Vasile SIMILEANU

Parteneriatul EUROMED a fost conceput cu scopul unei stabilizări regionale a statelor din bazinul mediteranean. Declaraţia de la Barcelona, care reprezintă actul său de naştere, a fost adoptată în urma Conferinţei miniştrilor de externe ai UE şi din ţările mediteraneene ţinută la Barcelona în 27-28 noiembrie 1995. Cele 27 de state au încercat prin aceasta să pună bazele unui nou “parteneriat” între toate ţările riverane Mediteranei, cu scopul de a promova întărirea legăturilor bilaterale şi multilaterale şi cooperarea regională. Pe lângă cei 15 membri ai Uniunii din acel moment, documentul este semnat de alţi 12 parteneri din sudul şi estul Mediteranei: Maroc, Algeria, Tunis, Egipt, Israel, Autoritatea Palestiniană, Liban, Siria, Turcia, Cipru şi Malta; Libia are deocamdată doar statut de observator. Politica mediteraneană se bazează pe aceeaşi structură cu trei stâlpi ca şi Tratatul de la Maastricht.
Prin acest tratat s-au stabilit următoarele: parteneriatul politic şi de securitate; parteneriatul economic şi financiar; parteneriatul social, cultural şi uman. Acest tratat promovează multiculturalismul, UE urmărind în mod clar impunerea sistemului cultural şi valoric european şi în sud-estul mediteranean.