Gruia BĂDESCU
In a world of globalization and in a Europe that builds a new, supranational identity, Anderson’s “imagined communities” are alive and well. Eastern Europe provides an example of a tangled web of nationalities with its own system of perception of itself and of the other. While Western Europe took the first steps of constructing a supranational identity, the Soviet Union was working to invent new national identities. The case of Moldova brings forward the issue of nation-building and empire. The overarching question is what were the strategies through which a multinational state, based even on an internationalist agenda, defined a new nation.
This study in political geography attempts to analyze what are the political reasons and the actual mechanisms of constructing a new national identity. The complex nature of the Moldovan issue finds its expression in the delicate state of affairs in the region at the moment. Moldova hopes to join the European Union, but lags behind economically, still struggles with devolution forces caused by its large minority groups in Transdniester and Gagauzia, as well as faces a demographic exodus. These problems are intertwined with a case of an “identity crisis”, which defines the conundrum in which Moldovan political elites have been found in recent years.
After a short historical background, we shall analyze how the nation-building process was implemented. We shall first examine the political reasoning of this process. Further, we shall explore the politics of language, after which we shall analyze the role of historiography and cartography in nation-building.
Nation building şi imperiul: cazul Moldovei sovietice
Într-o lume a globalizării și într-o Europă care construiește o identitate nouă, supranaționale, “comunități imaginate” lui Anderson supravieţuiesc și bine. Europa de Est oferă un exemplu de reţea încurcată de naționalități, cu propriul său sistem de percepție în sine și a celuilalt. În timp ce Europa de Vest a efectuat primii pași de construire a unei identități supranaționale, Uniunea Sovietică a lucrat pentru a inventa noi identități naționale. Cazul Moldovei aduce în discuție problema de construire a națiunii și imperiului. Intrebarea cadru este care au fost strategiile prin care un stat multinațional, bazat chiar pe o agendă internaționalistă, a definit o nouă națiune.
Acest studiu de geografie politică încearcă să analizeze care sunt motivele politice și mecanismele reale de construire a unei noi identități naționale. Natura complexă a problemei din Moldova își găsește expresia în stare delicată a afacerilor din regiune în acest moment. Republica Moldova speră să adere la Uniunea Europeană, dar se situează în urmă din punct de vedere economic, încă se luptă cu forțele de descentralizare cauzate de grupurile minoritare mari din Transnistria și Găgăuzia, precum și se confruntă cu un exod demografic. Aceste probleme sunt legate între ele cu un caz de “criză de identitate”, care definește enigma în care elitele politice moldovenești s-au găsit în ultimii ani.
După un fundal istoric scurt, vom analiza modul în care a fost pus în aplicare procesul de construire a națiunii. Vom examina mai întâi raționamentul politic al acestui proces. În continuare, vom explora politica de limbă, după care vom analiza rolul istoriografiei și cartografiei în construirea națiunilor.
