Tiberiu TRONCOTĂ

Sociologists and anthropologists tend to see religion as an abstract set of ideas, values, or experiences developed as part of a cultural matrix. For example, in Lindbeck’s Nature of Doctrine, religion does not refer to belief in “God” or a transcendent Absolute. Instead, Lindbeck defines religion as, “a kind of cultural and/or linguistic framework or medium that shapes the entirety of life and thought… it is similar to an idiom that makes possible the description of realities, the formulation of beliefs, and the experiencing of inner attitudes, feelings, and sentiments.” According to this definition, religion refers to one’s primary worldview and how this dictates one’s thoughts and actions. Other religious scholars have put forward a definition of religion that avoids the reductionism of the various sociological and psychological disciplines that reduce religion to its component factors. Post-Cold War conflict would occur most frequently and violently along cultural as opposed to ideological lines. Whilst in the cold war conflict was most likely to occur between the Western free world and the Communist Bloc, it was now most likely between the world’s major civilizations, This cultural organization better describes the world than the classical notion of variegated sovereign states. To understand conflict in our age and in the future, cultural rifts must be understood, and culture (instead of the state) must be accepted as the locus of war. Western nations may lose their predominance if they fail to recognize the irreconcilable nature of this brewing tension.

Sociologii și antropologii tind să vadă religia ca un set abstract de idei, valori și experiențe dezvoltate ca parte a matrixului cultural. De exemplu, în Natura Doctrinei a lui Lindbeck, religia nu se referă la credința în ”Dumnezeu” sau un Absolut transcendent. În schimb, Lindbeck definește religia ca ”un fel de cadru cultural și/sau lingvistic sau mediu care modelează întregimea vieții și a gândirii… este similar cu un idiom care face posibilă descrierea realităților, formularea credințelor și experimentarea atitudinilor interioare, emoții și sentimente.” Conform acestei definiții, religia se referă la viziunea asupra lumii a cuiva și cum aceasta îi dictează gândurile și acțiunile. Alți oameni de știință religioși au avansat o definiție a religie care evită reducționismul a variate discipline sociologice și psihologice care reduc religia la factorii săi componenți. Conflictul post Război Rece va apărea mai frecvent și mai violent de–a lungul liniilor cultural opus față de cele ideologice. Pe când în Război Rece conflictul a fost mai probabil să apară între lumea vestică liberă și blocul comunist, acum este mai probabil între marile civilizații ale lumii. Această organizație culturală descrie mai bine lumea decât noțiunea clasică a statelor suverane pestrițe. Pentru a întelege conflictul în epoca noastră și în viitor, faliile culturale trebuie înțelese și cultura (nu statul) trebuie acceptată ca locusul războiului. Națiunile vestice își pot pierde predominanța dacă eșuează să recunoască natura ireconciliabilă a acestei tensiuni care dospește.