Radu Ştefan VERGATTI

În momentul de faţă, mai mult ca în trecut, conducătorii marilor state industrializate care formează grupul G8 au inclus în primul plan al discuţiilor şi preocupărilor problema energiei. A fost firesc. În condiţiile măririi populaţiei globului la peste 7,5 miliarde suflete, a devenit apăsătoare şi permanentă întrebarea dacă resursele materiale, în special cele ale energiei clasice, sunt suficiente. Neliniştea este perfect justificată. Din totalul populaţiei, circa 1,1 miliarde suflete suferă cronic din cauza foametei. Nu s-a găsit nicio soluţie pentru îmbunătăţirea situaţiei. Dimpotrivă. În ultimul an – mijlocul anului 2008 – mijlocul anului 2009 – numărul celor subnutriţi a sporit cu 100 milioane.
Rezultatele crizelor, constând în explozia preţurilor, în tulburarea vieţii cotidiene şi a producţiei din zona Uniunii Europene, principalul client al Federaţiei Ruse, a impus grăbirea construcţiei conductelor de acces de la producător la beneficiari. S-au făcut mai multe planuri pentru construirea unor conducte numite convenţional Nabucco, South Stream sau North Stream (Baltica) etc. Din păcate se discută mult şi se înaintează greu.
În cazul în care litoralul românesc ar fi legat de cel estic al Mării Negre, conducta Nabucco unde sunt terminalele gazoductelor şi conductelor petroliere venite din Asia Centrală ar fi un câştig enorm pentru România. Întrebarea este ce se va face în acest sens, căci Dumnezeu îţi dă, dar nu-ţi bagă în sac.