Vasile SIMILEANU

Perioadele de tensiune, crizele şi conflictele, ciocnirile dintre civilizaţii, cum au fost războaiele medice, războaiele punice, cruciadele, Primul şi Al Doilea Război Mondial, sunt indiscutabil fracturi civilizaţionale, fenomene anomice complexe ale societăţii omeneşti şi nicidecum factori generatori de progres. Ele distrug, nu produc elemente ale civilizaţiei, iar părerea că cercetările în domeniul producerii de arme generează progres tehnologic sunt cinice.
Interesele corporatiste au contribuit la exploatarea Africii măcinate de conflicte, determinate de sărăcia marii mase de oameni. Bunăstarea şi îmbogăţirea peste noapte a liderilor politici africani au avut efecte benefice şi pentru reprezentanţii marilor corporaţii, care au realizat venituri astronomice de la o masă de oameni care îşi duc existenţa de pe o zi pe alta. Globalizarea pentru marea majoritate a statelor africane reprezintă o provocare binevenită: în timp ce zi de zi nu au niciun venit, corporaţiile le oferă un loc de muncă contra 1 USD/lună pentru munca prestată.
Africa reprezintă arealul manifestărilor conflictuale complexe, manifestate în majoritatea statelor, ca urmări ale ignoranţei organismelor internaţionale de a interveni oportun în medierea şi rezolvarea acestora. Din punct de vedere economic, Africa reprezintă o povară pentru lumea tehnologică occidentală, dar, paradoxal, şi spaţiul de interes al centrelor mondiale de putere: UE, SUA, China, Rusia, India, Brazilia şi Japonia.                                                                                                                               http://nicpaton.com/