. Cu toate acestea, nu ar trebui să vină ca o surpriză. Etiopia este una dintre cele mai vechi țări din lume, cu o istorie cunoscută de aproximativ trei mii de ani. Între legendă şi istorie, iar etiopienii nu fac o distincție clară între cele două, Etiopia a avut 237 regi și împărați de la Menelik Întâiul, fiul regelui Solomon, la ultimul împărat Haile Selassie. Și, Etiopia este, de asemenea, una dintre cele mai vechi națiuni creștine de pe pământ.
Creștinismul a fost adus în Etiopia în anul 330 d.Hr. de către Frementius, un călugăr roman din Siria. Surse etiopiene curente susțin că el a fost de fapt de origine etiopiană. Chipurile, călugăr, mai târziu a devenit primul episcop etiopian și acum este onorat ca un sfânt, a reușit să-l convingă pe împărat să se convertească la creștinism. Conversia familiei regale a fost urmată de adoptarea creștinismului de cei mai mulți dintre supușii săi. La scurt timp după aceea, Biblia a fost tradusă în Geez, vechea limbă din Etiopia, și a rămas piatra de temelie a bisericii țării de atunci. Înainte de adoptarea creștinismului, cu toate acestea, cei mai mulţi etiopieni au urmat o formă de religie iudaică adusă lor de către preoți evrei timpurii provenind din Arabia. În consecință, adoptarea noii religii nu a fost ușoară și de multe ori a dus la confruntări sângeroase. Apoi, în momentul în care religia creștină a început să fie acceptată de majoritatea oamenilor, o altă religie, Islamul, a sosit din aceeași peninsulă care ridică probleme chiar mai mari. O nouă luptă a urmat, de asemenea, care a durat sute de ani. În timpul Evului Mediu însăşi supraviețuirea Etiopiei creștine a fost în discuție. Țara a fost invadată și aproape învinsă de către musulmani. Liderii etiopieni au avut nicio alegere în afară de a cere Europei să o ajute să supraviețuiască. În 1529 Portugalia a trimis un contingent de 450 militari care au întors valul și au salvat creștinismul etiopian.
Musulmanii au izolat Etiopia timp de sute de ani de restul creștinătății, iar acest lucru a făcut-o să evolueze complet pe cont propriu. Ca urmare, Biserica Coptă Etiopiană pare înghețată în timp reținând până în această zi unele dintre cele mai vechi comportamente și ritualuri creștine. În plus, de asemenea, până astăzi Biserica etiopiană păstrează o serie de tradiții iudaice. Pentru cea mai mare parte a istoriei sale, Biserica Ortodoxă Etiopiană aparținea de Biserica Coptă din Egipt, dar recent a devenit autocefală. În prezent, aproximativ 60 la sută din etiopienii sunt creștini, cu cea mai mare parte rămasă fiind musulmană. În timpurile moderne, cele două comunități se înţeleg bine și în aceste zile ei sunt foarte primitori cu străinii. Știu  de la prima mână pentru că am petrecut doi ani la Addis Abeba ca profesor universitar. Ca atare, am studiat țara și am călătorit mult prin ea. În consecință, cele mai multe dintre următoarele pagini au fost selectate din cartea Jurnal Etiopian, pe care l-am scris in Etiopia si a fost publicat de Top Form București în 2007.

The very existence of the Coptic Orthodox Church of Ethiopia is a miracle. The way this Christian Church survived during millennia of isolation and its unique rituals make the foreign visitors contemplate about this miracle. The behavior of the Christian Ethiopians, and especially of women attending the holiday services, remind the foreigners of the early Church. Yet, it should not come as a surprise. Ethiopia is one of the oldest countries in the world with a known history of about three thousand years. Between legend and history, and the Ethiopians do not make a clear distinction between the two, Ethiopia had 237 kings and emperors from Menelik the First, son of king Solomon, to the last emperor Haile Selassie. And Ethiopia is also one of the earliest Christian nations on earth.
Christianity was brought to Ethiopia in 330 AD by Frementius, a Roman monk from Syria. Current Ethiopian sources claim that he was actually of Ethiopian origin. Allegedly, the monk, who later became the first Ethiopian bishop and who is now honored as a saint, managed to convince the emperor to convert to Christianity. The royal family’s conversion was followed by the adoption of Christianity by most of his subjects. Soon after, the Holy Bible was translated in Geez, the ancient language of Ethiopia, and it has remained the cornerstone of the country’s church ever since. Before the adoption of Christianity, however, most Ethiopians were following a form of Judaic religion brought to them by early Jewish priests coming from Arabia. Consequently, the adoption of the new religion was not easy and it often resulted in bloody confrontations. Then, by the time the Christian religion began to be accepted by the majority of the people, another religion, Islam, arrived from the same peninsula posing even bigger problems. A new struggle ensued that also lasted hundreds of years. During the Middle Ages the very survival of Christian Ethiopia was in question. The country was invaded and almost defeated by Muslims. The Ethiopian leaders had no choice but to ask Europe to help it survive. In 1529 Portugal sent a contingent of 450 soldiers who turned the tide and saved Ethiopian Christianity.
The Muslims isolated Ethiopia for hundreds of years from the rest of Christendom, and this made it evolve completely on its own. As a result, the Ethiopian Coptic Church seems like frozen in time retaining to this day some of the earliest Christian behavior and rituals. In addition, also to this day the Ethiopian Church retains a number of Judaic traditions. For most of its history, the Ethiopian Orthodox Church belonged to the Coptic Church of Egypt, but recently it became autocephalous. Currently, some 60 percent of Ethiopians are Christian with most of the remaining being Muslim. In modern times, the two communities have gotten along well and these days they are very hospitable to foreigners. I know it first-hand because I spent two years in Addis Ababa as a university professor. As such, I studied the country and I traveled extensively throughout it. Consequently, most of the following pages were selected from the book Jurnal Etiopian, which I wrote in Ethiopia and was published by Top Form of Bucharest in 2007.