Claudio MUTTI

Quid nemora Aethiopum molli canentia lana?
(Virgiliu, Georg., II, 120)

Grecescul Aithiops corespunde verosimil numelui de persoană micenian Ai-ti-jo-qo, atestat în documentele linearului B, găsite la Pylos din Trifilia . Ca şi anthropos, care conduce la compusul micenian a-to-ro-qo, ”faţă cu barbă”, desemna la origine fiinţa umană adultă de sex masculin (conform cu latinescul barbatus, de unde românescul bărbat); astfel Aithiops combină în mod analog temele aitho, ”a arde” şi ops, -os ”privire, obraz” şi semnifică deci ”faţă arsă” sau ”privire arzătoare”. ”Arzători” erau, etimologic, Aithikes, adică Eticii, un popor protoelenic care locuia în Pind.
Faptul că numele Etiopi, ”feţe arse” , deci ”feţe negre”, a fost interpretat de multe ori ca ”desemnarea unui popor de rasă neagră, sau cel puţin cu carnaţie neagră”, a suscitat la timpul său perplexitatea lui René Guénon, care a observat că ”anticii au dat de fapt acelaşi nume de Etiopia unor ţări foarte diferite, unora din care nu li se potrivea în niciun fel şi nu pare că o astfel de denumire a mai fost dată vreodată unor ţări locuite de popoare aparţinând propriu zis rasei negre”. După Guénon, numele de Etiopieni (care aminteşte pe acela de ”capete negre”, folosit de un împărat chinez pentru a denumi pe supuşii săi, ca şi alte denumiri atestate în diferite culturi) poate fi explicat prin faptul că ”în sensul său superior, culoarea neagră simbolizează în mod esenţial starea iniţială de non-manifestare” şi că popoarele indicate drept ”capete negre” se crede că locuiau un ţinut ”central”, în care se găsea ”sediul centrului spiritual al unei tradiţii, emanaţie şi imagine a centrului spiritual suprem” .