Sistemul politico-economic mondial este în primul rând rezultatul unei evoluţii în spirală a centralismului şi intervenţionismului, acţionând la nivelul statelor şi ulterior la nivelul organizaţiilor şi uniunilor suprastatale. Desigur, putem menţiona adiacent dezvoltarea explozivă a tehnologiei şi a mecanismelor financiare ca determinante pentru definirea imaginii actuale a sistemului economic mondial, dar ambele reprezintă mai degrabă mijloace şi/sau forme de manifestare şi nu cauze sau obiective concrete. Sunt factori acceleratori secundari care nu constituie interes al actualei lucrări.
În consecinţă, criza economică mondială actuală nu reprezintă o criză a capitalismului sau a politicilor economice de tip liberal, ci o criză cronică a etatismului şi a sistemului monetar internaţional în forma sa de evoluţie actuală.
Astfel, vorbim despre o criză a sistemului politico-economic mondial de tip etatist: pe de o parte felul în care statele se văd depăşite de propria lor dimensiune şi ambiţii şi pe de altă parte problemele economice, precum dezechilibrele monetare sau protecţionismul comercial, au aceleaşi rădăcini ideologice şi constituie în egală măsură ameninţări la adresa unei păci stabile.
Din punct de vedere geopolitic, prima preocupare este determinată de implicaţiile pe care evoluţia crizei economice actuale le poate avea din punct de vedere al raporturilor de forţă dintre state.
Lucrarea de faţă încearcă să determine în ce măsură anumite evoluţii din sfera economică, uşor observabile şi de cele mai multe ori acceptabile în timp de pace, pot să constituie semnale premergătoare clare pentru conflicte violente.
Tema susţinută porneşte în egală măsură de la două idei:
– conflictele inter şi intra statale au în primul rând cauze şi consecinţe economice; dezechilibrul monetar este în acest sens un element economic reprezentativ în analiza semnalelor ce premerg declanşarea conflictelor
– centralismul şi intervenţionismul sunt factori de concentrare ai potenţialului conflictual al statului, atât din punct de vedere intern, cât şi din punct de vedere extern.
Cea mai mare parte a lucrării se axează pe urmărirea evoluţiei istorice a fenomenului centralismului şi intervenţionismului, cu implicaţiile economice şi politice aferente.
Am urmărit în acest sens corelaţiile între dezechilibrele monetare sau evoluţiile accelerate ale dimensiunii şi forţei statelor (centralizarea şi intervenţionismul), pe de o parte, şi, pe de altă parte, generarea de conjuncturi şi premize conflictuale cu potenţial de evoluţie către tulburări sociale sau război între state.
Sunt făcute pe parcursul lucrării exemplificări şi corelaţii cu situaţia actuală, fără ca acesta să constituie un obiectiv major al lucrării. În final, concluziile includ atât o serie de observaţii despre situaţia actuală, cât şi consideraţii despre posibile evoluţii viitoare.
[…] Adrian LOCUSTEANU – Centralizarea şi intervenţionismul – factori determinanţi ai declanşării crizei actuale […]